Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Albeşti | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Greek and Hellenistic
Periods
Hellenistic Period
Site Category
Defence;
Civil;
Domestic
Site Types
Fortified settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Albeşti
Commune   Albeşti
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandru Nicolae
Bărbulescu Maria
Buzoianu Livia
Cliante Laurenţiu
Nastasi Irina
National Arch. Record Site Code 60954.01
Report Obiectivul campaniei arheologice 2008 a fost cercetarea unor carouri din sectorul C, zona extra muros, de-a lungul incintei de E din sector A (carourile noi cercetate: SC, c.57, 56, 55; carou reluat: SC, c.58); dezafectarea unor martori de săpătură (între L1, L2 - L3); dezafectarea martorilor în sectorul de V al cetăţii (SA, c. 52-53-54/SA, c. 59-60-61).
SC, c.58.
Planul vechi conţine: incinta II din SB, etapa a II-a (curtina de S); incinta de E din etapa a III-a; un zid care porneşte din colţul de SE al incintei II şi are direcţia S - N; zidul ocupă circa jumătate din lungimea martorului de E al caroului şi se închidea cu un alt zid pe direcţia E-V; pe fundul caroului – slabe urme de pavaj.
Situaţia actuală: nu se mai păstrează zidurile din exteriorul incintei; apare clar pavajul, ce urmează direcţia S-N, de-a lungul incintei a III-a. Suprafaţa păstrată a pavajului: 3,70 x 2,92 m. Între pavaj şi curtina de S a incintei a II-a este o distanţă de 1,57 m (spaţiu liber). Spre limita de S a caroului pavajul continuă cu stânca naturală (amenajată ca pavaj).
Obiectivul: curăţarea pavajului; urmărirea eventualelor urme de construcţii (amenajări) în partea de E a caroului.
SC, c.57
Vechiul plan înregistra: urma unui zid E - V care suprapunea incinta (spre limita de SV a caroului). Zidul continua în SA, c.6.
Situaţia actuală: se păstrează urma zidului din colţul de SV al caroului; în SA, c.6 zidul este marcat numai la capete (în carou sunt însă blocurile căzute din zid. Zidul, pe direcţia E - V este păstrat pe o lungime de 2,97 m. În SA, c.6, blocul situat pe traseul lui se opreşte în dreptul diviziunii 6,28 m. Lăţimea zidului este de 0,65 m; întreruperea este de 3,30 m. Blocul din SA, c.5, aflat pe linia zidului locuinţei se situează totodată şi pe linia de N a locuinţelor L1 - L3. În jumătatea de E a caroului stânca naturală este amenajată ca pavaj. Este clar în acest carou traseul curtinei de E a incintei a III-a (asiza fundaţiei şi emplectonul). Lăţimea incintei este de 1,09 -1,10 m. Între stâncă şi prima asiză a fundaţiei – un strat de nivelare din pământ, gros de 0,30 -0,40 m. Se păstrează o asiză din 4 blocuri de calcar orientate S - N, de dimensiuni medii. Dimensiunile asizelor (dinspre N spre S) sunt de 0,53 x 0,37 m; 0,56 x 0,56 m; 0,52 x 0,40 m; 0,40 x 0,30 m. O a doua asiză este incompletă (se păstrează numai spre SA, c.6). Blocurile de calcar sunt legate cu pământ. Ele stau pe un nivel de construcţie gros de 0,14 m, din pământ cenuşiu; sub ele se află un nivel de pământ galben de nivelare gros de 0,20 m. Acelaşi nivel de construcţie se remarcă şi sub pietrele zidului direcţionat E - V (grosimea lui aici este de 0,20 m). La baza nivelului de construcţie s-au aflat cioburi răzleţe, de la o locuire anterioară amenajării construcţiei. Sub zidul E - V grosimea stratului de nivelare (pământ peste stâncă) este mai mare: 0,30 –0,37 m. Stânca apare la –0,72 m de la asiza superioară a zidului.
În profilul de N se conturează nivelul de construcţie al fundaţiei zidului de incintă. El poate fi urmărit pe o lungime de 1,10 m (constă din pământ amestecat cu piatră sfărâmată).
În profilul de V – bloc de calcar, plasat pe linia zidului care a dispărut din SA, c.58 şi a zidului E - V din SA, c. 57 (lungimea blocului = 0,65 m).
SC, c. 56
De-a lungul profilului de V se înregistrează un rând de pietre pe direcţia S - N, păstrat pe o lungime de 2,65 m; el se află pe linia zidului ce suprapune incinta din SA, c. 57; lăţimea = 0,50 m. Acest rând marchează probabil zidul de E al locuinţei L5. Pietrele apar la –0,47 m de la nivelul de călcare şi stau pe un strat de pământ gros de 0,40 m. Stânca apare la –0,72 m de la nivelul actual de călcare. Profilele de S, V şi N păstrează urme (pietre) de la nivelul amenajării construcţiei (în profilul de S ele apar la –0,30 m de la nivelul de călcare). La baza nivelului de construcţie – cioburi izolate (mai ales în profilul de S). În profilul de E – nici o urmă (doar pământ negru granulos).
SC, c. 55
În profilul de V – un rând continuu de pietre pe linia zidului din SC, c. 57. Ele apar la -0,15 -0,20 m de la nivelul actual de călcare; apar pe toată lungimea profilului de V şi pe 1/3 din profilul de S. Stânca apare la -0,70 m de la nivelul actual de călcare. De-a lungul profilului de E – linie de pietre de la un posibil zid. Profilul de E – fără urme arheologice.
Dimensiunile probabile ale locuinţei L5: zidul de E (SC, c.57-55) = 10,35 m; zidul de N (SC, c. 57-SA, c. 5) = 6,25 m. Între L5 – L1 distanţa este de 1,20 m. În martorul dintre SA, c. 3 – SA, c. 4 – este înregistrat (şi vizibil încă în profil) un zid E-V ce poate reprezenta limita de S (într-o primă etapă) a locuinţei L5; deci latura de E poate să fi măsurat iniţial (până la o nouă recompartimentare) 8,20 m lungime.
SA, c.5 – martor SA, c.5/SA, c.12.
Se creează o suprafaţă de 6,40 x 5,30 m între martorul spre SC, c.56 (la E), martorul spre SA, c.4 şi SA, c.11 (la S), zidul de E al locuinţei L1 (la V) şi blocurile rămase din zidul E - V din SA, c.6 şi blocurile incintei a III-a.
În partea de V din SA, c.5 incinta a III-a urmărită de la S la N, are următoarele dimensiuni: se păstrează 2,20 m – întrerupere până la 4,80 (întreruperea este de 2,60 m) – continuă până la 10 m (limita de N a c.58). Lăţimea incintei este de 1,15 m. Incinta este construită din blochete de calcar aşezate orizontal, suprapuse în colţul de SE de alte blochete de la amenajări ulterioare pe incintă. La 4 m de la colţul de SV al c.5 apar în profilul de S blocuri de calcar, probabil în legătură cu cele din SA, c.11. Ele apar în profilul de S în linia continuă pe o lungime de 2,45 m; stau pe un pavaj de pietre surprins pe o suprafaţă de 1,50 x 1,80 m.
Locuinţa L1
S-a desfăcut martorul dintre SA, c.12/SA, c. 13. Zidul de E al locuinţei L1 apare în linie continuă. S-a demontat parţial şi martorul dintre SA, c.13/SA, c.20. Pavajul din dale mari din SA, c.13 este limitat spre S de un zid ce poate crea o compartimentare interioară. În profilul de V este clară linia continuă de pietre. Probabil este linia pavajului superior, iar aşa-zisul „zid” de compartimentare din SA, c. 13 reprezintă limita pavajului superior spre N.
Locuinţele L2 – L3
Demontarea martorului pe direcţia S - N dintre L2 - L3 nu a surprins continuitatea zidurilor (de V la L2 şi de E la L3). Traseul zidului de V al locuinţei L2 poate fi totuşi reconstituit după amprenta lăsată pe teren. Pe pavajul din L2 (SA, c.25-26) se conturează forma unui cuptor circular, marcat de blocuri de calcar (diametrul exterior = 1,32 m; diametrul interior = 0,87 m).
Zidul de V al locuinţei L2 (păstrat pe o lungime de 2,80 m) stă pe o platformă rectangulară de lutuială şi pământ ars la roşu de la o posibilă vatră (lungimea = 2,25 m; lăţimea păstrată = 0,67 m).
SA, c.53-55 şi 60-62
În partea de V a sectorului A s-a procedat la desfiinţarea martorului S - N dintre c.53-55 şi 60-62 (carouri săpate în campaniile din 2003 şi 2004).
Sub martorul din SA, c.53-54 şi 60-61 a fost surprins fragmentul unui zid lung de 8 m şi lat de 1,15 m, orientat oblic, spre V. În c.53 zidul se leagă constructiv de capătul vestic al zidului Z. El este construit în aceeaşi manieră ca Z, având în parament blocuri mari orientate tot spre interiorul fortificaţiei. Spre V de acest tronson de zid (notat cu Z’) şi legate structural avem alte două fragmente de zidărie, de acelaşi tip, păstrate pe cca. 2-3 m lungime şi orientate E - V. În c.61-62 prezenţa acestor ziduri indică faptul că pe latura de V a fortificaţiei a III-a avem acelaşi tip de organizare ca şi pe latura de S, curtina fiind dublată spre interior de zidul Z’ amplasat foarte probabil la aceeaşi distanţă (5,50 m) ca şi pe S. Traseul zidului de V al incintei trebuie să fi avut în acest caz aceeaşi orientare ca Z’ (oblică faţă de cel sudic) şi să fi urmat linia carourilor SA, c.65 – SB, c.99. Foarte probabil ca la intersecţia celor două curtine de V şi de S, în perimetrul carourilor SA, c. 58, 65, 66 să fi existat un turn de colţ care să fi preluat funcţia turnului dezafectat din incinta a II-a.
Cercetarea viitoare îşi propune reluarea carourilor 58-59 din SA (în spaţiul dintre curtina de S şi zidul Z), 61-63 (cu eventuala continuitate a zidului Z’ până la S de turn) şi în SB, c. 81-101, 82-102 (la V de turn).
Conservarea primară va avea ca obiectiv locuinţele L1 - L3 cercetate în campaniile arheologice anterioare.
Abstract other lang.
Abstract   The aim of the 2008 archaeological campaign was to excavate the extra muros area (the sector C squares), and along the Eastern precincts (in sector A) as well as dismantling some excavation baulks situated between dwellings L1 and L3, and in the western fortress area.
On the eastern side, partially covering the precincts, we excavated dwelling L5. Dated towards the end of the 3rd century B.C., it aligns with the dwellings L1 – L3, situated inside the fortress.
The same type of space organization can be noted on the western side of the sector A, and on the southern side. The defensive wall is doubled by a strong wall on the inside (most probably at the same distance – 5.50 m, like on the southern side).
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu