Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Pietroasa Mică | Commune: Pietroasele | County: Buzău | Site: Gruiu Dării | Excavation Year: 2013

Excavation Year   2013 Epoch Neolithic; Bronze Age; Latene Periods Eneolithic; Bronze Age; Middle Bronze Age; La Tène Site Category Domestic; Unassigned Site Types Habitation; Open settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Buzău Locality   Pietroasa Mică Commune   Pietroasele Site  Gruiu Dării Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Costache-Bolocan Daniel Muzeul Judeţean Buzău Davâncă Diana Garvăn Daniel Muzeul Judeţean Buzău Grigoraş Laurenţiu Muzeul Judeţean Buzău Istrate Cami Manuela Muzeul Brăilei Matei Sebastian Muzeul Judeţean Buzău Sîrbu Valeriu Site director Muzeul Brăilei National Arch. Record Site Code 48539.01 Report În această campanie ne-am propus continuarea cercetărilor pe Platou în secţiunile S11, S12, S16 şi S19, pentru a cerceta integral complexele descoperite în campaniile trecute, precum şi avansarea în nivelele din epoca bronzului şi eneolitic. De asemenea s-a continuat cercetarea în secţiunile S26 şi S27 situate în zona fortificaţiei, la capătul de vest al S2. Cercetările din epoca eneolitică În campania arheologică din anul 2013 au fost descoperite şi cercetate complexe eneolitice în secţiunile S16 şi S19. În secţiunea S16 a continuat cercetarea complexului 220, identificat în campania anului 2012. Cercetarea acestui complex, situat în carourile A şi B al secţiunii, a fost reluată de la adâncimea de – 2,67/2,77 m. Acesta reprezintă resturile unei locuinţe eneolitice incendiate şi se prezintă sub forma unei zone acoperită cu lipitură masivă de perete, în calupuri paralele. Analizarea lipiturii ne-a oferit informaţii privitoare la modul de construire al acestei locuinţe: lutuiala de pe pereţi era aplicată pe o structură din scânduri/lespezi din lemn sau trunchiuri despicate, iar bucăţile de lipitură prezintă două feţe plate, cea de la interior păstrând amprenta de scândură. Pereţii acestei locuinţe au fost realizaţi, deci, din scânduri aşezate orizontal, una peste cealaltă şi finisate/izolate la exterior cu lipitură. Această modalitate de construire a locuinţelor nu constituie o raritate pentru perioada la care facem referire şi, mai mult decât atât, se încadrează în logica ambientală a unei zone bogate în materii prime, cum ar fi şi lemnul şi lutul. Materialul arheologic este abundent şi constă, în principal, din ceramică şi resturi osteologice de animale, cu preponderenţă animale de talie mare (bovidee). Cercetarea complexului 220 a fost epuizată în cursul acestei campanii, atingându-se sterilul arheologic în carourile A şi B, la adâncimea de – 3,25/3,30 m. Tot în această campanie s-a continuat cercetarea locuinţei 217, observată parţial în S19, precum şi a 3 gropi. Cercetările din epoca bronzului. În campania din 2013 au fost cercetate 3 complexe descoperite în 2012, precum şi 8 complexe noi: 5 vetre, o groapă, un rest de locuinţă şi o aglomerare de fragmente ceramice. În acest an, în secţiunea S19, a putut fi documentat cel mai consistent nivel de locuire Ic4-1 al culturii Monteoru, din punct de vedere al bogăţiei vestigiilor, comparativ cu descoperiri similare ale epocii bronzului din zona Subcarpaţilor de Curbură. De asemenea, a fost atestată şi o amenajare a marginii de nord-vest a Platoului sub forma unei terasări cu bolovani mari de calcar, al cărei scop ar putea fi elucidat prin deschiderea unor noi secţiuni, paralele, în această zonă a sitului. Cea mai expresivă şi interesantă situaţie arheologică a fost cercetată în secţiunea S12 unde, pe acelaşi nivel, au fost descoperite 4 vetre, dintre care una de dimensiuni foarte mari şi trei mai mici, aflate în imediata apropiere. Prima vatră (Complex 223) a fost identificată la cota de – 1,88/-1,91 m, cu dimensiunile de 1,95 x 1,90 m. Iniţial complexul se prezenta sub forma unei pete de pământ de culoare gălbui- albicioasă, cu concreţiuni calcaroase în compoziţie, compactă, cu o suprafaţă de 2,40 x 2,20 m. După îndepărtarea acestei depuneri a apărut, imediat, vatra. Ea a fost amenajată în interiorul unui ring de bolovani de râu, pe un pat de fragmente ceramice, dintre care se remarcă un borcan de dimensiuni mari (diametrul gurii de 35 cm). Acest complex pare a face parte dintr-un ansamblu de patru vetre, alte trei vetre de dimensiuni mult reduse gravitând în jurul acestuia. Fragmentele ceramice din patul vetrei permit atribuirea acestui complex unei perioade corespunzătoare stilurilor ceramice Ic3 şi Ic2 ale culturii Monteoru. Celelalte trei vetre (complexele 224, 225 şi 226) aveau dimensiuni cuprinse între 0,90 şi 0,60 m, ele fiind amenajate pe un pat de bolovani de râu şi fragmente ceramice. Cercetările din a doua epocă fierului În această campanie au fost descoperite o serie de complexe noi, dar au fost cercetate si complexe descoperite în campaniile anterioare, cum ar de exemplu complexul 204 - groapă. Aşadar, au fost descoperite 4 complexe noi: 3 gropi în secţiunea S11, precum şi un şanţ plasat în S19, la baza pantei, cu rol de a drena apele pluviale. Din sec. II – I a. Chr. provin 3 gropi a căror cercetare nu s-a încheiat. Dintre acestea remarcăm groapa 229, în umplutura căreia a fost descoperit un borcan întreg umplut cu oase de animale. Materiale din sec. IV-III a. Chr. au fost descoperite doar în S11, într-un nivel situat la cotele de adâncime cuprinse între 1,10 – 1,25 m. Nu au fost descoperite complexe arheologice. În zona fortificaţiei s-a lucrat în secţiunile S26, S27 şi, parţial, în S19. În S26 toată suprafaţa este acoperită cu bolovani mici şi medii dar, pe alocuri, apar şi dale disparate. Deşi s-au îndepărtat două rânduri de bolovani nu s-a conturat, cu certitudine, vreun aliniament ce ar putea reprezenta paramentele zidului. De asemenea, în S27 am ajuns cu săpătura la cota de -1,20 m faţă de nivelul actual al fortificaţiei. În profilul de NV se observă o zonă compactă de dărâmătură, cu emplecton roşcat, pietre şi dale aflate în diverse poziţii. Toate acestea indică o dărâmătură a paramentului interior, posibil şi a unor construcţii, însă formaţii suplimentare vom avea odată cu avansarea săpăturii şi în S26. În S19, cercetarea privind fortificaţia s-a concentrat in carourile 1-12. Astfel, s-a putut observa clar amenajarea pantei în epoca dacică. Pe o lungime de 2 metri (carourile 2-3) se observă o aglomerare masivă de bolovani ce reprezintă, probabil, o parte din rambleu. Între carourile 4-11 s-au putut distinge 5 trepte amenajate pe pantă, iar la baza acestora s-a identificat un şanţ, cu o deschidere a gurii de 1,30 m şi o adâncime de 0,50/0,60 m. Acesta avea, probabil, rolul de a drena apa scursă de pe pante. S-au mai identificat şi alte amenajări, atât pe pantă, cât şi pe terasă, dar acestea vor fi detaliate cu alt prilej. Materialul arheologic descoperit în 2013 este deosebit de bogat şi variat, extrem de fragmentat în strat şi mai bine păstrat în complexele adâncite. Vasele ceramice predomină, fiind descoperite borcane, dintre care unul întreg în complexul 229, fructiere, din care un fragment pictat, ceşti-opaiţ, căni, boluri, kantharoi, pithoi, capace. Dintre piesele cele mai expresive descoperite în această campanie notam doar câteva: un ac de păr din bronz, ce reprezintă un import roman, un ”călcător” din lut, precum şi mai multe cuţite şi verigi din fier. Abstract other lang. Abstract    Bibliography V. Dupoi, V. Sîrbu, Incinta dacică fortificată de la Pietroasele-Gruiu Dării, judeţul Buzău (I), Buzău, 2001; V. Sîrbu, S. Matei, V. Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa-Mică – Gruiu Dării, com Pietroasele, jud. Buzău (II), Buzău, 2005; V. Sîrbu, S. Matei, D. Costache, L. Grigoraş, G. El Susi, Pietroasa Mică-Gruiu Dării, jud. Buzău. Descoperirile din epocile eneolitică şi a bronzului, vol. III, Brăila - Buzău, 2011; V. Sîrbu, S. Matei, Ritual and Inventory in a Dacian Sacred Enclosure– Pietroasa Mică - Gruiu Dării (1st century BC-1st century AD), p.155-182, în Iron Age Sanctuaires and Cult Places in the Thracian World, Proceedings of the International Colloquium Braşov, 19th – 2th of October 2006, Braşov 2007; V. Sîrbu, Les figurines anthropomorphes et zoomorphes découvertes dans l’enceinte sacrée dace de Pietroasa Mică-Gruiu Dării (dép. de Buzău), p.177-193, în Mélanges à la mémoire de Niculae Conovici (Eds. Al. Avram, V. Lungu, M. Neagu), Călăraşi, 2008; V. Sîrbu, Figurine, statuete şi capace antropomorfe şi zoomorfe geto-dacice din Muntenia (sec. IV a. Chr.-I p. Chr.), Thraco-Dacica, I (XXIV), 1-2, 2009, p. 37-69; V. Sîrbu, A Sacred Dacian Enclosure at Pietroasa Mică-Gruiu Dării: the center of a future archaeological park?, CCDJ, XXVII, Călăraşi, 2010, p. 45-52; S. Matei, Mousaios, XIV, 2009, p. 103-120; V. Sîrbu, Seb. Matei - A Dacian Fortress from Pietroasa Mică-Gruiu Dării. In: “Settlements, Fortresses, Artefacts” - The Thracians and their Neighbors in the Bronze and Iron Ages, vol. I, Proceedings of The 12th International Congress of Thracology (Eds. Cr. Schuster, O. Cîrstina), Târgovişte, 10th -14th September 2013, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2013; V. Sîrbu et alii, Pietroasa Mică, com. Pietrioasele, jud. Buzău. Punct Gruiu Dării, CCAR, Buziaş, 2002, p. 233-235, pl. 82; CCAR, Covasna, 2003, p. 232-233, pl. 94; CCAR, 2004, Cluj-Napoca, p.232-234, pl. 51-B; CCAR, 2005, Jupiter-Mangalia, p. 271-274, pl. 30; CCAR 2006, Constanţa, p. 267-268; CCAR 2007, Tulcea, p. 268-270; CCAR 2008, Iaşi, p. 225-227; CCAR 2009, Suceava, p.142-145, CCAR, 2010, p. 105-107; CCAR 2011, p. 104-106; CCAR 2012, p. 104-105. Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO