Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Adamclisi | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
Periods
Roman Period;
Roman-Byzantine Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Adamclisi
Commune   Adamclisi
Site  Cetate
Site Sector
Site name   Tropaeum Traiani
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Barnea Alexandru Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Capotă Sebastian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Constantin Robert Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Dolea Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Drăghici Filica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ionescu Mihai Severus Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
National Arch. Record Site Code 60892.08
Report Sector A: străzile ABV IV şi AV 2’
Mihai Severus Ionescu, Filica Drăghici, Alexandra Dolea, Sebastian Capotă, studenţi FIB
În campania iulie - august 2008 am continuat cercetarea străzii ABV IV, axă de circulaţie ce traversează întreaga suprafaţă nordică a cetăţii târzii, şi a străzii AV 2’, perpendiculară pe prima. Dezvelirea suprafeţei cercetate până acum a început în anul 2003, ca sondaj, urmărindu-se corelarea unor studii magnetometrice cu planimetria structurii urbane târzii din sectorul menţionat.
În acest an au fost cercetate trei secţiuni, S 7 (începută în 2006), S 8 şi S 2’. Primele două, orientate E-V, au dimensiunile de 11 x 3 m. A treia are 4,10 x 2 m şi suprapune N-S întreaga stradă ABV IV.
Prima secţiune, S 7 este compusă din trei carouri de 3 x 3 m şi unul de 3 x 2 m, numerotate de la E la V 1, 2, 3 şi 4, lăsându-se un martor de 1 m între aceasta şi secţiunile vechi, S 4, S 5 şi S 6 (orientate N-S). Secţiunea are dimensiunea de 11 x 3 m deoarece suprapune planimetric întregul flanc nordic al vechilor secţiuni menţionate mai sus, care au lăţimea de 3 m cu un martor de 1m între ele.
Încă din anul 2006, după înlăturarea stratului vegetal, în carourile 1 şi 2, la adâncimea de 0,50 m şi la 4,50 m distanţă de profilul de est al secţiunii, au fost identificate două ziduri (late de 0,70 m) de piatră legată cu pământ, ce reprezintă continuarea spre N a zidului vestic al edificiului A 8 şi a celui estic al edificiului A 9. În cazul edificiului A 9, flancul estic începe cu un trotuar lat de 0,65 m, urmat de zidul lat de 0,70 m. Anul acesta săpătura a continuat în adâncime, urmărindu-se dezvelirea interiorului edificiului A9 şi a spaţiului din secţiune corespunzător stradelei AV 2’. În această ultimă porţiune, suprapusă de carourile 1 şi 2, s-a urmărit dezvelirea unui fragment de zid romano-bizantin ce continuă spre N “porticul”. Este un zid rudimentar construit, lat de 0,45 m, paralel cu zidul vestic al edificiului A 8. Lângă acesta (spre nord), o porţiune lată de 0,65 m este pavată rudimentar cu piatră şi corespunde canalului ce a fost găsit tot anul acesta între “portic” (vezi rapoartele din anii anteriori) şi zidul vestic al aceluiaşi edificiu. Ţinând cont de panta ascendentă spre N, probabil canalul avea rolul de dirijare a apelor pluviale spre S, deci spre strada ABV IV. În porţiunea vestică a secţiunii S 7, corespunzătoare carourilor 3 şi 4, am urmărit dezvelirea interiorului edificiului A 9, în măsura în care acesta este surprins de secţiune. În colţul nord-vestic al acesteia a fost identificat, orientat N-S, un zid de piatră cu pământ, frumos fasonat, lat de 0,65 m şi lung de 1,65 m. Menţionăm faptul că acesta nu este demantelat, ci face un unghi de 90° spre vest, fapt uşor observabil la suprafaţa solului viitorului martor vestic. În acelaşi interior, la 0,50 m de profilul nordic al secţiunii S 7 se află (adosat în interior zidului estic al edificiului A 9) un pinten de zid lat de 0,65 m şi lung de 0,70 m. Acesta s-ar închide planimetric întru-un unghi de 90° cu o porţiune lungă de 1,20 m din zidul ce dublează spre V limita secţiunii S 7. Tot în interiorul edificiului A 9 există un ultim zid lat de 1,05 m. Aceasta este lăţimea actuală rezultată în urma înclinării blocurilor nordice după abandonare. El este adosat zidului vestic din secţiune (exact acolo unde acesta se îndreaptă spre vest) şi se continuă spre est unindu-se cu pintenul adosat zidului estic al edificiului A 9. La baza acestuia a fost descoperit, refolosit în zid, un capitel ionic-impostă fără décor. Aproximativ la jumătatea zidului se afla o intrare a cărei lăţime este imposibil de măsurat datorită demantelării acestuia. În urma acestor date putem spune că edificiul A 9 avea o cameră principală, pe care am numit-o A 9 α, recompartimentată mai târziu cu restul de zid adosat spre est edificiului. După ce acesta a fost desfiinţat temporar, a fost refolosit pentru o noua recompartimentare, de astă dată mult mai târzie, ţinând cont de capitelul refolosit în zid. Această încăpere a fost denumită A 9β. Săpătura a continuat până la adâncimea de 0,90 m, unde a fost identificată (în colţul sud-estic al secţiunii) o podea compusă din chirpici şi fragmente de cărămidă.
Următoarea secţiune deschisă, S 8, are aceeaşi orientare, lungime şi aceeaşi împărţire pe carouri ca şi secţiunea precedentă, martorul lăsat fiind tot de 1 m. Paralel şi lipit de întregul profil vestic al secţiunii este un zid lat de 0,65 m care reprezintă continuarea spre N a zidului din secţiunea anterioară. Un alt zid, lat de 0,80 m, este şi el paralel şi lipit pe o porţiune de 6 m cu profilul nordic al secţiunii. El face un unghi de 90° cu zidul vestic şi se închide cu zidul estic al edificiului A 9, delimitând spre N încăperea A 9 β şi probabil întreg edificiul A 9. În exterior, spre E, zidul este flancat de trotuarul lat de 0,60 m, pe care îl regăsim şi în secţiunea S 7. În porţiunea de S atât zidul cât şi trotuarul sunt parţial demantelate pe o lungime de 0,75 – 1 m, liniile ambelor elemente fiind vizibile, dar în adâncime. În jumătatea estică a secţiunii regăsim, pe întreaga lăţime, continuarea spre N a zidului edificiului A 8 şi care are aceleaşi caracteristici. Regăsim, de asemenea, canalul, surprins pe o porţiune de 0,95 m lungime şi 0,50 m lăţime (lipit de zid spre sud). Panta este aici descendenta (spre nord), deci apele meteorice coborau spre alta stradă, poate următoarea, ABV III. Regăsim, de asemenea, traseul zidului rudimentar, lat tot de 0,45 m, ce continuă spre N “porticul”. În această secţiune însă, el se închide E-V cu zidul estic al edificiului A 9, delimitând un spaţiu de 1,60 m lăţime. Se pare că această secţiune a surprins într-adevăr limita nordică a edificiului A 9, putând privi acum “porticul” aşa cum a fost de fapt, o anexă rudimentară târzie a edificiului A 9 şi care închide, împreună cu fusul de coloană blocat din antichitate din rapoartele anterioare întreaga stradelă AV 2’, canalul pluvial justificându-şi existenţa şi delimitând cele doua edificii, A 9 şi A 8.
Ultima secţiune trasată, S 2’ a fost denumită astfel deoarece suprapune, aproximativ, fosta secţiune S 2. Această secţiune, un sondaj de fapt, a încercat să lămurească stratigrafia străzii ABV IV în ideea că logic, axele de circulaţie ar trebui să urmeze aproximativ acelaşi traseu. Denumirea de ABV IV a fost preluată după schema fluxurilor de circulaţie din prima jumătate a sec. IV p.Chr. Deoarece strada nu reapare în schema fluxurilor de circulaţie din sec. V - VI p.Chr. Sondajul a fost realizat până la adâncimea de 4 m, stratigrafia fiind următoarea:
Primul nivel, N 1, al străzii corespunzător ultimei faze de locuire, este compus din blochete mici de calcar, lustruite de o îndelungată călcare şi care a fost surprins pe o porţiune mai mare, anterior, în faţa edificiului A 8. Sub un strat de 0,28 m grosime, compus din fragmente de cărămizi, fragmente litice şi ceramice se afla nivelul N 2, format din lespezi relativ mari de piatră păstrate mai ales de-a lungul trotuarului. Urmează un strat brun - cenuşiu cu piatră şi fragmente ceramice, gros de 0,41 m. El suprapune nivelul N 3, gros de 0,06 m compus din mortar şi fragmente mici de cărămidă, foarte compact, ce se întinde pe întreaga suprafaţă a sondajului. Alt strat, galben–brun, cu fragmente de cărămidă şi litice se afla sub acesta şi are grosimea de 0,39 m. El suprapune o podea, nivelul N 4, realizată din cărămizi late de 0,07 şi 0,14 m, groase de 2,5 cm, ce se întinde pe lungimea de 0,42 m. Sub acesta se află un strat brun - galben cu pigment de arsură şi fragmente ceramice timpurii ce continuă până la limita inferioară a sondajului. Urmează un strat sub formă de pungă plin cu tegulae şi pietre şi cu material exclusiv roman târziu. În colţul sud-vestic al sondajului, la adâncimea de 4 m, se află un nivel de distrugere cu piatră fasonată şi foarte multă arsură ce ar putea fi nivelul unui cuptor. O altă vatră a fost găsită în profilul nordic al sondajului.
În urma datelor obţinute în această campanie, este posibil că axa de circulaţie de sec. VI (strada ABV IV) să coincidă cu cea de sec. IV p.Chr. (sub nivelul N 3 materialul este timpuriu) urmând ca cercetări viitoare să clarifice situaţia identificată în acest an.
Abstract other lang.
Abstract    During the July-August 2008 campaign, we continued the archaeological excavation into the street ABV IV axis movement which crosses the entire area north of the late Roman town, and the street AV 2', which is perpendicularly oriented to the first.
We investigated three trenches this year: S 7 (started in 2006), S 8 and S 2. The first two, oriented East-West, were 11 x 3 m. A third one was 4.10 x 2 m and crossed North-South the street ABV IV. The archaeological excavation performed in the northern limit of buildings nos. 8 and 9 explained the situation blocking the street AV 2`. It was a narrow space by the annex of the building no 8, between the two buildings remaining only a pluvial channel. As regards the digging in the street ABV IV, the stratigraphic intervention explained the main axes of movement in the late phase of the fortress.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu