Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Giurgiu | Site: Malu Roşu | Excavation Year: 1994

Excavation Year   1994
Epoch
Palaeolithic and Mesolithic;
Late Medieval
Periods
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Giurgiu
Locality   Giurgiu
Commune   mun. Giurgiu
Site  Malu Roşu
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
National Arch. Record Site Code 100530.02
Report S-au desfăşurat la Giurgiu - Malu Roşu săpături arheologice care au vizat în primul rând cercetarea marii aşezări aurignaciene de aici, dar şi determinarea mai exactă a nivelelor postpaleolitice.
S-a deschis o nouă suprafaţă (S II) plasată la 8 m est de SI, tot pe marginea terasei Giurgiu, cu o suprafaţă de aprox. 140 m.p. S-a folosit acelaşi sistem de înregistrare a materialului arheologic (cu 3 coordonate), din anii trecuţi.
Stratigrafia arheologică surprinsă este următoarea:
- 0 - 1 m Depozit negru-cenuşiu al solului actual (vegetal). Conţine urme arheologice postpaleolitice dintre care bine precizat arheologic, în suprafaţa cercetată de noi, este nivelul Latène dacic. Au fost determinate două gropi Latène cu material sărac şi urmele unei locuinţe parţial distruse de un şanţ modern.
- 1 m - 1,50 m Depozit de tranziţie cu limitele greu de precizat din cauza gangurilor de rozătoare extrem de numeroase la această adâncime. La baza acestui depozit între 1,35 m şi 1,50 m se află stratul Aurignacian II destul de bogat în această zonă şi cu un mic atelier de prelucrare a silexului (carourile A 7-9) care se continuă dincolo de peretele nordic al suprafeţei cercetate de noi în 1994.
- 1,50 m - 1,90 m Depozit loessoid galben-albicios-fin granulat. Nu conţine urme arheologice decât accidental cărate de rozătoare. Poate fi considerat astfel, steril din punct de vedere arheologic.
- 1,90 m - 2,55 m Depozit loessoid galben-roşcat cu granulaţie mai mare. Conţine stratul Aurignacian I cu trei niveluri după cum urmează:
- Aurignacian Ic: 1,90 - 2,05 m
- Aurignacian Ib: 2,05 - 2,30 m
- Aurignacian Ia: 2,30 - 2,55 m
Sub adâncimea de 2,55 m se continuă depozitul loessoid menţionat, dar fără urme arheologice.
În campania din 1994, în afară de complexele arheologice pomenite mai sus, au fost determinate două ateliere de prelucrare a silexului foarte bine precizate la nivelul Aurignacian Ic, un mare atelier la nivelul Aurignacian Ib şi trei ateliere pentru nivelul Aurignacian Ia. Acest din urmă nivel este extrem de bogat în piese de silex făcând dificilă delimitarea precisă a atelierelor. La acest nivel au apărut şi trei zone de arsură puternică (probabil vetre neamenajate) şi două vetre alcătuite din aglomerări ovoidale de pietre puternic arse, înconjurate de o zonă cu pământ ars, de unde au putut fi colectate urme de cărbune care au fost trimise la Groningen pentru datare de C14.
Urme de faună au fost descoperite foarte puţine şi necaracteristice, aceasta fiind o particularitate a aşezării, solul de aici, probabil acid, nepermiţând conservarea oaselor.
Din punct de vedere tehnico-tipologic caracteristicile industriei litice din S II sunt similare celor determinate în campaniile trecute, fiind vorba de o cantitate impresionantă de resturi de prelucrare a silexului (aşchii de decorticare, aşchii de amenajare, rezultate din procesul cioplirii, nuclee epuizate, etc.) de ordinul zecilor de mii şi o cantitate mult mai redusă de piese finite (gratoare, burine etc.).
Ca încadrare culturală, considerăm comunităţile paleolitice de la Giurgiu - Malu Roşu ca aparţinând unui aurignacian probabil tardiv. Precizări importante privind cronologia aşezării vor putea fi făcute după primirea rezultatelor de C14 din Olanda. Similitudini culturale în câmpia munteană avem în aşezările de Ciuperceni (Turnu Măgurele), Slobozia (Giurgiu), Cernica şi Vădastra.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu