Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jurilovca | County: Tulcea | Site: Cap Dolojman | Excavation Year: 2013

Excavation Year   2013
Epoch
Periods
Site Category
Site Types
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Jurilovca
Commune   Jurilovca
Site  Cap Dolojman
Site Sector
Site name   Orgame / Argamum
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Albert Ovidiu Liceul Roman Vodă Roman
Condrat Paul Şcoala de Arte şi Meserii Jurilovca
Costea Sorin Universitatea Dunării de Jos, Galaţi
Iacob Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Nuţu George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Site director Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Rusu Vera Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Seranfir Vlad Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie
Stanc Simina Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie
Tiță Diana Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Topoleanu Florin George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Turică Ciprian Universitatea Dunării de Jos, Galaţi
Vieru Adela
National Arch. Record Site Code 160653.02
Report Cercetările din anul 2013 s-au desfăşurat pe două sectoare
Extra muros (responsabil Mihaela Iacob) şi Incintă nord (responsabil George Nuţu), finanţarea fiind asigurată de MCC şi ICEM Tulcea. De asemenea, s-a făcut curăţenie în întregul sit şi s-a stabilit un traseu de vizitare, prin fondurile oferite de Primăria Jurilovca.
Sectorul Extra muros
Mihaela Iacob, Dorel Paraschiv
S 11
În această campanie, S 11 a fost prelungită spre V, ajungând la aceeaşi lungime ca S 10 (cercetată în 2012); săpătura s-a realizat până la adâncimea maximă de 0,90 – 1 m.
Ceea ce, în campania precedentă, părea a fi zidul de S al edificiului, s-a constatat a fi o structură anterioară. A fost surprins un zid din pietre de mici dimensiuni legate cu pământ, orientat E
– V; acesta porneşte din dreptul zidului estic al edificiului datat în sec. IV p. Chr. şi a fost surprins pe o lungime de 1,90 m, după care urmează o „intrare” de 98 cm, apoi un zid orientat S – N, lung de 1,
17 m. Tronsonul E – V e înclinat uşor spre S. Grosimea zidului e de doar 36 cm; acesta se păstrează pe o înălţime maximă de 50 cm. În colţul format de cele doă ziduri, la adâncimea de 85 cm, a fost descoperit un strat de dărâmătură din tegule şi ceramică de epocă romană timpurie.
În această secţiune, laturile de E şi de V ale edificiului de sec. IV sunt puternic afectate. Pe profilul de N se observă şanţul de demantelare a zidului de vest, practic mergându-se pe „filonul” acestruia; încazul tronsonului surprins în S 10, demantelarea e de mai mică amploare. Latua de S a edificiului se păstrează mai bine; esteriorul acesteia intră în profilul secţiunii. De la N la S, edificiul (încăperea) măsoară 10,25 m.
În colţul de SV al edificiului, la adâncimea de 90 cm în profilul de N, a fost surprins un pavaj din pietre de mari dimensiuni, ce se păstrează pe o suprafaţă de 3 x 1,70 m.4
În această campanie au fost cercetate şi două morminte de inhumaţie de perioadă romano-bizantină, amenajate cu plăci de calcar.

Sectorul Incintă Nord
George Nuţu, Vlad Gelu Seranfir, Ciprian Turică, Adela Vieru (FPB), un grup de elevi de la liceul Roman Vodă Roman, conduşi de prof. Ovidiu Albert
Cercetările de la Argamum, campania 2013, s-au concentrat, în interiorul oraşului, pe un nou sector situat în zona de NV. A fost redeschisă (şi extinsă) o secţiune cercetată în anii ‚80 de către colectivul condus de Maria Coja. Nu există nici un fel de informaţii cu privire la rezultatele cercetărilor în acest punct, iar materialul arheologic nu a fost publicat.
Suprafaţa cercetată: 5 x 40 m (200 mp). I. Obiectivele cercetării
Cercetările arheologice în acest punct au urmărit două obiective majore:
- în primul rând identificarea elementelor de topografie urbană din sectorul de NV al oraşului şi legătura acestora cu Sectorul Central-Basilica II;
- în al doilea rând, identificarea accesului spre Basilica I (cu o singură navă) şi căile de acces spre turnul de colţ şi spre Poarta Mare.
Acestora li s-au adăugat, desigur, unele obiective implicite cercetărilor arheologice: verificarea secvenţei stratigrafice în această zonă şi corelarea ei cu restul sectoarelor, aspectele legate de viaţa economică şi cotidiană a oraţului în diferite faze.
Metodologia aplicată
Trasată N-NE – S-SV, secţiunea (în continuare S I) a urmărit traiectul unui sondaj anterior care pornea de la Basilica I, perpendicular pe via principalis, strada mare a cetăţii care începea la Poarta de V (venind din teritoriul oraşului) şi se încheia pe latura de est, la intrarea în Basilica II. Secţiunea a fost împărţită în opt carouri de câte 5 m, începând de la Basilica I spre via principalis. Fiecare carou a fost împărţit în două sectoare denumite A, respectiv B, pornind dinspre zona cea mai înaltă (E).
Datorită lipsei de fonduri, primii 7.5 m au fost cercetaţi în medie -0.30 m de la nivelul actual de călcare.
Rezultatele cercetărilor arheologice
Carourile 1-2. În aceste carouri a fost îndepărtat stratul vegetal până la adâncimea de – 30 m, pe un nivel de dărmătură. În caroul 1A, spre profilul de N a fost descoperită o limbă de curea din a doua jumătate a secolului al VI-lea p.Chr.. La circa 3 m spre E, la intrarea în Bazilica I, a fost descoperit un pandantiv din secolele II-III p.Chr.
În caroul 2B am practicat un sondaj pentru stabilirea stratigrafiei. Această zonă se află în exteriorul unui edificiu de mari dimensiuni din care au fost cercetate două încăperi (E I). S-a ajuns la adâncimea de
-0.70 m, pe o podea din lut galben tasat pe care a fost descoperită o
fibulă şi o monedă de secol V p.Chr.
Stratigrafie:
- 30 cm – dărâmătură;
- 20 cm – nivel de pământ cu ceramică şi cenuşă;
- 10-15 cm – podea din lut galben tasat (fibulă, monedă de secolul al V-lea).
Carourile 3-4. La limita dintre carourile 2B şi 3A a fost descoperit un zid format din blochete medii, îngrijit fasonate, cu grosimea de 1 m. Acesta s-a păstrat pe 10 asize (înălâimea de 1,15 m) şi aparţine unui edificiu care avea probabil două camere. Un nivel de călcare din pământ galben tasat a fost descoperit la –1m. Spre profilul de Nord, două dale indică existenţa unui pavaj. Zidul cu orientarea N-S are colţul spre profilul de Nord, demantelat într-o fază ulterioară.
Camera se închide în caroul 4A, printr-un zid îngust, de compartimentare, cu lăţimea de 60-70 cm, păstrat pe circa 8 asize şi lungimea de 3 m. Elevaţia era formată şi din nuiele cu chirpic, dovadă unele fragmente de dimensiuni mari păstrate în zona intrării. În această zonă au fost descoperite două monede de secolul al IV- lea, posibil antrenate. Zidul de N al încăperii a fost demantelat într-un moment ulterior. Peste ultimele asize a fost aşezată fundaţia unui zid din care s-a păstrat o singură asiză cu orientarea E-V pe circa 1 m lungime. În profilul de N, acest zid face colţ cu un zid construit în aceeaşi manieră, orientat N-S. Acesta aparţine celei de-a doua faze constructive din evoluţia edificiului.
A treia fază de construcţie constă în demantelarea sistematică a zidului orientat E-V din carorile 4A – 2A. Zidul iniţial a fost înlocuit cu altul, îngust de 30 cm lăţime, păstrat pe şase asize realizate din blochete mici, neregulate. Spre interior, acesta a fost prelungit cu o amenajare rectangulară lipită de el, formată din trei asize de cărămidă de 15x20 cm, lipite cu lut. Peste această amenajare a fost întins un pat din lut pe care au fost descoperite fragmente ceramice romano- bizantine şi de secol XI, împreună cu un strat gros de cenuşă.
Carourile 4B-6. În carourile 4B – 5A a fost descoperită încăperea numărul 3 aparţinând probabil unui al doilea edificiu (E II). Trecerea spre camera 4 se află spre E. Un nivel de calcare a fost descoperit la
50 cm şi constă din plăci de calcar fasonate, plate. Spre profilul de N, pavajul este mai înalt, delimitat de restul prin plachete alungite care, împreună cu un strat de cenuşă, sugerează existenţa unui vetre.
Stratigrafie:
Primul nivel (N I) pare să fie târziu, poate prima jumătate a secolului al VI-lea, deşi în dărâmătură au fost descoperite şi două monede de secolul al IV-lea. Acestea au fost probabil, antrenate.
În caroul 5A am practicat un sondaj pentru verificarea stratigrafiei, aproximativ la jumătatea camerei. La limita dintre careul 5B şi 6A a apărut un zid orientat N-S, aparţinând unui alt edificiu? Acesta este păstrat pe 8 asize din piatră legate cu pământ. Acest edificiu se află spre V, spre incintă.
La – 0,70 m, pe profilul de S a apărut un nivel anterior. Un alt zid, orientat N-S, are lăţimea de 0,70 m şi este realizat din blochete medii fasonate îngrijit, legate cu pământ. Spre profilul de S alte două ziduri, parţial demantelate, sunt adosate acestuia. Lăţimea acestora, de numai 0,50 m sugerează ziduri de compartimentare din diferite faze.
Pe nivelul menţionat s-au descoperit peste 20 de monede din a doua jumătate a secolului al V-lea p.Chr. Sub acest nivel, la –1,20-1,40, au fost găsite 2 monede din secolul al IV-lea, descoperite într-un strat de dărâmătură. Acestea prefigurează un nivel de secol IV p.Chr. Au fost descoperite o cataramă, sticlă, opaiţe şi ceramică databile în secolele IV-VI p.Chr.
Carourile 6A-8. În această zonă ne-am oprit pe primul nivel de călcare aparţinând unui edificiu cu două încăperi. Adâncimea maximă la care am ajuns este de – 0,90 m, pe un nivel de la sfârşitul secolului V şi prima jumătate a secolului VI p.Chr.
Rezumat al situaţiei arheologice
În campania anului 2013 pe sectorul Incintă Nord de la Argamum a fost cercetată o suprafaâă de 200 mp, pe o adâncime medie de cca. 1 m. Au fost cercetate patru încăperi aparţinând de două edificii. Stratigrafia în acest punct al oraşului demonstrează existenţa unei locuiri din a doua jumătate a secolului V p. Chr., urmată de cea de secol VI p.Chr. Aceasta din urmă a avut cel puţin trei faze distincte, vizibile în compartimentarea şi demantelarea unor segmente de ziduri. O fază de la sfârşitul secolului VI p.Chr. poate fi interpretată în lumina descoperirilor din carourile 4B – 5A (încăperea numărul 3 aparţinând probabil unui al doilea edificiu (E II), unde a fost descoperit un zid construit pe nivelul de secol VI p.Chr. Acesta, realizat din chirpic şi cărămidă, reprezintă probabil, urmele unei locuinţe semi-îngropate de la începutul secolului VII p.Chr.
În cursul cercetărilor au fost descoperite numeroase materiale din perioada secolelor IV-VI p.Chr., în particular ceramică, dar şi o însemnată cantitate de obiecte din fier (piroane, scoabe, cuţite), sticlă (fragmente de candele, de la vase pentru băut) şi oase prelucrate. A fost recuperată o însemnată cantitate de oase de păsări, peşti şi mamifere care vor contribui la stabilirea dietei locuitorilor oraşului în perioada romană târzie şi paleo-bizantină. Materialele aparţinând altor perioade nu sunt prea numeroase: o monedă de perioadă elenistică descoperit în vegetal, la este de S I şi o piesă de harnaşament din perioada romană timpurie descoperită pe pavajul de la intrarea în Basilica I.
Obiectivele pentru campania 2014:
- continuarea cercetărilor în carourile 4-8 pentru stabilirea stratigrafiei acestei zone şi delimitarea topografică a edificiilor descoperite. Se urmăreşte relaţia acestor edificii cu Insula din Sectorul Central;
- cerceatarea carourilor 1-3 în vederea stabilirii accesului spre Basilica I şi stratigrafia zonei situate spre limita de est a promontoriului.
- trasarea unei noi secţiuni spre vest (Poarta Mare a oraşului).
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu