Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Iaşi | Site: Palatul Mitropolitan, Biserica fostei mănăstiri Socola | Excavation Year: 1996

Excavation Year   1996
Epoch
Neolithic;
Latene;
Late Medieval
Periods
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Church;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Iaşi
Locality   Iaşi
Commune   mun. Iaşi
Site  Palatul Mitropolitan, Biserica fostei mănăstiri Socola
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Chirica Vasile Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Gherman Elena Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Ţurcanu Senica Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
National Arch. Record Site Code 95079.01 95079.37 95079.16
Report I. Palatul Mitropolitan
Cu ocazia sondajului geodezic comandat pentru fundaţiile bisericii mitropolitane, în secţiunea realizată pe latura de N, s-au surprins fundaţiile unei construcţii, care poate fi interpretată ca având rol de edificiu laic sau bisericesc. Presupunem aceste două ipoteze, întrucât, din documentele referitoare la amplasamentul celorlalte biserici care au avut rol de mitropolie în secolele următoare, nu rezultă exact unde au funcţionat aceste edificii.Ştim de asemenea, că doamna Anastasia Duca cumpără locuri aparţinând unor boieri ieşeni şi se presupune că au existat aici şi clădiri laice. Rămânem deocamdată la stadiul de ipoteză în privinţa apartenenţei acestor fundaţii, impunându-se o cercetare arheologică exhaustivă, pentru a stabili identitatea certă a menţionatelor resturi de zidărie.


II. Biserica fostei mănăstiri Socola
Săpăturile arheologice au fost cauzate de începerea lucrărilor de restaurare a bisericii. S-au trasat trei secţiuni denumite convenţional:
S 01 - realizată în zona altarului, pe contrafort;
S 02 - realizată în interiorul bisericii, cu cuprinderea naosului şi a pridvorului iniţial;
S 03 - realizată pe latura de N a bisericii.
În secţiunea {S 01} s-au găsit fundaţiile unei biserici, respectiv absida altarului, o construcţie în formă de trunchi de con, din cărămidă, adosată contrafortului şi necropola corespunzătoare bisericii în funcţiune după a doua jumătate a sec. XVII.

Secţiunea {S 02}, trasată în vederea surprinderii traseului fundaţiei bisericii din sec. XVI, nu a relevat această situaţie
decât în funcţie de două morminte presupuse a fi aparţinut acestei biserici (conform configuraţiei profilului).
În secţiunea {S 03} s-a găsit pardoseala bisericii din sec. XVI; nu s-a putut stabili configuraţia zidului despărţitor al bisericii din sec. XVII (B 2) deoarece acesta a fost demolat mai jos de nivelul de călcare iniţial. Limita vestică a B1 corespunde, în prezent, intrării din pridvor în naos al edificiului în funcţiune. B2 a avut pridvor deschis, sprijinit pe coloane, vizibil acum datorită decapării, iar în sec. XIX a fost complectat cu cărămidă, realizându-se o prelungire a sa din motive funcţionale.


III. Fostul Palat Sturza
Lucrările de restaurare ale palatului ce a aparţinut prinţului Grigore Sturza au impus şi supravegherea arheologică. Astfel, s-a constatat existenţa unei alte case, mai vechi, databilă în sec. XVIII. Fundaţiile casei menţionate, foarte solide (lăţimea 101 cm şi adâncimea 238 cm), realizate din lespezi mari de piatră, au folosit drept suport pentru actuala clădire. O parte din zidurile rămase în picioare, după ce fosta casă a suferit un puternic incendiu, au fost completate cu cărămidă. S-a obţinut astfel actuala clădire, datând din sec. XIX, al cărei proprietar va deveni prinţul Grigore Sturza. Deoarece lucrările de restaurare nu s-au încheiat, nu putem prezenta datele finale privind dimensiunile reale ale vechii clădiri.


IV. Palatul Culturii Iaşi
Lucrările pentru consolidarea fundaţiilor Palatului Culturii din Iaşi au necesitat supraveghere din punct de vedere arheologic. Consolidarea clădirii presupunea trasarea unor şanţuri cu lăţimea de 1,20 m în interiorul a trei încăperi din aripa de E a actualului edificiu. Din motive de securitate a fundaţiilor actualei clădiri, secţiunile s-au făcut pe tronsoane de 2,5 m, conform planurilor proiectantului. Materialul rezultat din supravegherea arheologică, se încadrează în reperele cronologice cunoscute din cercetările
anterioare: cultura Precucuteni, Cucuteni B, Latène II, sec. V, sec. XVI.
Nivelurile arheologice au fost bulversate de fundaţiile fostei curţi domneşti, în numeroase situaţii întâlnindu-se materiale Latène sub resturile deranjate ale unei platforme cucuteniene. Materialul recuperat constă în ceramică şi resturi osteologice. Pe baza noilor cercetări pot fi completate planurile fundaţiilor vechii curţi domneşti, întocmite de către arhitectul I.D. Berindei, cu ocazia construcţiei actualei clădiri.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu