Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Vădastra | County: Olt | Site: Măgura Fetelor - Dealul Cişmelei/Măgura La Georgescu | Excavation Year: 2011

Excavation Year   2011
Epoch
Palaeolithic and Mesolithic;
Neolithic;
Bronze Age
Periods
Upper Palaeolithic;
Eneolithic
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Olt
Locality   Vădastra
Commune   Vădastra
Site  Măgura Fetelor - Dealul Cişmelei/Măgura La Georgescu
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bălescu Sanda Université des Sciences et Technologies, Lille, France
Boroneanţ Adina Elena Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Channel Ian University of Edinburgh, UK
Ciornei Alexandru Muzeul Naţional de Istorie a României
Dobrescu Roxana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Grosu Aurelia Muzeul Judeţean Olt
Huleux Thomas Université des Sciences et Technologies, Lille, France
Kostek Antoine Université des Sciences et Technologies, Lille, France
Mir Aisha University of Edinburgh, UK
Popovici Sabin Muzeul Câmpiei Romanaţiului, Caracal
Toderaş Meda Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Tuffreau Alain Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
National Arch. Record Site Code 129736.02 129736.03
Report Situl de la Vădastra, situat în Câmpia Dunării, la vest de Olt, este cunoscut mai ales pentru bogatul material neolitic şi protoistoric scos la lumina zilei de importantele săpături ale lui Corneliu Mateescu din 1946 - 1974.
Situl arheologic este aşezat pe o colină numită „Măgura Fetelor", situată în partea de vest a satului, pe dealul numit „Cişmelei". Acest deal se află pe versantul drept al pârâului Obârşia care taie terasa Dunării.
Vechile metode de săpătură, extrem de riguroase, au permis colectarea unui material paleolitic provenit din partea superioară a loess-ului sau, în poziţie secundară, din structurile neolitice sau protoistorice săpate în sedimentul de sub loess. Contextul stratigrafic şi cât şi cel de paleomediu al pieselor paleolitice, care se diferenţiează de cele neolitice prin patina alburie spre beige, au fost descrise de Arlette Leroi-Gourhan în 1967.
Materialul litic paleolitic, descris succint de J. Hahn (1974) a fost atribuit unui Aurignacian tipic, cultură foarte puţin reprezentată în România. Luând în considerare criterii tipologice, A Păunescu (2000) distinge chiar două serii litice, una musteriană şi alta aurignaciană.
Cercetările întreprinse în 2011, care au avut drept obiectiv identificarea nivelului paleolitic şi datarea lui prin metoda IRSL, s-au concretizat printr-un sondaj de 15 mp cu o adâncime de peste 3 m. El a fost deschis la 70 m NE de vârful colinei, care în peisajul actual nu se mai distinge. Amplasarea sondajului nu a fost determinată de cerinţe arheologice deosebite, ci de faptul că parcela nu a fost cultivată (43° 51’ 56 N, 024° 22’ 04 E, altitude : 77 m).
Secvenţa stratigrafică observabilă în sondaj este următoarea:
1. Limon humic brun închis, cernoziom de suprafaţă, conţinând numeroase fragmente de ceramică, gr. max.: 0,40 m
2. Limon humic brun conţinând gropi de epocă neolitică şi alte epoci, gr.: 0,40 - 0,60 m
3. Loess gălbui-maroniu afectat de crotovine, gr.: 0,40 m
4. Pietriş format din granule de calcar, gr. max.: 0,10 m
5. Loess gălbui-maroniu cu concreţiuni calcaroase, observabil pe o grosime de 1,80 m până la capătul sondajului.
Folosirea metodei carotării a permis recunoaşterea prezenţei de sedimente nisipoase. A fost observat un complex pedologic, lateral, spre vest de sondaj.
Profilul stratigrafic observat în sondaj pune în evidenţă un loess gălbui-maroniu subdivizat de un pietriş din granule de calcar. Într-una din carote s-a observat că sedimentarea devine nisipoasă. Datorită descoperirii de material litic aurignacian în vechile săpături, ansamblul este atribuit stadiului izotopic marin (MIS) 3. Nu a fost posibilă descoperirea de silexuri cioplite întrucât suprafaţa săpată a fost mică în comparaţie cu cea săpată de C. Mateescu, cercetare arheologică derulată pe o perioadă de 28 ani. De asemenea, prezenţa numeroaselor crotovine ne face să ne îndoim de validitatea analizelor palinologice realizate de Arlette Leroi-Gourhan. Este foarte probabil ca nivelul paleolitic să corespundă nivelului de pietriş cu granule de calcar.
Descoperirile neolitice
În sondajul practicat în punctul Măgura Fetelor au fost cercetate trei complexe arheologice atribuite preliminar, pe baza ceramicii, culturii Vădastra.
Complexul 1 era localizat în jumătatea de est a sondajului, pierzându-se în profilul de est. Avea o formă probabil circulară sau ovală, cu diametrul de cca. 0,80-0,85 m. Umplutura sa era formată dintr-un sol brun închis, în care au apărut sporadic fragmente ceramice, oase de animale şi piese litice din silex. A fost observat din nivelul humic brun închis la cca. 0,30 m. Complexul fusese săpat în limonul humic brun, oprindu-se chiar pe nivelul loessului gălbui-maroniu, la o adâncime de cca. 0,80 m. În profil secţiunea gropii era trapezoidală, cu colţurile rotunjite.
Complexul 2 era localizat la vest de Complexul 1, în partea superioară ele intersectându-se, fără a se putea stabili o relaţie cronologică clară. Complexul 2 avea o formă oval prelungă, cu dimensiunile de 1,40 x 0,40 m. Umplutura sa era formată dintr-un solul brun prăfos cu apariţii sporadice de fragmente ceramice, chirpici şi pietricele de râu rulate. Fundul său se oprea la acelaşi nivel cu cel al primului complex.
Complexul 3 avea probabil o formă circulară, fiind localizat în partea de sud a sondajului. Pentru cercetarea sa a fost deschisă o casetă în partea de sud cu dimensiunile 1,5 x 2 m. Groapa a fost observată la adâncimea de 0,70-0,80 m. Umplutura sa, formată dintr-un sol brun-gri, era bogată în fragmente ceramice de dimensiuni mari, piese de silex, coarne de ovi-caprine, oase de animale, pigment de cărbune, fragmente de râşniţă. Pe fundul gropii (1,05 m), în colţul de sud-vest au fost observate pete de arsură roşiatică.
Punctul Linia Mare - Măgura La Georgescu
Ca urmare a semnalărilor din documentaţia de săpătură a lui C. Mateescu şi a materialului arheologic aflat în depozitul IAB, a fost efectuată o cercetare de suprafaţă în punctul Linia Mare - Măgura La Georgescu (43° 51’ 50.5889" N, 24° 22’ 48.7321"E, altitude 63,57 m). Situl arheologic este suprapus de o gospodărie modernă, fiind în mare parte distrus de construcţii. Din zona mai puţin afectată, acoperită cu o cultură de trifoi, au fost culese numeroase fragmente ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş, unelte de silex şi os, resturi faunistice. pe baza unui studiu preliminar al materialului ceramic, situl poate fi încadrat fazei IIIA-B al acestei culturi.
Abstract other lang.
Abstract   The archaeological site of Vădastra is best known for the rich Neolithic material excavated by. C. Mateescu between 1946 and 1974. The excavations took place on the Măgura Fetelor-Dealul Cişmelei hill, on the right bank of the Obârşia river. The old excavations also yielded an important collection of Paleolithic flint pieces, determined by J. Hahn (1974) as typical Aurignacian, while Arlette Leroi-Gourhan (1967) had already previously established its stratigraphical and paleo-environmental context.

The archaeological research in 2011 had as its main objective the identification of the Paleolithic cultural layer and its IRSL dating. A small 15 sqm trench was opened on the Măgura Fetelor-Dealul Cişmelei hill and excavated down to a depth of over 3m. Despite the fact that during the present excavation no Paleolithic layer was identified, we consider that, for the old excavations, it corresponds to the layer of gravel with calcareous formations, attributed to the MIS 3 (Marine Isotope Stadium 3). Also, the presence of the innumerable animal disturbances casts some doubt over the results of the palynologic analyses of Arlette Leroi-Gourhan.

Three Neolithic complexes were observed, probably all pit features. Their fills contained pottery fragments (the Vădastra culture) associated with animal bones, flint and bone tools and charcoal fragments.

A field survey took place on Linia Mare - La Georgescu hill, mentioned in the old field notes as a possible Early Neolithic Starčevo-Criş site. The survey revealed the fact that site has been badly damaged by household constructions and agricultural works. Nevertheless, a rich collection of artifacts (painted pottery fragments, flint and bone tools) was recovered.
Bibliography Hahn J. (1977) - Aurignacien das ältere jungpaläolithikum in mittel-und Osteuropa, Fundamenta.
Leroi-Gourhan Arl., .Mateesco C.N., Protopopesco-Pake Em. (1967) - Contribution à l’étude du climat de la station de Vadastra du Paléolithique Supérieur à la fin du Néolithique, Bulletin de l’Association française pour l’étude du Quaternaire 4, p. 271 - 279.
Mateescu C.N. (1970) - Săpături arheologice la Vădastra (1960 - 1966), Materiale 9, p. 67 - 69.
Păunescu A. (2000a) - Paleoliticul şi Mezoliticul din spaţiul cuprins între Carpaţi si Dunăre. Bucareşti, ed. Agir, 492 p., 218 fig.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu