Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Galaţi | Site: Cartier Dunărea | Excavation Year: 2011

Excavation Year   2011
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Roman Period;
Late Roman Period;
Early Medieval Period;
Late Medieval Period
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Civil habitation;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Galaţi
Locality   Galaţi
Commune   Galaţi
Site  Cartier Dunărea
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Adamescu Adrian Ionuţ Muzeul de Istorie Galaţi
Jugănaru Gabriel Muzeul de Istorie Galaţi
Parnic Valentin Aurel Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Topoleanu Florin George
National Arch. Record Site Code 75105.02
Report Cercetările arheologice preventive în situl Cartierul Dunărea (cod LMI: GL-I-s-B-02970) s-au desfăşurat în perioada 18. 11. 2011 - 10.12. 2012. Cercetarea arheologică preventivă a fost determinată de intenţia SC PIRAEUS LEASING ROMANIA IFN SA, în calitate de proprietar al terenului de a realiza investiţia: "Construcţia şi dezvoltarea unui complex comercial în oraşul Galaţi - Cartier Dunărea", solicitând în acest sens printr-un memorandum investiţional eliberarea de sarcină arheologică a terenului.
Terenul aflat în proprietatea SC PIRAEUS LEASING ROMANIA IFN SA este localizat în Cartierul MICRO 20, tarlaua 257/1, parcela 1697/2 - Lot 1, învecinându-se la N cu cimitirul Cătuşa şi cartierul Micro 20, la S cu drumul judeţean Galaţi-Brăila, la E cu Parohia romano-Catolică SF. Ioan botezătorul şi la V cu str. Combinatului.
Situl arheologic - potrivit Planului Urbanistic General al municipiului Galaţi, ocupă o suprafaţă de 74752.53 mp, din care 55.541,57 mp rezervaţia arheologică propriu-zisă, respectiv 19.210,96 mp zona de protecţie a sitului - teren construibil sub supraveghere arheologică(pl.I).
Întreaga zonă este profund afectată de extinderea unor anexe gospodăreşti (beciuri, garaje) şi a unor grădini, de o amplă terasare efectuată în anii 70 ai secolului trecut precum şi de înfiinţarea unor gropi de împrumut - acestea din urmă distrugând total partea de V-SV a sitului arheologic. Pe de altă parte zona neocupată de grădini a devenit o veritabilă groapă de gunoi a cartierului Micro 20.
Amplele cercetări arheologice iniţiate încă din anii 80 ai secolului trecut au avut ca rezultat identificarea unui castellum de pământ, a altor două incinte delimitate prin şanţuri de apărare, precum şi a unei necropole birituale, toate aparţinând epocii romane1.
Cercetările noastre - conform proiectului depus la MCPN în vederea obţinerii autorizaţiei de săpătură arheologică preventivă, s-au desfăşurat în partea de N a zonei de protecţie a sitului arheologic.
În prealabil întregul sit a fost delimitat de echipa SC Digital Domain SRL cu ajutorul staţiei totale, fiind conturată aria propriu-zisă a acestuia şi zona sa de protecţie.
Documentarea topografică a cercetărilor arheologice de la Galaţi - Cartierul Dunărea din perioada noiembrie - decembrie 2011, a fost realizată cu ajutorul echipamentelor geodezice specializate. Pentru măsurători topografice au fost utilizate staţii totale Leica TCR 805 şi TCR 410 (+ accesorii).
Toate măsurătorile au fost referenţiate în sistemul de Proiecţie Stereo 1970. Pentru a asigura compatibilitatea cu sistemul geodezic european şi pentru a fi în acord cu noile reglementări legislative (Ordin ANCPI 212/2009) au fost calculate coordonatele şi în sistem ETRS89. Pentru aceasta au fost utilizate receptoare GPS geodezice: Thales Pro Mark 3 (2 buc. + accesorii) şi Thales Mobile Mapper (1 buc. + accesorii). Corecţiile necesare asigurării unei precizii centimetrice au fost realizate prin post-procesarea datelor colectate, cu aplicaţii software specializate, utilizând date colectate sincron în puncte de referinţă din Reţeaua Naţională de Staţii GPS Permanente. Transformarea coordonatelor din sistemul geografic de coordonate în cele două sisteme de proiecţie (Stereo 1970 - S42 şi ETRS 1989) a fost realizată prin transcalcul cu aplicaţii software aprobate la nivel naţional (Transdat v 4.01).
Desenele arheologice realizate prin metode tradiţionale (planuri şi profile) au fost digitizate şi referenţiate într-un sistem de tip GIS. În acest fel, toate înregistrările şi măsurătorile desfăşurate în sit şi au fost integrate pe principii spaţiale într-un sistem unic de coordonate tridimensionale
Au fost trasate cu ajutorul staţiei totale un număr de 19 secţiuni (S) notate S 1 - S 19, cu lungimi diferite, în raport de configuraţia proprietăţii, cu lăţimea de 2 m şi martori de 0,50 m între ele. Pentru o mai bună evidenţă planimetrică şi stratigrafică acestea au fost subdivizate în carouri de 2 x 2 m.
Orientarea secţiunilor dictată de topografia terenului este aproximativ NE - SV.
Săpătura s-a efectuat manual, conform standardelor şi procedurilor arheologice, pământul cercetat fiind evacuat într-o groapă de împrumut cu ajutorul unui buldo-excavator.
Descrierea secţiunilor şi a complexelor s-a făcut standardizat prin completarea unor fişe de unităţi de cercetare respectiv fişe de complex/context.
Pentru o cât mai corectă raportare la cercetările anterioare au fost identificate pe teren şi transpuse pe planul general secţiunile din campania anului 2004, şi - cu o precizie discutabilă - prelucrând informaţiile publicate, tumulii descrisi si cercetaţi de M.Brudiu.
Aşa cum se prezintă în acest moment stratigrafia nu este complicată. După solul vegetal care pe alocuri nu depăşeşte 0,25 m grosime şi care se prezintă sub forma unui sediment de culoare negricioasă, cu granulozitate mare, urmează nivelul notat de noi convenţional N1, cuprins între - 0,25 - 0,45 m, care are o culoare maronie cu mici granule calcaroase de culoare albă de o granulaţie fină. Nivelul N2, este cuprins între 0,45 - 0,60 m. Acesta are o culoare galben - verzuie, este omogen, în amestec cu foarte puţine materii organice şi pigmenţi de calcar. Este de menţionat faptul că nivelul N 2 este întâlnit numai în zona nordică a suprafeţei cercetate, respectiv secţiunile S I - S VI. Pe de altă parte, în zona sudică a suprafeţei cercetate stratigrafia sitului este complet distrusă de intervenţiile recente.
Secţiuni:
S1 Dimensiuni: 6,80 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C1 - groapă cu resturi menajere, carourile 1- 2.; C2 - bordei carourile 1-2;
S 2 Dimensiuni: 8,20 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C1 - groapă cu resturi menajere, carourile 2-3, C2 - bordei carourile 1-3; C 12 (M3) - mormânt de inhumaţie, caroul 3;
S 3. Dimensiuni: 12 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C2 - bordei , carourile 3-4;
S 4. Dimensiuni: 16,30 m x 2m, orientare NE - SV. Descoperii: C3 - groapă cu resturi menajere, carourile 2-4; C11 - groapă cu resturi menajere, carourile 6-8;
S 5. Dimensiuni: 20 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C3 - groapă cu resturi menajere, carourile 6-8;
S6. Dimensiuni: 24 m x 2 m, orientare NE - SV;
S7. Dimensiuni: 28 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C 16 (M4) - mormânt de inhumaţie,caroul 2;
S8. Dimensiuni: 32 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C8 (fig.23, pl.10) - groapă de recuperare pentru mormântul M1 - C9, carourile 5-6; C9 (M1) - mormânt de inhumaţie, carourile 5-6; C 6 (M2) - mormânt de inhumaţie, carourile 6-7; C 5- groapă cu resturi menajere, caroul 9 ; C7 - groapă cu resturi menajere, caroul 9;
S9. Dimensiuni: 36 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: strat arheologic cu fragmente ceramice romane; C10 - groapă cu resturi menajere, caroul 6; C 17 - groapă modernă, carou 11; C 18 - groapă de recuperare pentru M5 - mormânt de inhumaţie, carourile 5 - 6;
S10. Dimensiuni: 39 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C 18 - groapă de recuperare pentru M5 -mormânt de inhumaţie, caroul 7;
S11. Dimensiuni: 45 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: strat arheologic cu fragmente ceramice romane şi oase de animale; C 15 - groapă de resturi menajere , carourile 17 - 19; C 20 - groapă menajeră, carourile 13 -14;
S12. Dimensiuni: 47 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: strat arheologic cu fragmente ceramice romane; C 13- groapă de deşeuri menajere , carou 21; C 14 -groapă de deşeuri menajere, carourile 19 - 20; C 21 - groapă modernă , caroul 14;
S13. Dimensiuni: 53 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C 22 - groapă cu resturi menajere, carourile 6 - 7; C 23 - groapă de formă rectangulară,caroul 10; C 25 - groapă modernă, caroul 24;
S14. Dimensiuni: 57 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C 26 - groapă modernă, caroul 8;
S15. Dimensiuni: 60 m x 2 m, orientare NE - SV;
S16. Dimensiuni: 60 m x 2 m, orientare NE - SV ;
S17. Dimensiuni: 66 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C 27 - groapă modernă, caroul 19; C 28 - groapă modernă, caroul 20; C 29 - groapă cu resturi menajere, caroul 19; C 31 - groapă cu resturi menajere, carourile 25 - 27;
S18. Dimensiuni: 70 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: C 33 (M 6) - mormânt de inhumaţie, carou 23; C 34 (M7) - mormânt de inhumaţie, carou 17; C 35 - groapă cu resturi menajere, caroul 20;
S19. Dimensiuni: 70 m x 2 m, orientare NE - SV. Descoperiri: strat arheologic cu fragmente ceramice romane;
Descriere complexe:
C9 (M1)- Mormânt de inhumaţie, descoperit în S 8, carourile 5, 6, la adâncimea de 0,90 m. Groapa mormântului este orientată NE - SV, iar dimensiunile acesteia sunt 1,60 m x 0,85 m. Mormântul este deranjat din vechime de o groapă de jefuire (complexul C8) păstrându-se fragmente de la oasele craniului, bazin şi membrele inferioare. Nu au fost descoperite materiale arheologice
C6 (M2) - Mormânt de inhumaţie descoperit în S 8, carourile 6-7; groapă era de formă rectangulară,orientată E-V. S-au păstrat fragmente din craniul şi omoplaţii defunctului.
C12 (M3) - Mormânt de inhumaţie descoperit în S 2, caroul 3, la adâncimea de 1,40 m, cu dimensiunile de 0,60 x 0,40 m. Mormântul este deranjat în evul mediu de groapa menajeră - C1. Cu acea ocazie scheletul a fost recuperat şi depozitat într-un colţ al gropii. Se păstrează resturi ale craniului, ale coloanei vertebrale, membrelor inferioare şi ale omoplaţilor. În apropierea scheletului au fost descoperite toarta unei căniţe romane timpurii, formă comună în tot imperiul roman2 şi un obiect din fier puternic corodat.
C16 (M4) - Mormânt de inhumaţie, descoperit în S VII, carou 2, la adâncimea de -0,25 m. Adâncimea gropii este de 1, 20 m, iar diametrul de 2,05 m.Mormântul a fost jefuit din vechime, de aici şi forma actuală a gropii. S-au păstrat oase ale craniului, vertebre şi fragmente ale membrelor inferioare.
C18 (M5) - Mormânt de inhumaţie, descoperit în S 9, carourile 5 - 6, la adâncimea de - 0, 26 m. Adâncimea totală a gropii este de 1,0 m şi are diametrul de 1,30 m.
Umplutura gropii este formată dintr-un sediment maroniu - negricios, pigmentat cu calcar. Mormântul a fost jefuit în vechime. Nu a putut fi observat conturul gropii mormântului. S-au păstrat fragmente ale craniului şi ale membrelor inferioare, precum şi o buză de amforă din inventarul mormântului.
C33 (M6) - Mormânt de inhumaţie, descoperit în S 18 , carou 23, la adâncimea de - 0, 15 m. Adâncimea totală a gropii este de 0, 75 m, iar dimensiunile ei sunt de 2, 60 m x 0, 70m.Groapa mormântului este orientată N - S. Se păstrează fragmente de la oasele craniului, bazinului, membrelor inferioare şi membrelor inferioare.
În dreptul membrelor inferioare au fost descoperite o monedă din bronz, emisă la Tyras pentru Caracalla3 (197 - 217 p. Chr.), un pandantiv de aur de tip lunula4, trei mărgele tubulare de sticlă frecvent întâlnite atât la Barboşi5 cât şi în Dobrogea6, o cană de tip oenochoe fragmentară, cu baza rotundă cu umbo, corpul fiind decorat cu caneluri orizontale7, precum si câteva cuie din fier probabil de la sicriu
C34 (M7) - Mormânt de inhumaţie, descoperit în S 18 , carou 17, la adâncimea de - 0, 30 m. Adâncimea totală a gropii este de 1, 27 m, iar dimensiunile acesteia sunt de 2, 30 m x 0, 50 m. Groapa mormântului este orientată pe direcţia NE - SV. S-au păstrat oase ale craniului şi ale membrelor inferioare.
C1 - groapă cu resturi menajere de factură modernă, descoperită în secţiunile S1, carou 1,2 - S 2, carou 2,3, la adâncimea de 0,20 ,cu o adâncime totală de 1,75 m.
Forma acesteia este pătrată cu colţurile rotunjite şi dimensiunile de 3,15 m x 1,60 m. Complexul a afectat mormântul de inhumaţie C12 (M3). Au fost observate mai multe etape de umplere ale gropii. Umplutura este formată dintr-un sediment gri - verzui, compact şi omogen, cu granulozitate mare, în amestec cu lut galben şi pigmenţi de calcar. În umplutură au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice, printre care un fragment ceramic smălţuit şi un cui forjat. Pe fundul gropii, în umplutură, la -1,35 m, a fost descoperit scheletul unui câine.
C2 - bordei de formă rectangulară, având colţurile rotunjite, descoperit în S1, caroul 1,2 - S 2, carou 1,2,3 - S3 , carourile 3-4. Adâncimea la care se conturează conturul complexului este de - 0,20 m, iar adâncimea maximă este de 0, 60 m. Dimensiunile gropii sunt de 4 m x 3,60 m. Umplutura gropii este reprezentată de un sediment gri verzui, în amestec cu pigmenţi de lut galben şi calcar. Nu a fost descoperit material arheologic care să dateze acest complex.
C3 - groapă cu resturi menajere, descoperită în S 4, carourile 6- 8 şi în S5, carourile 8-10.Forma gropii este rectangulară, adâncimea de conturare este de - 0, 20 m, iar cea finală este de 0,90 m. Dimensiunile gropii sunt de 4,90 m x 1,90 m. Umplutura gropii este formată dintr-un sediment gri - verzui, în amestec cu pigmenţi de chirpici ars şi nears, pigmenţi de calcar şi fragmente ceramice. La baza complexului au fost descoperite resturile unor amfore,dintre aceste o formă tipică aparţinând unei amfore cu gâtul evazat din pastă fină gălbuie8. Dimensiuni:D=6,5 cm, Hp=16,5. Totodată amintim şi o toartă de amforă comună zonei Barboşi9.
C 11 - groapă de resturi menajere de formă circulară, descoperită în S 4, carourile 6-8, la adâncimea de 0,20 m, cu o adâncime totală de 1,0 m şi diametrul de 2,40 m. Umplutura gropii este constituită de un sediment maroniu închis, în amestec cu pigmenţi de chirpici ars şi nears şi pigmenţi de calcar. Sedimentul este omogen şi compact. În umplutura gropii, la baza complexului au fost descoperite un vas borcan getic fragmentar, două opaiţe, şi fragmente de la un bol.
Vasul borcan getic Dg=21 cm; Hp =13,3 cm; pastă grosieră, zgrumţuroasă, culoare neagră, arsă secundar. Buza cilindrică uşor evazată este decorată pe marginea exterioară cu alveole la intervale egale10.
Opaiţ 1: Lp=6,4 cm, D=5 cm, H=2,9 cm (3,2 cm). Modelat în tipar, pastă semifină, roşie cărămizie, discul rotund, plat, foarte larg, aproape lipsit de bordură, orificiul de alimentare central, orificiul de ardere larg - uşor oval, intră parţial pe disc, cioc scurt, rotund, baza rotundă şi plată.
Opaiţ 2 Lp=6,6cm, D=4,82 cm, H=3cm(3,3 cm); modelat în tipar, pastă semifină, roşie cărămizie disc lipsă, orificiul de alimentare larg, central, orificiul de ardere, oval-intră parţial în disc, baza rotundă şi plată.
Cele două opaiţe sunt cu siguranţă produse locale având în comun înălţimea disproporţionat de mare faţă de dimensiunile generale, capacul plat şi apucătorile de formă prismatică. Pentru aspectul în formă de "căniţă" amintim analogiile din Dacia11 şi Moesia Inferior12.
Fragment bol D=22cm, Hp=1,5 cm, pastă fină, culoare roşiatică.13
C4 - groapă menajeră de formă rectangulară, descoperită în S5, carourile 4-5 şi în S6 carourile 6,- 7 la adâncimea de 0,25 m. Adâncimea totală a gropii este de 1,15 m. Dimensiunile gropii sunt de 4,70 m x 4 m. Umplutura gropii era formată dintr-un sediment gri închis la partea superioară, verzui la partea inferioară, în amestec cu pigmenţi de cărbune şi chirpici nears. Au fost descoperite mai multe fragmente ceramice de factură romană. Dintre acestea remarcăm un opaiţ fragmentar din care se păstrează toarta inelară şi o parte din rezervor, cu elemente comune produselor dobrogene din secolele II-III p.Chr.14, un bol fragmentar din pastă roşiatică15 cu dimensiunile:D=22 cm, Hp=2,7 cm, şi un fragment de oală cu dimensiunile:D=12 cm, Hp=3, din caolin cu pigmenţi de cărbune16. Au mai fost descoperite o bază de crater17 cu dimensiunile:D=5,5 cm, Hp=3,8 cm, şi o căniţă18 fragmentară din pastă de caolin cu dimensiunile:D=3cm, Hp=2,9 cm.
Rezultatele cercetărilor din această campanie ne aduc preţioase informaţii cu privire la reconfigurarea ariei de Nord a sitului, mai precis a necropolei romane de înhumaţie. Cele şapte morminte de inhumaţie descoperite într-o stare precară de conservare, unul dintre acestea cu o monedă de la Caracalla - pe baza căreia putem data întreg arealul de înmormântări la începutul secololului III p. Chr, respectiv un pandantiv format din mărgele de sticlă şi o lunulă din aur, relevă potenţialul important al zonei de protecţie a sitului arheologic.
Pe de altă parte complexele menajere cu material roman descoperite aici, sunt probabil în conexiune cu locuirea romană timpurie din perioada funcţionării castellum-ului şi a celor doua incinte cu şanţ. Relaţia cronologică şi stratigrafică între orizontul gropilor menajere şi cel al necropolei, urmează a fi clarificată odată cu extinderea cercetărilor.
Ceramica medieval timpurie, respectiv cea medieval târzie atestă o locuire sporadică - puternic afectată de intervenţiile din perioada contemporană.
Abstract other lang.
Abstract   The preventive archaeological excavations were carried out in the northern part of the protection area of Danube District archaeological site. Nineteen sections were traced in all, called S I - S 19, of different lengths in relation to the property layout, 2 m wide and separated by 0.50 m baulks, oriented NE - SW.

Seven tombs, in a precarious state of conservation, and several post holes were discovered, pertaining to the early Roman Period, as well as a post hole from the Modern Period. Notable are the finds from an inhumation tomb (M 6) consisting in a Tetrassarion-type coin, issued in Tyre during the time of Caracalla, a pendant made of glass beads, a golden crescent and a fragmentary oenochoe.
The chronologic and stratigraphic relation between the horizon of the post holes and that of the necropolises will be clarified once the investigations are extended.
Bibliography
Bibliographic notes 1. M. Brudiu, Săpăturile de salvare din castellum de pământ (sec. II - III, e.n.). Materiale şi Cercetări Arheologice 14, 1980, p. 314-320; idem , Un castellum roman descoperit la Galaţi şi semnificaţia lui. Danubius 10, 1981, p. 59-72; idem, Drumul roman prin Moldova de Jos între intuiţie şi realităţile arheologice. Pontica 31, 1998, p. 209-216; idem, Galaţi, jud. Galaţi. Punct: cartier Dunărea. CCA 2003, p. 128-129; idem., Galaţi, jud. Galaţi. Punct: cartier Dunărea. CCA 2004, p. 125-126; idem Date preliminare despre necropola romană din cartierul "Dunărea"Galaţi, Analele Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, fascicula 19, tom III, 2004, p. 31-45; L. Petculescu, O. Ţentea, S. Cleşiu, Galaţi, jud. Galaţi. Punct: cartier Dunărea, Cronica CCA 2005, p. 153-157
2. Ghe. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova 1976, 104-108, nr.559-684, pl .LII-LIII, sec.II-III p.Chr.
3. N. Zograf, Monety Tiry, Moscova, 1957, p. 111, nr. 104b
4.F. Humer, G. Kremer, Goteerbilder - Menschenbilder.Religion und Kulture in Carnuntum, Vienn, 2011, p. 411, nr. 913, sec. III p.Chr.; M.C Nicolae, S.E.Teodor New considerations regarding the Polovragi tablet, 2009, Peuce VIII, p. 161, fig.10, sec. III p.Chr, p. 162, fig.12/I-II, sec. II p.
5. M. Brudiu, op.cit., Tumul 5, m76, fig.6, sec. II-III.
6. G. Simion, Noi descoperiri în necropola tumulară de la Isaccea(Noviodunum) jud. Tulcea, Pontica XL, 2007, p. 319, fig 12/11, sec. II-III p.Chr.
7. ibidem , p. 316-317, fig.10/8, 9, sec. II-III p.Chr.
8. Dyczek, P., Roman Amphorae of 1-3 centuries AD found on the Lower Danube. Typology, Varşovia, 2001, p. 221-225, tip 29, fig.142, sec. II-III p. Chr; D. Paraschiv, Amfore romane şi romano-bizantine în zona Dunării de Jos (sec.I-VII p.Chr), Iaşi, 2006, tip 33, p. 19-24, 44, nr.13, pl.2/13, sec.II-III p.Chr.
9. M. Brudiu, Un castellum roman descoperit la Galaţi şi semnificaţia lui. Danubius 10, 1981, p. 62, fig.2/2, sec. II p.Chr.
10. S. Sanie, Civilizaţia romanã de la est de Carpaţi şi romanitatea de pe teritoriul Moldovei, Iaşi1981, p. 94, pl.27/1, sec. II-III p.Chr.(Barboşi).
11. N. Gudea, C. Cosma, Die Lampen aus dem Romer-Kastel von Buciumi (Dacia Porolissensis), Lychologicol Actes, 2, 2008, p. 126, nr.151, pl.96/51, sec. II-III p.Chr.
12. C. Iconomu, Un capitol al schimburilor comerciale. Lucernele. Teză de doctorat în manuscris, 1986, tipurile IX-X
13. Al. Suceveanu, Histria X, La ceramique romaine des I-III siecles ap. J. C., Bucharest, 2000, p. 27, nr.51, tip VII, pl. 5, sf.sec.II-încep.sec III p.Chr.
14. C. Iconomu , op.cit., tip IX
15. Al. Suceveanu , op.cit., p. 27, nr. 52, tip V, pl.V, sec. II-III p.Chr.
16. Ghe. Popilian, op.cit., p. 182-183, nr. 370-381, pl. XXXVII, sec. II-III p. Chr; V.H. Baumann, Raport asupra cercetărilor arheologice efectuate în "villa rustica" din marginea nordică a comunei Niculiuţel (jud. Tulcea), Peuce VIII, 1980, p. 411, pl.XXXI/7, sec. II-III p.Chr.
17. A. Opaiţ, Consideraţii preliminare asupra ceramicii romane timpurii de la Troesmis, Peuce VIII, 1980, p. 328-366, p. 333, 351, nr.21, pl.VI/2, sec. II-III p. Chr
18. ibidem, p. 336, 355, nr.43, pl VIII/7, sec. II-III Chr.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu