|
Excavation Year |
2010 |
|
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene;
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Late Migrations Period (7th - 11th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Eneolithic;
Bronze Age;
La Tène;
Late Roman Period;
Post-Roman Period;
Migrations Period;
Early Medieval Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Fortified settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Buzău |
|
Locality |
Pietroasa Mică |
|
Commune |
Pietroasele |
|
Site |
Gruiu Dării |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bătrânoiu |
Eliza Raluca |
|
|
| Carabisi |
Vlad |
|
|
| Costache-Bolocan |
Daniel |
|
Muzeul Judeţean Buzău |
| Davâncă |
Diana |
|
|
| El Susi |
Georgeta |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Fărnoagă |
Smaranda |
|
|
| Grigoraş |
Laurenţiu |
|
Muzeul Judeţean Buzău |
| Istrate |
Cami Manuela |
|
|
| Matei |
Sebastian |
|
Muzeul Judeţean Buzău |
| Sîrbu |
Valeriu |
Site director |
Muzeul Brăilei |
|
|
National Arch. Record Site Code |
48539.01
|
|
Report |
In această campanie au continuat săpăturile doar pe Platou, în secţiunile S8, S16, S17 şi S 25, pentru a cerceta complexele descoperite în campaniile trecute, precum şi avansarea în nivelele din epoca bronzului şi eneolitic.
Cercetările din epoca geto-dacică
Cercetările din ultimii ani de pe Platou ne-au oferit o serie de informaţii care au impus reevaluarea unor interpretări privind situl de aici. Extinderea săpăturilor şi avansarea acestora spre nivelele inferioare au condus la acumularea unor informaţii suficiente pentru a documenta activitatea de pe Platou. Descoperirea unui strat arheologic şi a unor complexe de locuire şi gospodăreşti, doar în unele zone, din sec. IV-III a.Chr. (poate doar din sec. III a.Chr.) atestă existenţa unei aşezări getice aici. De asemenea, descoperirea de resturi de construcţii, de numeroase gropi, precum şi de vetre, din sec. II-I a.Chr., documentează existenţa unei locuiri pentru această perioadă. În prima jumătate/mijlocul sec. I a.Chr. platoul a fost fortificat cu un zid din blocuri de calcar, sumar fasonate, cu două paramente şi emplecton, legat cu un liant. Dacă avem în vedere suprafaţa mică a incintei cu zid de tip elenistic şi topografia terenului putem aprecia că aici a fost, mai degrabă, o cetate, decât o aşezare fortificată. Cândva, spre sfârşitul sec. I a. Chr.-începutul sec. I p.Chr., fortificaţia a fost distrusă (în anumite zone s-au păstrat şi urmele unor bârne arse), zidul a fost refăcut, iar Platoul a fost transformat într-un loc de cult, din sec. I p.Chr. descoperindu-se doar numeroase depuneri votive de tip moviliţă, majoritatea cu ringuri din piatră, deseori cu vetre în interior, plus vetre izolate. Zidul refăcut a existat pe parcursul sec. I p.Chr., însă el a avut menirea de protejare a spaţiului de cult.
A fost epuizată S8, fapt ce ne-a permis obţinerea de noi informaţii privind stratigrafia generală de pe Platou. În esenţă, stratigrafia este aproximativ la fel cu cea din S13 şi S15. Diferenţa este dată de grosimea straturilor, care este mult mai mică în S8, în special pentru depunerea din sec. II - I a.Chr. De asemenea, s-a constatat lipsa stratului de cultura din sec. IV-III, deşi au apărut câteva materiale din această perioadă.
În secţiunea S8 a fost cercetat Cpl.159, observat la adâncimea de -1,20 m, pe o suprafaţă de 1,90 x 1,60 m, intrând în martorii de NV şi SV ai secţiunii, baza lui fiind la -1,50 m. Umplutura are o culoare cenuşiu-negricioasă, foarte afânată, cu foarte mult cărbune spre bază. În umplutura lui au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, provenind de la fructiere lucrate cu mâna sau borcane, precum şi un fragment de bol cu decor în relief. Pe baza materialului şi a situaţiei stratigrafice se confirmă datarea propusă anul trecut şi anume a doua jumătate a sec. II - începutul sec. I a.Chr.
În secţiunea S25 s-a urmărit identificarea posibilei laturi de NV a Cpl.132 (fundaţie din piatră). La cota de -0,95 m a fost dezvelită o structură liniară din piatră, paralelă cu Cpl.132, însă puternic afectată, probabil, de amenajarea fortificaţiei. Ea s-a observat pe o lungime de 2,60 m şi o lăţime de 0,50 m. Manifestăm încă rezerve, până la finalizarea cercetărilor, în ceea ce priveşte legătura acestei structuri cu Cpl.132.
În secţiunea S17 au fost descoperite alte 3 gropi (Cpl.174, 175 şi 176), toate încadrate în nivelul din sec. II-I a.Chr. Cercetarea acestor gropi va continua in cursul campaniilor viitoare. Interesant este Cpl.177 - o zonă compactă cu lipitură arsă, dezvelită în colţul de E al S17, la adâncimea de -0,90 m, pe o zonă cu dimensiunile de 0,75 x 0,40 m, el reprezentând, probabil, resturi de la o locuinţă incendiată.
Materialul arheologic este deosebit de bogat şi variat, fragmentat în strat şi mai bine păstrat în complexele adâncite. Dintre piesele cele mai expresive notam doar câteva: un pumnal dacic din fier (sica), un vârf de săgeată din fier, o mărgică tubulară din calcar, o figurină antropomorfă din lut şi patru vase în miniatură (doua ceşti-opaiţ, un borcan şi un capac).
Cercetările din epoca bronzului
În campania din anul 2010 locuirea de epoca bronzului a fost cercetată doar în S8 – secţiune a cărei cercetare a fost finalizată în acest an. Fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului au fost descoperite şi în secţiunile S16, S17 şi S25, dar acestea au fost antrenate în nivelele dacice.
Au fost identificate şi cercetate două complexe, ambele în S8.
Cpl.171. Groapă observată la adâncimea de 1,60/1,61 m, cu diametrul de cca. 0,50 m şi adâncimea de 0,11-0,12 m, cu umplutura de culoare brun-negricioasă, uşor afânată. În umplutură au fost descoperite bucăţi de lipitură arsă, resturi osteologice şi fragmente ceramice ce pot fi încadrate în etapa Ic3 a culturii Monteoru.
Cpl.173. Groapă aproape cilindrică, observată la adâncimea de 1,62 m, cu diametrul de 1,50 x 1,60 m, cu umplutura de culoare brun-negricioasă, relativ afânată, pigmentată puternic cu bucăţi de lipitură arsă şi cărbune, pe fundul ei se aflându-se o lentilă de cărbune. În umplutura gropii au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, cele mai târzii aparţinând etapei Ia/Ib a culturii Monteoru.
Fragmentele ceramice descoperite în această campanie, atât în strat cât şi în complexe, aparţin atât perioadei timpurii a epocii bronzului, respectiv etapele Ic4-1, Ic4-2, Ic4-3/Ic3 şi Ic3 ale culturii Monteoru, cât şi perioadei mijlocii şi târzii, respectiv etapelor Ia/Ib. Dintre formele ceramice identificate amintim ceştile cu una şi două toarte, cupe cu buza răsfrântă, vase cu gâtul înalt şi corp bitronconic. Motivele decorative constau din linii paralele, realizate prin incizie, aşezate, în general, la partea superioară a vaselor, pe gât sau sub buză, şiruri simple sau multiple de împunsături, orizontale, şi, mai rar, verticale, triunghiuri incizate simple sau multiple, triunghiuri haşurate, alveolări fine, orizontale, cu sau fără „cusături” pe ele, brâuri în relief, cu sau fără alveolări executate cu degetul în pasta moale. Predomină vasele lucrate din pastă semifină, bine omogenizată. Sunt prezente, însă, şi fragmente ceramice de la vase lucrate din pastă grosieră, cu pietricele şi ceramică pisată în compoziţie.
Amintim descoperirea unui pandantiv lucrat dintr-un fragment de coastă, de formă dreptunghiulară, uşor arcuit, cu trei perforaţii circulare, un fragment de rotiţă de car miniatural, cu urme de bucşe pe ambele părţi, un cuţit curb din gresie cenuşie (Krummesser), cu spate arcuit şi tăiş încovoiat, o fusaiolă bitronconică, lucrată din lut, culoare cenuşie, cu pete negricioase, decorată cu puncte incizate în dublu registru pe fiecare dintre feţe şi un vârf de săgeată din os, de formă triunghiulară.
Locuirea de epoca bronzului de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării cuprinde toate perioadele de evoluţie ale culturii Monteoru. Din punct de vedere al materialului ceramic se remarcă faptul că a fost utilizat calcarul pisat în compoziţia pastei, strict la nivel MIc4-2, spre deosebire de situaţia înregistrată la Târcov - Piatra cu Lilieci şi Năeni - Zănoaga. Artefactele, precum şi situaţiile arheologice înregistrate până în prezent, atestă existenţa unei locuiri monteorene intense la Pietroasa Mică-Gruiu Dării pe întreaga perioadă a epocii bronzului.
Cercetările din epoca eneolitică
În S8, primele materiale arheologice eneolitice apar la adâncimea de aproximativ 1,60/1,65 m, stratul de cultură având o grosime de aproximativ 0,40-0,45 m. Între -1,60/1,65 -1,76/1,82 m, materialul eneolitic apare asociat cu piese ale culturii Monteoru (etapele Ic4-2, Ic4-3 şi Ic3). În acest segment stratigrafic nu există o delimitare clară între nivelul de epoca bronzului şi cel eneolitic. Între -1,60/1,65 m şi -1,76/1,82 m, partea superioară a stratului în care au fost descoperite piese eneolitice, materialul asociat acestei epoci apare într-un pământ de culoare brun-negricioasă, puternic pigmentat cu fragmente de lipitură arsă la roşu. Ceramica din acest nivel poate fi atribuită culturilor Cucuteni B2 şi Cernavoda I. Alături de vase ceramice au apărut şi alte artefacte: unelte şi piese din piatră, silex (lame) şi os (străpungătoare), jetoane, un fragment de lingură şi diverse piese din lut.
Între -1,76/1,82m şi -1,92/2,00m se poate vorbi de un nivel eneolitic nealterat de intervenţii ulterioare. Aici a fost identificat un important complex arheologic, Cpl.172 - o parte dintr-o locuinţă eneolitică incendiată.
Cpl.172 (C172). Primele indicii referitoare la existenţa unei locuinţe eneolitice incendiate au apărut la adâncimea de -1,60/-1,65m, sub forma unei zone de pământ negru-cenuşiu, cu mulţi pigmenţi de lipitură arsă şi cărbune, cu dimensiunile de 1,30 x 1 m. În c.B, la limita cu profilul de NE, locuinţa eneolitică a fost afectată de o groapă monteoreană (C171), rotundă (D=50x50 cm). De asemenea, complexul eneolitic este deranjat, în carourile A şi D, de o altă groapă - C173 (D=1,60x1,50 m) a culturii Monteoru. Locuinţa se prezintă ca o aglomerare de bucăţi mari de lipitură arsă şi cu o cantitate foarte mare de material ceramic şi osteologic, prins printre şi sub pereţii prăbuşiţi. Sistemul de construcţie al locuinţei este de tipul structură de pari şi nuiele acoperite cu lipitură din lut. Este de remarcat abundenţa materialului arheologic, precum si numărul mare al fragmentelor de oase de animale, puternic arse. Se menţine observaţia făcută şi în cazul complexului C157 (locuinţă eneolitică incendiată, cercetată în anul 2009, în S15), referitoare la asocierea prezenţei fragmentelor ceramice Cucuteni B2 şi Cernavoda I în interiorul aceleiaşi structuri de locuire. Trebuie menţionată, de asemenea, ponderea semnificativă, în cadrul C172, a fragmentelor ceramice de tip Cernavoda I, în celelalte complexe eneolitice descoperite aici predominând ceramica Cucuteni B.
Inventarul arheologic este constituit din ceramică, plastică zoomorfă, fragmente de oase de animale, unelte din piatră, os şi silex. Există o foarte mare cantitate de material osteologic, concentrată în afara şi în interiorul locuinţei, multe fragmente de oase fiind puternic arse, unele până la vitrifiere.
Ceramica este reprezentată de la tipuri diferite de vase (boluri, străchini, vase de provizii, etc), lucrate din pastă fină, semifină sau grosieră. Se pot distinge trei tipuri de vase ceramice a culturilor Cucuteni B2, Cernavoda I şi fragmente ceramice cu suprafaţa lustruită.
Vasele şi fragmentele de vase de tip Cucuteni B sunt realizate din pastă fină, cu nisip ca degresant, arse oxidant, unele cu urme de ardere secundară. Decorul este constituit din linii şi benzi late de culoare maro-închis, uneori mărginite de negru, pictate pe fondul roşu al vasului sau peste un fond de culoare alb-gălbuie. Trebuie remarcată şi prezenţa unor toarte cu motive zoomorfe.
Vasele de tip Cernavoda I se disting prin pasta poroasă, folosind ca degresant pietricele, cioburi şi scoici pisate. Arderea este oxidantă, iar suprafaţa vaselor este neglijent finisată. Decorul se găseşte pe buză sub forma unor şiruri de alveolări, impresiuni, unele crestate în interior.
Fragmentele de vase lustruite sunt realizate din pastă fină, de culoare neagră-cenuşie, cu angobă lustruită, la interior şi exterior. Aceste fragmente provin de la vase realizate în aria culturală Cernavoda I, asupra căreia s-au manifestat influenţe cucuteniene şi sud-balcanice.
Toate tipurile ceramice descrise apar asociate într-un complex de locuire in situ (C172), ceea ce evidenţiază aspecte importante privind sincronismele şi influenţele culturale de la sfârşitul perioadei eneolitice.
S-au luat măsuri primare de protecţie şi conservare a zidurilor şi a complexelor descoperite, prin sprijinire şi acoperire cu pietre, folii de plastic şi pământ.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
During this campaign we went on with the excavations only in the Plateau, in sectionsS8, S16, S17 and S25, in order to investigate the features discovered during the past campaigns, as well as to advance into the Bronze Age and Eneolithic levels. As we discovered an archaeological layer and some occupation and domestic features from the 4th – 3rd centuries BC (perhaps only from the 3rd century BC) only in some areas, a Getic settlement must have been here. At the same time, the discovery of construction remains, of many pits, and of fireplaces dating to the 2nd – 1st centuries BC documents the existence of an occupation for that period. During the first half/mid 1st century BC the plateau was fortified by a wall of limestone blocks, roughly polished, with two faces of wall and emplecton, bound with a binding material. If we take into account the small surface of the Hellenistic wall enclosure and the topography of the ground we can assess that here must have stood a fortress rather than a fortified settlement. Once by the end of the 1st century BC and early 1st century AD, the fortification was destroyed (in certain areas traces of burnt beams remained), the wall was rebuilt, and the Plateau was turned into a place of worship from the 1st century AD, as we discovered only many votive depositions of the mound type, most of them stone rings, often with fireplaces inside, as well as isolated fireplaces. The rebuilt wall stood during the 1st century AD, but it had the role of protecting the place of worship.
During the 2010 campaign the Bronze Age occupation was investigated only in S8 – a section we completed to investigate this year. We found two pits with early Bronze Age material, respectively phases Ic4-1, Ic4-2, Ic4-3/Ic3 and Ic3 of the Monteoru culture, and the middle and late period, respectively phases Ia/Ib. Also in section S8, between -1.76/1.82 m and -1.92/2.00 m one can talk about an Eneolithic level unaltered by later interventions. Here we identified an important archaeological feature, Cpl 172 – a part of a fired Eneolithic house.
|
|
Bibliography |
V. Dupoi, V. Sîrbu, Incinta dacică fortificată de la Pietroasele-Gruiu Dării, judeţul Buzău (I), Buzău, 2001;
V. Sîrbu, S. Matei, V. Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării, com Pietroasele, jud. Buzău (II), Buzău, 2005;
V. Sîrbu et alii, Pietroasa Mică, com. Pietrioasele, jud. Buzău. Punct Gruiu Dării, CCAR, Buziaş, 2002, p. 233-235, pl. 82; CCAR, Covasna, 2003, p. 232-233, pl. 94; CCAR, 2004, Cluj-Napoca, p.232-234, pl. 51-B; CCAR, 2005, Jupiter-Mangalia, p. 271-274, pl. 30; CCAR 2006, Constanţa, p. 267-268; CCAR 2007, Tulcea, p. 268-270; CCAR 2008, Iaşi, p. 225-227; CCAR 2009, Suceava, 2010, p.142-145;
V. Sîrbu, D. Ştefan, C. Garganciuc, S. Matei, A Dacian Sacred Enclosure in Carpathian Mountains - Pietroasele-Gruiu Dării, CAA 2003, Enter the Past. Vienna 2003, BAR International Series 1227, Vienna, 2003, p. 72-75;
V. Sîrbu, Observaţii privind incinta sacră dacică de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării, com. Pietroasele, judeţul Buzău, p. 183-214. În: Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Brăila, 2004;
V. Sîrbu, S. Matei, Ritual and Inventory in a Dacian Sacred Enclosure – Pietroasa Mică- Gruiu Dării (1st century BC-1st century AD), p. 155-182. In: Iron Age Sanctuaires and Cult Places in the Thracian World, Proceedings of the International Colloquium Braşov, 19th – 2th of October 2006, Braşov 2007; V. Sîrbu, Les figurines anthropomorphes et zoomorphes découvertes dans l’enceinte sacrée dace de Pietroasa Mică-Gruiu Dării (dép. de Buzău), p.177-193. In: Mélanges à la mémoire de Niculae Conovici (Eds. Al. Avram, V. Lungu, M. Neagu), Călăraşi, 2008;
V. Sîrbu, Figurine, statuete şi capace antropomorfe şi zoomorfe geto-dacice din Muntenia (sec. IV a. Chr.-I p. Chr.), Thraco-Dacica, I (XXIV), 1-2, 2009, p. 37-69; V. Sîrbu, A Sacred Dacian Enclosure at Pietroasa Mică-Gruiu Dării: the center of a future archaeological park?, CCDJ, XXVII, Călăraşi, 2010, p. 45-52.
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
