Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Albeşti | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2011

Excavation Year   2011
Epoch
Greek and Hellenistic
Periods
Hellenistic Period
Site Category
Defence
Site Types
Citadel;
Fortifications
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Albeşti
Commune   Albeşti
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandru Nicolae Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Bărbulescu Maria Universitatea "Ovidius", Constanţa
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Buzoianu Livia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nastasi Irina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
National Arch. Record Site Code 60954.01
Report Campania arheologică din 2011 şi-a propus cercetarea zonei de SV a fortificaţiei (paralel aici şi cu efectuarea unor lucrări de conservare primară). Au fost reluate cercetările din SA, c. 60-61 şi SA c. 53-54 (corespunzând locuinţelor L6 şi L7) în vederea stabilirii raporturilor lor cu celelalte elemente constructive din zonă: zidurile Z, Z1, Z2 şi pavajele din SA c. 60, 59-60 (martor) şi 46.
Spre S au fost cercetate carourile 58-51-44 şi s-a deschis secţiunea S III de verificare a locuirii extra muros din imediata apropiere.
În partea de NV a sectorului A s-a delimitat o suprafaţă de 20 m (V) x 18,40 m (S), de-a lungul carourilor 58-61 (V) şi 58-37 (S).
În SA c. 58 se păstrează colţul locuinţei din partea de SE a caroului (notată, mai departe, L8). Dimensiunile laturilor sunt de 1,65 m (N) şi 1,70 m (V); grosimea zidurilor 0,68 > 0,75m.
În profilul de V al caroului este prinsă o dală mare de calcar, rectangulară, lată de 1,10m. Ea se plasează pe linia incintei, care îşi continua, se pare, traseul spre Vest.
În profilul de N al caroului este o dărâmătură de pietre ce au la bază un strat gros de pământ. La demontarea martorului din SA, c. 58 - 59 se conturează traseul unui zid, pe direcţia Vest-Est, din blocuri de piatră relativ mari. Zidul se păstrează pe o lungime de 1,80 m; lăţimea probabilă este de 0,45 m. Nu are devierea zidului Z1 din c. 59 şi nu pare să ajungă până în profilul de Vest al suprafeţei delimitate. El reprezintă probabil restul unui zid pe direcţia dată (V/E), care suprapunea pavajul din c. 52 şi c. 59 (lat aici de 0,55 m).
Plasat în continuare, spre N, este caroul 59, ale cărui elemente de recunoaştere sunt zidul de V al încăperii din SA, c. 52 şi zidul Z1, ce traversează caroul pe o direcţie uşor deviată SV - NE. Elementul nou apărut este fragmentul de zid de sub martorul c. 58-59, la care ne-am referit.
În suprafaţa delimitată, tot spre Nord, sunt incluse locuinţa L6 şi pavajul dintre Z1 şi zidul de Sud al locuinţei L6.
Profilul de V, corespunzător carourilor 58-59, a putut fi urmărit pe o lungime de 10 m. Dinspre N spre S, de la zidul de S al locuinţei L6, profilul are următoarea configuraţie pe verticală: 0-0,30 m: pământ vegetal; 0,30-0,40m: rest de pietre în linie dreaptă, păstrate pe o lungime de 1,65 m, care aparţin probabil de un zid aflat sub martorul dintre c. 66-67 (spre V); 0,40-0,60 m: blocuri mai mici de pietre căzute (de pus în legătură cu c. 66); adâncimea la care a ajuns profilul: -0,70 m.
Acelaşi profil urmărit pe orizontală prezintă: 0 - zidul de S al locuinţei L6; 1,50-3,15 m: linie continuă de pietre; la 2,30 m, 3,30 m, 4,10 m şi 5 m: pietre din dărâmătură; 6,20-7,35 m: dală de piatră pe linia incintei; la 8,5 m şi 9 m: pietre din dărâmătură (spre c. 65).
În continuare spre N, carourile 60-61 (parţial) corespund locuinţei L6. Ea are ca element de delimitare zidurile de N (mai slab conservat), de E şi de S; încăperea continuă spre V sub martor. Raportând locuinţa la alte structuri constructive apropiate remarcăm: un pavaj între zidul Z1 şi zidul de S al locuinţei L6 (zidul locuinţei stă pe pavaj;) un zid Z2 din blocuri masive de calcar, ce face parte dintr-o structură unitară cu zidurile Z şi Z1. Zidul de E al locuinţei L6 suprapune zidul Z2, păstrând aceeaşi direcţie deviată SE - NV. Dimensiunile zidurilor: Lg= 5,50 m, lţ= 0,60 m (zidurile de Sud şi de N); zidul de E măsoară 4,70 m (Lg) şi 0,60 m (lt). Dimensiunile interioare ale încăperii (până în profilul de V) sunt de 4,15 (N-S) x 5,15 m (E-V). Zidurile sunt construite din blochete de calcar neprelucrate, aşezate pe un strat de pământ, gros de 0,20-0,30 m. Zidul de E al locuinţei este limitat spre interior, pe o lungime de 2,70 m, de un pavaj din plăci mari de calcar; lăţimea păstrată a pavajului este de 0,80 m.
Cele trei ziduri păstrate ale locuinţei L6 au fost conservate primar.
Corespunzător c. 60-61 spre interiorul fortificaţiei, spre E, sunt c. 53-54, ce aparţin locuinţei L7. Elemente de raportare ale locuinţei L7 sunt zidul Z (spre S), zidul Z2 şi zidul de E al locuinţei L6 (spre V); mai notăm două nuclee de pietre mari în colţurile de NV şi NE şi pavajul din c.46 (spre E). În funcţie de aceste „vecinătăţi" remarcăm: în colţul de NV zidul de N al locuinţei intră sub blocurile de calcar ale locuinţei L6. Zidul de E al locuinţei L7 este dublat în interiorul c. 46 de un alt zid pe direcţia S - N, care stă pe pavajul din acest carou. Zidul poate să fi continuat spre N până în colţul de NV al c. 47 sau să se fi oprit în blochetele de calcar din profilul de V din SA, c. 47. În prima situaţie, fragmentele de zid din SA c. 47 şi SA c. 61 pot fi tot o dublură, spre exterior, a zidului de N al locuinţei L7.
Putem deci presupune o încăpere L7A (mai veche), suprapusă de o alta, L7B (mai recentă). Prima o raportăm la zidul Z şi la un posibil spaţiu de circulaţie în dreptul c. 46-47-48. A doua, L7B, o raportăm la pavajul din SA, c. 46 şi la locuinţa L6. Suprafaţa locuinţei L7 este de 7,10 m (lungimea zidului de E) x 3,5 m (lungimea zidului de N). Intrarea în locuinţă se făcea dinspre pavajul din c. 46.
Cercetarea suprafeţei spre S şi E a însemnat desfiinţarea unor martori mai vechi dintre SA, c. 52-45 şi SA, c. 45-38. S-a constatat că zidul de Est din SA, c. 52 (= zidul de V din SA c. 45) îşi continuă traseul până la incidenţa cu incinta a III-a (de S) şi stă pe pavajul din SA, c. 45. Lungimea lui ajunge la 5,10 m; lăţimea= 0,70 m. La 1,55 m spre Est, caroul 45 este traversat pe direcţia S - N de un al II-lea zid, lat de 0,64 m, care poate fi urmărit până la limita de S a caroului. Sub martorul din SA c. 45 - c. 38 a apărut un al III-lea zid, din pietre neregulate, pe aceeaşi direcţie S - N.
Zidurile păstrate pe direcţia S - N sunt din categoria zidurilor scurte şi slab lucrate, care compartimentau suprafaţa dintre incinta III şi zidul Z. Între zidul de sub martor şi zidul de V al porţii suprafaţa este liberă.
În spaţiul extra muros, corespunzător carourilor 58-51 a fost cercetată parţial locuinţa L8. Dimensiunile păstrate: zidurile de V şi de E: L = 2,60 m; l= 0,60 m; zidul de N este păstrat doar pe lungimea de 3,75 m (în SA, c. 51) şi de 1,75 m în colţul pe care îl face cu zidul de E (în SA, c. 58).
Intrarea era probabil pe zidul de N. Interiorul locuinţei păstrează urmele unui pavaj care continuă spre S, sub martor. Pavajul este din pietre mijlocii, aşezate pe un pat de pământ. Suprafaţa pavajului spre E = 1,85 x 1 m; suprafaţa spre V = 1,10 x 0,85 m.
Profilul de S urmărit pe lungimea carourilor 44-37 (inclusiv pe martorul dintre ele), prezintă pe orizontală următoarea succesiune: 0- zidul de E al locuinţei L8; 1,30-1,90 m: piatră mare în profil; 3,90 m - dărâmătură; 3,90 - 4,10 m blocuri de calcar (interpretate iniţial ca posibilă bordură); 7,90 m: pietre mari (interpretate iniţial ca eventual pavaj). Reluarea cercetării în SA c. 37 a stabilit că nu este vorba de „bordură" şi „pavaj", ci de o nouă locuinţă, L9, din care a apărut colţul de NV şi parţial latura de N; zidul de N măsoară 3,05 m (L) şi 0,40 m (l). Noua locuinţă nu se aliniază locuinţei L8 (este mai spre S); distanţa dintre ele (pe profil) este de 3,90 m.
Secţiunea III
Secţiunea III, perpendiculară pe curtina de S a incintei a III-a se află la 2 m S de aceasta. Dimensiunile secţiunii: 20 x 2 m. În secţiune, în apropierea incintei, este înregistrată o puternică dărâmătură din care s-au recuperat mai multe olane şi ţigle; ele aparţin locuinţei L9.
În plan înregistrăm urmele a două dalaje la 1,35 m şi 10 m faţă de capătul de N al secţiunii; la cca. 12 m secţiunea este traversată pe direcţia E - V de un rând de pietre cu aspect de zid. Ele apar la -0,20 m de la suprafaţa actuală a solului şi stau pe un pat de pământ gros de 0,30 m. Profilul de E înregistrează sub stratul vegetal (gros de 0,20-0,60 m), un nivel de pământ brun amestecat cu pietriş (cu grosimea maximă de 0,60 m) şi straturi de pietriş tasat în (apropierea dalelor de pavaj şi a zidului). Exceptând partea de N a secţiunii pe care o legăm de amenajare locuinţei L9, restul elementelor sunt deocamdată prea puţin consistente pentru a documenta aici fie existenţa unor construcţii de mari dimensiuni, fie existenţa unor suprafeţe intens locuite, spre S de fortificaţie.
Materialele arheologice, preponderent ceramice, se plasează în limitele sec. III a.Chr.
Abstract other lang.
Abstract   In 2011 the archaeological investigation focused on the south-western part of the fortification. A 20x18 m surface was excavated. Dwellings L6 and L7 were uncovered (two stages were identified for L7 dwelling). Two new dwellings (L8 and L9) were identified outside de southern precinct wall. A new trench was excavated in this area (SIII). Our purpose was to verify the expansion of the habitation area outside the precinct wall. The artifacts discovered in this area, mainly ceramic pieces, belong to the 3rd century BC.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu