Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Făgăraş | County: Braşov | Site: Cetate | Excavation Year: 2011

Excavation Year   2011
Epoch
Late Medieval;
Restoration of Historic Monuments
Periods
Middle Medieval Period;
Late Medieval Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Civil habitation;
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Braşov
Locality   Făgăraş
Commune   mun. Făgăraş
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Izdrăilă Gabriel SC Damasus SRL Braşov
Marcu-Istrate Daniela Veronica Site director SC Damasus SRL Braşov
Şchiopu Iulian Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş
National Arch. Record Site Code 40287.04
Report Municipiul Făgăraş este amplasat în depresiunea Făgăraş, în apropiere de poalele nordice ale munţilor Făgăraş, pe malul stâng al râului Olt. Cercetări arheologice ample au fost realizate în anii 60-70, iar sondaje în curtea exterioară au mai fost făcute în 1998, sub coordonarea dr. Daniela Marcu.
În perioada 07-22 iulie 2011, a fost realizată o cercetare arheologică în incinta II, în vederea obţinerii unor informaţii de ordin tehnic necesare întocmirii documentaţiei de restaurare, în punctele indicate de arhitecţi.
Cercetarea a fost axată pe latura de est a incintei II, în Corpul de Gardă, pe bastionul Pană şi pe bastionul Tomori. Astfel au fost realizate un număr de 7 sondaje arheologice, numerotate de la 1 la 7, după cum urmează: S.1 a fost trasat pe bastionul Tomori (bastionul de SE), cu dimensiunile de 2 x 2 m. S.2 a fost amplasată pe bastionul Pană (bastionul de NE) cu dimensiunile iniţiale de 1,7 x 1,5 m; S.3 a fost trasată în jumătatea sudică a corpului de gardă colţul de NV al încăperii, cu orientarea V-E; S. 4 a fost trasată în încăperea de pe latura de NE, încăpere situată sub accesul care se face din curtea incintei II spre Bastionul Pană. Dimensiunile sondajului au fost de 2,6x1,30 m, orientat N-S, perpendicular pe laturile de N şi de S ale încăperii; S.5 a fost trasată la parterul jumătăţii nordice a corpului de gardă. Dimensiunile sunt de 1,5 x 1 m, orientată V-E; S.6 a fost trasată în jumătatea sudică a corpului de gardă, în exteriorul clădirii, perpendiculară pe al cincilea stâlp de boltă (de la S spre N), aflat în exteriorul clădirilor corpului de gardă. Unitatea de cercetare a avut dimensiunile de 3 x 1,5 m, orientată aproximativ V-E; S.7 a fost trasată în interiorul primei încăperi, a corpului de gardă, aflată la S de intrarea în cetate. Unitatea de cercetare a avut dimensiunile de 1,5 x 1,6 m, perpendiculară pe stâlpul de SV al încăperii, fiind orientată N-S.
Bastionul Tomori (colţul de SE).
Aici a fost trasată secţiunea S.1. Scopul a fost acela de a surprinde extradosul de boltă al unei încăperi aflate la parterul bastionului. Pentru acest sector cota 0,00 m a fost stabilită la nivelul inferior de la a doua fereastră (de la est spre vest) de pe latura de sud a bastionului. Cercetarea a fost efectuată până la cota de - 4,08 m. Până la acest nivel nu a fost identificat extradosul de boltă, concluzia fiind aceea că în mijlocul bastionului nu a fost prevăzută o încăpere. Între cotele de - 3,92 - 4,08 m a fost atins un nivel de lut negru, compact, ce are în compoziţie puţin pigment de cărbune şi mortar. Acest nivel este suprapus de o serie de straturi, care fac parte din umplutura bastionului. Nivelul de călcare actual se află situat între cotele de - 1,20 - 1,34 m, cu o pantă ce coboară de la sud spre nord.
Bastionul Pană (colţul de NE).
Aici a fost trasată unitatea de cercetare S.2. Scopul acesteia a fost acela de a identifica extradosul de boltă al încăperii care se află la parterul bastionului. Pentru acest sector, cota 0,00 m a fost stabilită la nivelul inferior al ferestrei (prima de la vest spre est) de pe zidul nordic al bastionului. În acest sector extradosul de boltă a fost identificat la cota de - 2,18 m şi a fost numerotat Z.2. Bolta este din cărămidă, legată cu un mortar albicios, cu mult var şi nisip. Pe extradosul bolţii se găseşte un mortar cu o grosime de aproximativ 1-2 cm, albicios, cu mult nisip şi var. La est, bolta se sprijină pe Z.1, zidul care delimitează încăperea de la parter. Zidul 1 este construit din cărămidă, orientat NE - SV, cu o grosime de 1,40 m. La est de zid nu a fost identificată o altă încăpere, până la cota de - 3,10 m. Cercetarea s-a oprit într-un nivel de moloz gălbui. Pe faţa estică a zidului a fost identificat un decroş cu o lăţime de 0,28 m, situat la cota de - 2,76 m. Bolta este suprapusă de un lut gălbui, afânat. La est de Z.1, situaţia stratigrafică este asemănătoare. Decroşul zidului 1 este acoperit de un strat de moloz . Cel mai probabil este un nivel de umplere a spaţiului rămas între încăperile de pe latura de E şi SE a bastionului. Suprafaţa bastionului este acoperită cu o placă de beton peste care s-a intervenit cu o placă de mozaic.
Cercetarea din interiorul clădirilor de pe latura estică a incintei II. Corpul de gardă
S.3 a fost trasată într-una din încăperile aflate în jumătatea de S a corpului de gardă, mai precis, în colţul de NV al încăperii. Cota 0,00 m a fost stabilită la nivelul pragului intrării în încăpere. Scopul acestei săpături a fost acela de a vedea fundaţia zidurilor în acest punct, până la talpa de fundare. Din cauza ploilor, nivelul pânzei freatice a urcat foarte mult, cercetarea arheologică fiind oprită la cota de - 1,64 m. Din acest motiv nu a fost atinsă talpa de fundare a zidurilor. Zidul de vest al încăperii a fost notat Z.6, iar cel de nord Z.7. Relaţia dintre Z.6 şi Z.7 este de ţesere. Fundaţiile zidurilor sunt neregulate, construite din piatră mare, înecate în mortar de var albicios, cu nisip. În fundaţia zidului nordic, Z.7, de la cota de - 1,02 m se observă o intervenţie modernă de subzidire cu ciment, realizată, cel mai probabil, în contextul proiectelor de restaurare anterioare. Pe profilul de est al unităţii de cercetare se observă şanţul pentru intervenţia de subzidire pentru Z.7. O altă intervenţie, cel mai probabil pentru a verifica fundaţia lui Z.6, se observă pe profilul de sud, lângă zid. Cercetarea s-a oprit la - 1,64 m, într-un strat maroniu gălbui mai curat. Pe profilul de sud se observă o serie de intervenţii, care cel mai probabil aparţin etapei de construcţie a zidului 6. Între cotele - 1,30-1,40 m (cote maxime), se observă o lentilă de mortar gălbui. Este suprapusă de o serie de nivelări cu pământ foarte pigmentat, afânat. Acestea sunt suprapuse de un nivel de umplutură în care au fost realizate intervenţii pentru introducerea apei şi canalizării.
S.4 a fost trasată într-o încăperea poziţionată pe latura de NE, la subsolul accesului care se face din curtea incintei II spre Bastionul Pană. Cota 0,00 m a fost stabilită la nivelul pragului intrării în încăpere. Scopul acestei secţiuni a fost acela de a dezveli fundaţiile pereţilor de nord şi sud. Datorită pânzei freatice, cercetarea nu a fost finalizată. Cota la care s-a oprit cercetarea este de - 0,70 m, într-un pământ brun închis, lutos. Zidul nordic al încăperii a fost notat Z. 8. Este un zid cu fundaţie de piatră de dimensiuni mari şi medii, legate cu mortar de var alb-cenuşiu, dur. Peretele de sud al încăperii a fost notat Z. 9, având orientarea V-E. Elevaţia suprapune o fundaţie din piatră de dimensiuni mari şi medii. Fundaţia pe care stă elevaţia, are orientare diferită, adică NE-SV. Datorită caracterului restrâns al cercetării, putem presupune că fundaţia este o structură mai veche, elevaţia fiind ridicată într-o etapă diferită. Cercetarea s-a oprit într-un pământ brun închis, lutos. Este suprapus de un nivel de amenajare (probabil înaintea turnării plăcii de ciment). Fundaţia zidului de piatră este suprapusă de o umplutură de pământ din piatră şi mortar. Pe profilul de vest se observă o umplutură cu mortar care porneşte de la cota de - 0,30 m. Tot pe profilul de vest, lângă Z.9, se observă o umplutură brună, cu mult pigment de mortar şi cărbune.
S.5 a fost trasată într-o încăperea poziţionată la parterul din jumătatea de nord a corpului de gardă. Scopul acesteia a fost acela de a vedea fundaţia zidului de vest al încăperii. Din cauza amplasării canalului termic, care trece plin clădire, cercetarea arheologică a fost oprită la cota de - 0,66 m. De asemenea, stratigrafia a fost deranjată. Cota 0,00 m a fost stabilită la nivelul pragului intrării în încăpere. Zidul de vest al încăperii a fost denumit Z.3. Acesta are o fundaţie de piatră, legată cu mortar de var şi fragmente de cărămidă pentru egalizarea zidăriei. Până la cota de - 0,66 m, fundaţia este acoperită cu ciment şi smoală. Elevaţia este tencuită, peste care s-a aplicat faianţă. La cota de + 1,00 m, în elevaţie se observă o fereastră, cu dimensiunile de aproximativ 1x1 m. Z.4 (latura de nord) şi Z.5 (latura de sud) sunt construcţii amenajate în pentru funcţionarea restaurantului. Acestea au o fundaţie de ciment, talpa lor de fundare se află la cota de - 0,46 m. Elevaţia zidurilor este cu faianţă.
S.6 a fost trasată în exteriorul corpului de gardă, între unul din stâlpii de boltă aflaţi în exterior şi clădirea actuală, perpendiculară pe stâlp. În urma cercetării a fost identificată talpa fundaţiei clădirii corpului de gardă (Z.13) şi a stâlpului de boltă (Z.14). Fundaţia clădirii, este o zidărie regulată din piatră de dimensiuni mari, înecată într-un mortar albicios, cu mult var şi nisip, destul de sfărâmicios. Fundaţia se delimitează de elevaţie, printr-un decroş de 0,14 m, la cota de - 0,06 m. La fel ca şi fundaţia, elevaţia este construită din piatră de dimensiuni mari, legată cu mortar de var. Stâlpul (Z.14), stă pe o fundaţie din ciment cu pietriş, datorată în mod evident unei intervenţii de restaurare-consolidare. Stâlpul este din cărămidă (cu dimensiunile de 30x15x5 cm) legată cu mortar. Are o formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 0,90x0,60 m, orientat N-S. Fundaţia originală a stâlpului nu a fost accesibilă, fiind integral ascunsă de intervenţia modernă. Cercetarea a fost efecuată până la - 2,08 m. Săpătura s-a oprit într-un pământ negru lutos, cu pietriş şi pigment de cărbune. Acest nivel, este suprapus de o serie de nivelări cu pământ şi moloz, care, cel mai probabil, aparţin etapelor de construcţie a incintei principale (incinta I) a cetăţii. Limita superioară a nivelărilor are o pantă ce coboară dinspre V spre E, între - 1,26 - 1,38 m, în unitatea de cercetare. Anterior edificării corpului de gardă, s-a recurs la ridicarea nivelului de călcare, cu un un strat gros de lut brun gălbui curat. Limita superioară a acestei nivelări, este dată de nivelul de călcare actual, ce are o pantă care coboară dinspre clădire spre stâlpi, între - 0,22 - 0,32 m (de la E spre V). Nivelul de construcţie a clădirii actuale se află, cel mai probabil, între cotele de - 0,06 - 0,22 m. Datorită intervenţiilor moderne de reabilitare a cetăţii, nivelul de călcare a fost coborât.
Secţiunea 7 a fost trasată în interiorul corpului de gardă, perpendiculară pe stâlpul de SV al încăperii. În urma cercetării, s-a observat că stălpul de cărămidă (Z.15), stă pe o fundaţie de ciment cu pietriş. Fundaţia are formă uşor neregulată, conică. Limita superioară a fundaţiei se află la - 0,46 m. Elevaţia stâlpului, este construită din cărămidă, ce are dimensiunile de 30x15x5 cm, legată cu mortar. Stâlpul de cărămidă, are o formă patrulateră, cu dimensiunile de 0,90x0,90 m. Fundaţia stâlpului, suprapune ruina unui zid din piatră, ce a fost surprins pe latura de E a unităţii de cercetare, Z.16, orientat N-S. Limita de demolare a zidului, se află situată la - 0,72 m, iar talpa de fundare a fost surprinsă la - 2,10 m. Zidul este construit din piatră de dimensiuni mari, înecată în mortar de consistenţă dură, cu nisip şi fragmente de cărămidă. Suntem de părere că această ruină face parte în mod evident, dintr-o construicţie anterioară construcţiilor actuale a cetăţii. În această încăpere, cercetarea a fost efectuată până la - 2,20 m şi s-a oprit înntr-un pământ negru, cleios, cu pietriş şi pigment de cărbune. Este suprapus de o serie de nivelări, care aparţin etapelor de construcţie a incintei principale. Până la - 1,00 m, a fost observat un strat compact de var alb, pe alocuri suprapus de o peliculă de mortar cenuşos. Nivelul de călcare actual, este dat de partea superioară a unei plăci de ciment ce are o grosime de 0,16 m, la - 0,30 m.
Cercetarea arheologică de la Cetatea Făgăraş, campania 2011, a fost o cercetare restrânsă, având scopul de a furniza informaţii tehnice în punctele stabilite de arhitecţi.
În urma cercetărilor arheologice a fost vizibil extradosul de boltă al încăperii care se află situată la parterul bastionului Pană. De asemenea pe bastionul Tomori nu a fost identificată încăperea care se presupunea a fi acolo. Astfel putem spune că bastionul Tomori este prevăzut cu o încăpere pe latura sa de vest şi una pe NV (unde se află transformatorul electric), restul bastionului fiind umplut.
Din păcate cercetarea din interior, a oferit date doar parţiale. Datorită apei care s-a infiltrat în unităţile de cercetare, săpătura arheologică a fost oprită la diferite cote. Astfel au putut fi vizibile doar parţial fundaţiile zidurilor, din corpul de gardă şi din încăperea din colţul de NV.
Abstract other lang.
Abstract   Făgăraş city is located in the Făgăraş Basin, near the northern foot of the Făgăraş Mountains, on the left bank of the Olt River. It was attested in the year 1291 under the name of Fogros. The fortress is a civil settlement. Archaeological excavations were conducted in the 60s and 70s and surveys in the outer yard were carried out in 1998 under the direction of Daniela Marcu.
From July 7 to 22, 2011, an archaeological excavation has been conducted in the 2nd premises - Făgăraş Fortress, Braşov County in order to obtain some technical information necessary for the preparation of the restoration documents in the locations indicated by architects. The main objective of this excavation was to provide the technical team with information about the structure and state of the foundations and about the development of the contemporary ground level.

The excavation revealed the outside part of the vaulted centerpiece of the room which is located on the ground floor of the Pen bastion. On Tomori bastion we did not identify the room that was supposed to be there. Thus we can say that the Tomori bastion is provided with a room on its western side and one on the north-western side (where the electric transformer is), the rest of the bastion being filled.
Unfortunately, the inner research provided only partial data. Because the groundwater infiltrated into the research units, the archaeological excavation was stopped at different stages. Thus, the foundation’s walls were only partially visible, from the guard's barracks and from the room in the northwest corner.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu