Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Pantelimonul de Sus | County: Constanţa | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014
Epoch
Age of migrations (4th - 6th cent.)
Periods
Roman-Byzantine Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Church;
Grave
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Pantelimonul de Sus
Commune   Pantelimon
Site  
Site Sector Sector Sud – bazilica paleocreştină
Site name   ULMETUM
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nopcea Cătălin-Mircea Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Site director Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Vasilescu Dan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
National Arch. Record Site Code 62618.01
Report După o întrerupere de doi ani s-au reluat cercetările în acest sector dominat de bazilica paleocreştină. Obiectivul principal a constat în dezvelirea în suprafaţă a întregului monument şi înregistrarea topografică si fotografică cu ajutorul mijloacelor UAV. Cercetarea s-a efectuat pe întreaga suprafaţă a bazilicii (aproximativ 26 x 13 m, incluzând narthexul, corpul trinavat, absida, anexele adosate absidei), precum şi în suprafeţele deschise în campaniile anterioare între bazilică şi poarta mică de pe curtina de SE (F 46-51, E 46-51, ambele de câte 4 x 12 m).
Pentru o vizualizare corectă a situaţiei din teren s-au curăţat toate zidurile perimetrale, inclusiv prin golirea porţiunilor demantelate (în multe cazuri până la baza fundaţiei). De altfel, în foarte puţine porţiuni s-au păstrat asize din elevaţie. Cele mai importante observaţii legate de tehnica constructivă sunt următoarele:
 fundaţiile zidurilor corpului trinavat (inclusiv absida) sunt realizate din piatră (calcar alb) legată cu pământ, în timp ce fundaţiile narthex-ului adăugat în sec. VI sunt mai puţin adânci şi
folosesc mai mult şisturi verzi;
 la construcţia primelor asize din elevaţia cu mortar a absidei s-a utilizat cel mai probabil un cofrag la partea exterioara, aflată în zona dinspre poarta mica de pe curtina de SE;
 pavajele din cărămizi ale navelor aparţin cel mai probabil fazei iniţiale de utilizare a edificiului (sec. V), spre deosebire de pavajul bemei care pare să fi fost amenajat în perioada de reconstrucţie din sec. VI.
După ridicarea absidei, pe o suprafaţă importantă din exteriorul acesteia, nivelul de călcare este ridicat cu circa 30-50 cm prin depunerea de pământ galben amestecat cu pigment de mortar. În sec. V (fazele N3 si N2) un zid-baraj din piatră legată cu pământ delimitează această ridicare de nivel în zona dinspre
strada care accede către poarta de pe curtina de SE. După refacerea din epoca Justinian se renunţă la acest zid de sprijin şi se construieste o baracă adosată curtinei de SE.
Cercetarea zonei de la E de absidă s-a concentrat pe baraca din sec. VI, în interiorul căreia s-au reperat mai multe intervenţii succesive (podele, gropi de pari, vetre), care sugerează o utilizare intensă pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a sec. VI. O monedă de la Mauricius Tiberius asigură un terminus post quem pentru momentul de distrugere al acestei baraci, ale carui urme au fost constatate stratigrafic. În aceeaşi zonă, mai exact între absidă şi baraca sus-menţionată au fost identificate şi două gropi databile în faza N1 (sec. VI). Dintre acestea, groapa G34 se individualizează prin capacitatea foarte mare (circa 2,50 m diametru şi o adâncime de peste 5 m de la nivelul actual) şi prin materialul descoperit, care ilustrează o utilizare în ultimul sfert al sec. VI. În umplutura de la partea superioară a gropii au apărut numeroase elemente care demonstrează cel mai probabil scoaterea din uz a bazilicii (pietre, ţigle şi olane de acoperiş, sticlă de la ferestre).
În aceeaşi zonă de la exteriorul absidei, într-o poziţie stratigrafică destul de neclară, s-a identificat un mormânt de copil (M17) în firidă laterală blocată de două ţigle întregi. Corpul este orientat N-S (capul la S), iar ca inventar conţine un ulcior, un opaiţ, o fibula de bronz, cercei de bronz, mărgele miniaturale de sticlă, precum şi aplice de bronz aurit de la un accesoriu pentru prins părul. Datarea mormântului în sec. IV este certă şi, în lipsa unor date stratigrafice mai clare, este greu de spus dacă şi acesta face parte din orizontul de înmormântari din faza iniţială de locuire în fortificaţie (nivelul N4).
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu