Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Turda | County: Cluj | Site: Dealul Cetăţii | Excavation Year: 2010

Excavation Year   2010
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Early Medieval
Periods
Roman Period
Site Category
Defence
Site Types
Camp
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Cluj
Locality   Turda
Commune   mun. Turda
Site  Dealul Cetăţii
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bărbulescu Mihai Site director Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Blaga Dragoș Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Blaga George-Dragoş Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cătinaş Ana Muzeul de Istorie Turda
Fodorean Florin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Huszarik Pavel Liceul Nădlac
Luca Claudia Muzeul de Istorie Turda
Matei Dan Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nemeti Irina Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Nemeti Sorin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Pâslaru Mariana Muzeul de Istorie Turda
Sălăşan Mihaela Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
National Arch. Record Site Code 55268.01
Report Cercetările arheologice s-au desfăşurat pe baza contractului nr. 2686/02.08.2010 încheiat între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ca finanţator şi Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca ca beneficiar.
În anul 2010 cercetările au continuat în curtea clădirea comandamentului (principia) având drept scop dezvelirea sistematică a treimii estice a curţii, singura parte rămasă necercetată.
Cercetarea în suprafaţă a curţii clădirii comandamentului a continuat spre E. Au fost practicate 11 suprafeţe (toate orientate N - S): S1 (21 x 2,5 m), S2 (17 x 2,5 m), S3 (21 x 3 m), S4 (21 x 2,5 m), S5 (14,6 x 2,5 m), S6 (21 x 2,5 m), S7 (16,4 x 2,5 m), S8 (17 x 2,5 m), S9 (21 x 2,5 m), S10 (17 x 2,5 m), S11 (17 x 3,5 m). În colţul sud-estic al curţii s-au practicat trei casete: C1 (5 x 4 m), C2 (5 x 4 m), C3 (7 x 4 m), iar în extremitatea nordică a secţiunii S3 a fost săpată caseta C4 (3 x 2 m), în vederea dezvelirii mormântului M1. Între suprafeţe şi casete s-au păstrat martori cu lăţimea de 0, 50 m. S-a dezvelit o suprafaţă totală de 591 m², cu o adâncime medie de cca. 0,80 -1 m.
Situaţiile arheologice (complexe, amenajări anterioare pavajului curţii, gropi de implantare de stâlpi, intervenţii medieval-moderne etc.) vor fi prezentate în cele ce urmează:
S-au practicat iniţial două casete (C1/2010 şi C2/2010) cu dimensiunile de 5 x 4 m fiecare, amplasate în colţul sud-estic al curţii.
C2/2010. În această casetă s-a putut verifica stratigrafia curţii, care este similară stratigrafiei generale stabilite în urma cercetărilor din anii 2008 şi 2009 şi în această extremitate sudică a curţii.
Stratigrafie:
- Humus modern (0 / - 0, 35 m). Grosimea variabilă a humusului modern în curte se datorează în principal pământului rezultat din cercetările din camerele edificiului clădirii comandamentului şi din porticul acestuia (cercetări din anii ΄80 şi din anul 1994). Pământul rezultat din aceste săpături a fost depus în curte, fiind mutat cu ocazia unor nivelări.
- Pământ negru afânat cu fragmente de material tegular şi pietre (- 0,35 / - 0,50 m). Acest nivel este interpretat ca un strat de depunere medieval – modernă, de demantelare a pavajului curţii (nivelul de scoatere a lespezilor pavajului).
- Nivel de prundiş bine tasat amestecat cu fragmente de calcar de Podeni (- 0,50 / - 0,60 m). Acest nivel corespunde cu infrastructura ultimului pavaj al curţii, cel realizat din lespezi de calcar rectangulare.
- Pământ galben, lutos (- 0,60 / - 0,75 m). Nivel de depunere în care se găsesc materiale arheologice. Este nivelul de locuire roman din curte, depunerea din prima fază de existenţă a edificiului.
- Nivel de prundiş, lentile de mortar şi fragmente de calcar de Podeni (- 0,75 / - 0,95 m). Acest nivel a fost identificat cu infrastructura primului pavaj al curţii, pavaj desfiinţat în timpul existenţei castrului cu ocazia repavării curţii.
- Pâmânt negru (steril arheologic). (- 0,95 / - 1, 05 m).
În colţul nord-vestic al casetei s-a conturat o groapă (G1) care începe din nivelul de dărâmătură medieval – modern. Groapa are un diametru de 0,50 m şi este adâncă de 1,20 m (de la nivelul de unde a fost săpată). În umplutura gropii s-au descoperit fragmente de material tegular şi fragmente ceramice.
C2/2010. La adâncimea de - 0, 65 / - 0, 70 m, la partea superioară a nivelului de infrastructură a ultimului pavaj al curţii, s-a conturat, în partea estică şi în centrul casetei o groapă de mari dimensiuni care a fost săpată din nivelul de dărâmătură medieval – modernă. Groapa este intersectată de profilul estic şi are un diametru maxim de cca. 3,40 m. În umplutura gropii s-a găsit foarte mult material arheologic rulat (material tegular, fragmente ceramice, monede).
Cercetarea a continuat prin golirea conţinutului gropii şi la adâncimea de –1, 50 m a fost surprins un ring de pietre aranjate, formând un cerc cu diametrul (la interior) de 1,15 m. Astfel s-a dovedit că groapa era de fapt o intervenţie modernă, o groapă de demantelare a ghizdului unei fântâni romane. Într-o primă fază fântâna a fost golită până la adâncimea de - 2,80 m (de la nivelul actual de călcare) fiind dezvelite 7 asize de piatră din pereţii interiori ai fântânii.
În continuare s-a procedat la golirea conţinutului fântânii şi s-a ajuns la adâncimea de –6,90 m de la nivelul actual de călcare. La adâncimea de cca. 6 m (de la nivelul actual) a fost atinsă pânza freatică. În continuarea s-a continuat scoaterea materialelor arheologice din nivelele aflate sub apă (ceramică, fragmente sculpturale – fragmente de statui, mai multe capiteluri dorice fragmentare care ornamentau porticul clădirii comandamentului). Diametrul interior al fântânii este, la diferite adâncimi , de cca. 1,15 - 1,20 m.
Fântâna avea pereţii construiţi din piatră până la adâncimea la care a fost săpată, la -6,90 m. Pereţii sunt construiţi din piatră de carieră (diferite varietăţi de calcar), nefasonată, pietrele nefiind prinse cu mortar. Asizele au grosimi relativ uniforme, de cca. 0,15 - 0,20 m. S-au numărat 30 de asize de la nivelul apei până la partea superioară a pereţilor.
S01/2010. Dimensiuni: 21 x 2,5 m, orientată N - S. În secţiunile trasate în partea centrală a curţii se regăseşte aceeaşi stratigrafie observată şi în cercetările din anii 2008 şi 2009. În partea sudică a secţiunii, spre porticul laturii de S, între m. 0 - 2,50, s-a observat existenţa unui nivel de lut tasat (la adâncimea de – 0,45 / -0,75 m) iar la partea superioară a acestuia urme de cărămizi. Între m. 2,30 - 2,50 se observă în profilul vestic o mică adâncitură (rigolă?). De la m. 2,50 la m. 21 în stratigrafie se observă cele două nivele de infrastructură a pavajului sesizate în toate suprafeţele care au dezvelit partea centrală a curţii. Situaţia întâlnită în extremitatea sudică a secţiunii a mai fost surprinsă şi în alte secţiuni care au dezvelit zonele dinspre porticul curţii, pe laturile de S şi de N. Se poate preciza acum că pe o lăţime de cca. 3 m (10 pedes = 2, 98 m) (de la zidul porticelor nordic şi sudic) exista o amenajare cu un pavaj de cărămidă, mărginit spre interiorul curţii de o rigolă, amenajare destinată colectării apei pluviale care se scurgea de pe acoperişul porticului.
În centrul S01 a fost surprinsă o groapă modernă (G1) cu diametrul de cca. 0,70 / 0,75 m şi adâncimea de -1,70 m (de la nivelul actual de călcare).
În extremitatea nordică a suprafeţei, în c.19-20, au fost descoperite două blocuri de calcar masive, paralelipipedice, aliniate şi aşezate direct pe pământul steril (la adâncimea de -0,75 m, partea superioară se află la –0,45 m). Blocul vestic, intersectat de profil, are dimensiunile de 1,30 x 0,55 x 0,30 m, iar cel estic de 1,22 x 0,70 x 0,30 m. Desfiinţarea martorului vestic a permis dezvelirea unui alt bloc cu dimensiunile de 1,15 x 0,85 x 0,25 m, mişcat din poziţia iniţială. Probabil cele trei blocuri paralelipipedice cu dimensiuni apropiate erau aliniate şi formau o bază (postament).
S02/2010. Dimensiuni: 17 x 2,5 m, orientată N - S. Secţiunea a suprapus parţial o secţiune şi o casetă din anul 1981, cea în care a fost descoperit mormântul cu nişă din epoca migraţiilor. În c.16-17 a fost surprins conturul gropii mormântului din 1981. În apropierea acestuia, la m. 15,85, profilul estic a intersectat urma unei gropi şi calota craniană a scheletului. Prin urmare, spre E, a fost deschisă caseta C04/2010 (2 x 3 m) pentru dezvelirea mormântului. La adâncimea de – 0,90 m s-a putut observa conturul gropii, care avea dimensiunile de 1,15 x 0,40 m. Scheletul era incomplet, oasele au fost descoperite aranjate în poziţie anatomică. Singura piesă de inventar este un pieptene bilateral din corn cu trei plăci (prinse cu patru nituri din fier). Mormântul este orientat V - E, cu capul la V ca şi mormântul vecin descoperit în 1981. Orientarea similară pledează pentru aceeaşi datare (ca şi singura piesă din inventar), respectiv sec. al VI-lea p.Chr.
S03/2010. Dimensiuni: 17 x 2,5 m, orientată N - S. Profilul estic al secţiunii a intersectat un număr de 5 gropi cu diametre de cca. 0,90 – 1 m (nivelare la adâncimea de – 0,90 m). Adâncimea gropilor (de la nivelul actual de călcare) variază de la 1,15 m (G1) la 1,70 m (G4). Distanţele dintre gropi variază între 2,90 m şi 3,40 m. Gropile G1, G2, G4 şi G5 au făcut parte dintr-o amenajare anterioară dezafectată (nivelul de infrastructură al ultimului pavaj le acoperă). G3 este o groapă medieval – modernă, săpată din nivelul de dărâmătură (cu pietre de mari dimensiuni căzute în groapă). Spre V de S03/2010 a fost trasată secţiunea S07/2010 (16,40 x 2,5 m), unde au fost identificate alte cinci gropi similare cu cele din S03.
La nivelarea secţiunii, la adâncimea de cca. -0,80 m au fost identificate, în centrul secţiunii, urmele a cinci gropi de implantare a stâlpilor unite de urmele unor pereţii din lemn dezafectaţi. Gropile aveau formă circulară, cu diametre de cca. 1 - 1,20 m. Distanţele între gropile G1 şi G5 din S07 variază între 2,90 - 3 m ( aproximativ 10 pedes). După golire s-a putut preciza faptul că adâncimile gropilor variază între 1,30 m şi 1,80 m (de la nivelul actual de călcare). În umplutura gropilor s-a găsit piatră, prundiş şi material tegular (inclusiv ţigle cu ştampila LVM). Lăţimea urmei pereţilor din lemn este de cca. 0,20 - 0, 30 m. Pereţii sunt cel mai bine evidenţiaţi între gropile G3 şi G4 şi G4 şi G4. Situaţia coroborată din S03 şi S07 (cu gropi provenind de la stâlpii aceleiaşi construcţii dezafectate surprinşi atât în profilul estic – în S03, cât şi în plan – în S07) permite următoarele observaţii: gropile au fost săpate din nivelul de locuire în curte aflat sub ultimul pavaj al curţii şi sunt gropile de implantare a unor stâlpi ce susţineau pereţii unei clădiri de lemn dintr-o primă fază de locuire; construcţia a fost dezafectată prin scoaterea stâlpilor, a pereţilor din lemn şi nivelarea gropilor; construcţia este anterioară ultimului pavaj al curţii şi a fost dezafectată de soldaţii romani. Profilul estic al S07/2010 diferă de profilele surprinse în alte puncte ale curţii clădirii comandamentului şi indică faptul că aici a existat o clădire din lemn dezafectată, din prima fază de existenţă a castrului.
În concluzie, S03 şi S07 au dezvelit urmele unei construcţii din lemn dezafectate ce aparţinea fazei 1 de locuire în edificiul clădirii comandamentului. Clădirea a fost edificată şi demolată de soldaţii legiunii a V Macedonica aşa cum indică ţiglele ştampilate din umplutura gropilor de stâlpi nivelate. Nu este o situaţie inedită pentru că în cercetările din anul 2009, în extremitatea vestică a curţii, în faţa basilicii, a fost descoperită o altă clădire din faza 1, nivelată şi suprapusă de ultimul pavaj al curţii.
S06/2010 (21 x 2,5 m). În jumătatea sudică a secţiunii (sub humusul modern, la -0,15 m) a fost găsită o lespede de calcar de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 1,25 x 1 x 0,10 m spartă în mai multe bucăţi. În apropierea lespezii s-au găsit mai multe fragmente mici din bronz şi o bucată masivă de bronz topit şi zgură. În apropierea lespezii s-au găsit două fragmente dintr-o placă de marmură cu inscripţie (un fragment din partea superioară a plăcii are inscripţia [In hono]rem [domus divinae]). Iniţial lespedea a fost interpretată ca o bază de statuie, ulterior însă pe baza observaţiilor stratigrafice (absenţa unei baze/structuri de piatră) s-a considerat că este o lespede de pavaj în poziţie secundară.
În cercetările din curtea clădirii comandamentului din anul 2010 au fost descoperite diferite materiale arheologice: numeroase fragmente de bronz provenind de la statuile topite, monede romane, piese de echipament şi harnaşament, fragmente arhitectonice (capiteluri dorice de la porticul curţii), cărămizi cu ştampila legiunii, ceramic romană şi medieval timpurie, etc. [Mihai Bărbulescu]
Abstract other lang.
Abstract   The archaeological diggings from 2010 in the Roman military camp from Potash had as main objective the investigation of the court of the principia. The research continued in Eastern part of the principia’s court. We opened 11 ditches (in surface): S1 (21 x 2.5 m), S2 (17 x 2.5 m), S3 (21 x 3 m), S4 (21 x 2.5 m), S5 (14.6 x 2.5 m), S6 (21 x 2.5 m), S7 (16.4 x 2.5 m), S8 (17 x 2.5 m), S9 (21 x 2.5 m), S10 (17 x 2.5 m), S11 (17 x 3.5 m). In the south-east corner of the court we opened three excavation areas: C1 (5 x 4 m), C2 (5 x 4 m), C3 (7 x 4 m). We excavated a surface of 591 m² at a medium depth of 0.80 -1 m.
During the archaeological investigations made in 2010 there were discovered various artifacts: bronze fragments from statues, Roman coins, harness and military equipment pieces, fragmentary inscription and statue in marble etc.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu