Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Zalău | County: Sălaj | Site: str. Unirii nr. 13 | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Late Medieval
Periods
Late Medieval Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Sălaj
Locality   Zalău
Commune   mun. Zalău
Site  str. Unirii nr. 13
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Băcueţ-Crişan Dan Site director Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pripon Emanoil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
National Arch. Record Site Code 139713.22
Report Punctul Zalău, „str. Unirii, nr. 13”, se află în centrul oraşului Zalău, lângă Piaţa Centrală Agroalimentară, pe partea dreaptă a văii Zalăului, pe a doua terasă. Cercetările efectuate în perioada 21.02.2008 – 27.02.2008 sunt primele cercetări arheologice efectuate în acest punct. Deoarece investiţia pentru care s-a realizat cercetarea - „Imobil cu spaţii pentru birouri şi comerţ” este plasată în centrul istoric al oraşului, în zona de protecţie a unui monument istoric (sediul MJIA Zalău), am efectuat iniţial o supraveghere arheologică în cursul căruia a fost observată existenţa vestigiilor arheologice. Astfel s-a indus necesitatea efectuării unei cercetări preventive.
La momentul începerii cercetărilor situaţia zonei pe care urmează beneficiarul/investitorul să construiască imobilul cu spaţii pentru birouri şi comerţ era următoarea:
- în partea estică a terenului a existat o veche clădire (acum demolată), clădire ale cărei fundaţii au afectat parţial o parte din complexele arheologice surprinse cu ocazia acestei cercetări.
- partea vestică a terenului nu a fost ocupată de clădiri mai vechi deoarece în vechime curgea foarte aproape valea Zalăului iar terenul era inundabil. De altfel, în această porţiune nu au apărut complexe arheologice.
Vestigiile descoperite cu ocazia acestor cercetări arheologice preventive aduc un plus de informaţie cu privire la evoluţia acestui spaţiu în perioada medievală clasică şi târzie. Este cunoscut faptul că Zalăul obţine în anul 1370 privilegiul de a ţine târg anual iar în 1542 obţine dreptul la autoguvernare. Documentele din sec. XV-XVII vorbesc despre puternica dezvoltare a meşteşugurilor şi a breslelor din acest centru.
Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică precum si colectarea datelor privind evoluţia oraşului Zalău în perioada medievală până în prezent nefiind cunoscută o extindere în acest spaţiu a locuirii medievale.
În suprafaţa cercetată de 511 m2 au fost surprinse cinci complexe arheologice notate C1, C1/1, C2, C3 şi C4.
Pe suprafaţa afectată de proiect a existat înainte o altă clădire care a fost demolată. Fundaţiile clădirii iniţiale au afectat parţial o parte din complexele surprinse cu ocazia cercetărilor efectuate în perioada 21-27.02.2008. Prin urmare, complexele C1, C1/1 şi C2 s-au păstrat doar parţial datorită afectării lor din vechime.
Situaţia stratigrafică surprinsă este următoarea:
0 -0,60 m - strat pietriş (umplutură contemporană)
-0,60 –0,70 m - strat lut galben (umplutură modernă)
-0,70 –1 m - strat negru (umplutură modernă)
- de la -1 m steril arheologic (lut gălbui-maroniu)
Toate cele 5 complexe au fost conturate în sterilul arheologic (lut gălbui-gălbui maroniu) la adâncimea de 1 m.
C1 - de formă circulară surprins la adâncimea de 1 m, conturat ca o pată de culoare cenuşie-roşcată cu marginile puternic arse la roşu.
Este de fapt un cuptor gospodăresc (pentru copt) săpat în lutul steril. Vatra cuptorului (puternic arsă la roşu) a fost surprinsă la adâncimea de 1,50 m, o mare parte din ea fiind însă distrusă din vechime. La adâncimea de 1 m a fost surprinsă şi gura de alimentare a cuptorului, plasată în partea sudică a acestuia.
În urma secţionării vetrei am constatat că aceasta a fost amenajată prin întinderea unui strat de lut peste un pat din pietre amestecate cu multe fragmente ceramice. De asemenea, s-a mai putut observa existenţa a trei faze de utilizare. Cuptorul se datează în sec. XIV-XV.
Inventarul arheologic: ceramică cărămizie (oale) decorată cu linii drepte paralele, ceramică brun-negricioasă (oale) decorată cu linii în val, ceramică cenuşie (căni cu gura treflată) decorată prin ştampilare cu motive animaliere (căluţi), două piese din tablă de bronz (limbă şi aplică de curea).
C1/1, fază a complexului C1. Datorită deteriorării puternice a vetrei şi pereţilor cuptorului C1 a fost necesară construirea unui nou cuptor.
Peste vatra lui C1 a fost întins un strat gros de lut gălbui şi pe acest strat de lut a fost amenajat un nou cuptor cu dimensiuni mai mici decât cel anterior. Vatra acestui cuptor se afla la adâncimea de 1,20 m.
Secţionarea vetrei cuptorului a reliefat acelaşi mod de amenajare ca şi în cazul cuptorului C. 1: întinderea unui strat de lut peste un pat din pietre amestecate cu multe fragmente ceramice. Cuptorul se datează în sec. XIV-XV.
Inventarul arheologic: ceramică cărămizie (oale) decorată cu linii drepte paralele.
C2 Complex păstrat parţial (a fost afectat din vechime de fundaţiile vechii clădiri), de formă circulară conturat la adâncimea de 1 m. Fundul acestuia era săpat în trepte şi se afla la adâncimea de 1,90–2 m. Umplutura consta în pământ cenuşiu-negricios şi cenuşiu-gălbui amestecat cu cărbune şi chirpic. Pe fundul acestuia se afla o lentilă subţire de cărbune. Complexul este o groapă menajeră databilă în sec. XIV-XV.
Inventarul arheologic: ceramică cărămizie (oale) decorată cu linii drepte paralele, ceramică cenuşie (căni cu gura treflată).
C3. Complex de formă circulară conturat la adâncimea de 1 m. Fundul acestuia (puternic alveolat) se afla la -1,98 m. Umplutura consta în pământ gălbui-cenuşiu şi cenuşiu-negricios amestecat cu cărbune şi chirpici. Complexul este o groapă menajeră databilă în sec. XVII-XVIII.
Inventarul arheologic: ceramică cărămizie (oale) decorată cu caneluri fine, ceramică pictată (oale), ceramică smălţuită verde-oliv, capace, străchini şi un fragment de cahlă decorată cu motive vegetale.
C4. Complexul este o groapă de stâlp databilă în sec. XIV-XV. Inventarul arheologic: bucăţi de chirpici şi câteva fragmente ceramice mici atipice de culoare cărămizie.
Cuptoarele gospodăreşti (C1 şi C1/1) au fost amenajate sub un şopron, fapt susţinut de prezenţa gropii de stâlp din apropierea lor (C4). C2 este o groapă menajeră contemporană cu cele două cuptoare gospodăreşti. Aceste descoperiri vin să completeze în mod fericit puţinele date arheologice pe care le deţinem despre Zalăul secolelor XIV-XV. Pentru ceramica din complexele C1, C1/1 şi C2 am constatat foarte bune analogii în descoperirile făcute pe teritoriul oraşului Bistriţa.
C3 este de asemenea o groapă menajeră, dar care se datează undeva, pe parcursul sec. XVII-XVIII.
Materialul arheologic recoltat se află depozitat la MJIA Zalău.
Abstract other lang.
Abstract    The rescue excavation was made at Zalău, „Unirii Street, no. 13”. In this place we discovered a settlement which belongs to the mediaeval times. Here we found five features: cooking ovens, post holes, and garbage pits. Features C.1 (cooking oven), C. 1/1 (cooking oven), C.2 (garbage pit) and C. 4 (post hole) can be dated to the 14th - beginning of the 15th centuries. Feature C.3 can be dated to the 17th -18th centuries.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu