Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Pietroasa Mică | Commune: Pietroasele | County: Buzău | Site: Gruiu Dării | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014 Epoch Neolithic; Bronze Age; Latene Periods Eneolithic; Bronze Age; La Tène Site Category Domestic; Unassigned Site Types Habitation; Open settlement; Fortified settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Buzău Locality   Pietroasa Mică Commune   Pietroasele Site  Gruiu Dării Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Costache-Bolocan Daniel Muzeul Judeţean Buzău Davâncă Diana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti Garvăn Daniel Muzeul Judeţean Buzău Grigoraş Laurenţiu Muzeul Judeţean Buzău Matei Sebastian Muzeul Judeţean Buzău Munteanu Elena Roxana Muzeul Judeţean Buzău Sîrbu Valeriu Site director Muzeul Brăilei National Arch. Record Site Code 48539.01 Report În această campanie ne-am propus continuarea cercetărilor pe Platou, în secţiunile S11 şi S12, pentru a cerceta integral complexele descoperite în campaniile trecute, precum şi avansarea în nivelele din epoca bronzului şi eneolitic. De asemenea, s-a continuat cercetarea în secţiunile S26 şi S27, situate în zona fortificaţiei, la capătul de vest al S2. Totodată, s-a urmărit deschiderea de noi suprafeţe în interiorul incintei, dar şi în afara acesteia. Astfel, au fost deschise 4 noi secţiuni, cu dimensiunile de 4x4 m (S28-S31), plasate la sud de S11 şi S12, scopul fiind acela de a documenta noi complexe din sec. I p. Chr., când situl a devenit o zonă sacră. Trebuie precizat faptul că de 9 ani nu au mai fost cercetate asemenea complexe, săpătura concentrându-se pe nivelele dacice mai timpurii, precum şi pe vestigiile din epoca bronzului şi a fierului. De asemenea, au fost deschise două secţiuni, S32 şi S33, în afara incintei, pe platoul din vecinătate, cu scopul de a verifica stratigrafia şi de a documenta posibile complexe. S32 avea dimensiunile de 10 x 2 metri, iar S33 de 6 x 2 metri. Cercetările din epoca eneolitică În campania din anul 2014 ne-am propus sondarea platoului situat pe latura de V a fortificaţiei dacice. Au fost trasate două secţiuni paralele, acestea primind siglele S. 32 şi S. 33. Secţiunea 32 a fost amplasată la circa 5 m NV de S1, perpendiculară pe aceasta. A avut orientarea SE-NV, dimensiunile de 2 x 10 m şi a fost împărţită în carouri cu latura de 2 m. Stratigrafia: - nivelul vegetal, cu grosime ce variază între 0,04 şi 0,10 m; - strat de culoare negricioasă, măzăros, conţine fragmente de lipitură arsă, puţine resturi osteologice şi fragmente ceramice ce pot fi atribuite mai multor epoci (epoca fierului, epoca bronzului şi neo-eneolitice). Grosimea acestuia variază între 0,15 - 0,30 m, fiind mai gros spre capătul de SE. - următorul nivel constă într-un pământ de culoare brun- negricioasă sau brun-castanie, cu numeroase fragmente ceramice şi osteologice, dar şi unelte sau aşchii de silex în amestec. În cadrul acestui nivel, în c. 1-2 ,a fost identificată o structură notată cu sigla CPL 249. Aceasta se prezintă sub forma unei alveolări cu pereţii oblici, deschiderea la gură de circa 2,80 m şi adâncimea de 0,85 m, de la nivelul de săpare, şi circa 1 m de la nivelul actual de călcare. Fundul alveolării era denivelat şi avea o lăţime de circa 1,60 m. A fost surprins pe toată lăţimea secţiunii, fiind interpretat ca un posibil şanţ. În umplutura CPL 249 au fost descoperite fragmente ceramice neo-eneolitice amestecate (Starčevo-Criş şi Cucuteni B). Chiar dacă cercetarea complexului s-a făcut pe o suprafaţă redusă, putem susţine că şanţul a fost săpat în perioada Cucuteni, materialele Starčevo-Criş fiind antrenate odată cu excavarea şanţului. În c. 3-5 stratul brun-negricios atinge grosimea de maxim 0,50 m şi conţinea foarte puţine materiale arheologice. - ultimul nivel este reprezentat de sterilul arheologic (argilă de culoare albicios-gălbuie, foarte dură, cu conglomerate de calcar cochilifer în compoziţie). Secţiunea 33 a fost trasată paralel cu S. 32, la 5 m E de aceasta, scopul fiind acela de a observa / cerceta traseul CPL 249. Dimensiunile secţiunii au fost de 2 x 6 m. A fost săpată până la adâncimea de 0,50 m şi nu a fost epuizată. În c. 1-2 a fost surprins acelaşi tip de structură, ca şi în S. 32, pe latura de NV a amenajării fiind observat şi un aliniament de pietre. Deoarece se doreşte extinderea secţiunii şi cercetarea complexului pe o suprafaţă mai mare, această secţiune a fost închisă înainte de a fi epuizată. Cercetările din epoca bronzului. Vestigii atribuite epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru, au fost cercetate în campania din acest an, în principal, în secţiunile S11, S12, precum şi în secţiunea S32. În acest an au fost descoperite şi cercetate patru structuri de locuire de tipul locuinţelor de suprafaţă (complexele 238 şi 250, în secţiunea S12, şi complexele 241 şi 242, în secţiunea S11), patru gropi (complexele 237 şi 244, în secţiunea S12, şi complexele 239 şi 240, în secţiunea S11), precum şi o vatră – complex 253, în secţiunea S12. Fragmente ceramice din epoca bronzului au fost identificate, în poziţie secundară şi cu prilejul cercetării secţiunii 32, secţiune aflată în zona de sud-vest a platoului de la Gruiu Dării, în afara incintei fortificate din epoca fierului. În zona secţiunilor S11 şi S12 depunerea din epoca bronzului nu a fost epuizată, prin urmare consideraţii privind grosimea acesteia precum şi concluzii legate de caracterul ei nu pot fi deocamdată enunţate. În actualul stadiu al cercetărilor putem afirma faptul că în zona zidului de incintă din epoca fierului depunerea din bronzul târziu a fost afectată, în diferite grade, prin amenajări antropice din perioada geto-dacică; depunerile corespunzătoare perioadei de utilizare a stilurilor ceramice Ic2-Ic3 au o grosime medie de 1,50/1,70 m şi reprezintă consistenţa locuirii din această perioadă a platoului de la Gruiu Dării; şi în această campanie, alături de descoperirile din secţiunile cercetate în anii anteriori (S15, S16, S17, dar mai ales S19) se confirmă existenţa unei depuneri consistente – atât din punct de vedere al duratei de locuire, cât şi al numărului mare de complexe– atribuită etapelor timpurii ale culturii Monteoru, etapă caracterizată de utilizarea stilurilor ceramice de factură Ic4. Cel mai interesant complex din epoca bronzului cercetat în această campanie este Complexul 242, din S11. Acesta reprezintă un rest dintr-o structură de locuire, identificată la cota de – 1,43/- 1,48 m faţă de nivelul actual de călcare, pe o suprafaţă de 2,70 x 2,30 m. După demontarea distrugerii, constituită dintr-o masă de lipitură arsă, s-au putut observa amprentele a opt bârne/loazbe din lemn, cu dimensiuni ce variază între 1,42 m lungime şi 0,14 m diametru. Ţinând cont de orientarea acestora suntem de părere că nu au făcut parte din structura de lemn a construcţiei, ci au fost adosate peretelui, pe interior, fiind surprinse pe loc în momentul incendiului. Poziţia stratigrafică, precum şi puţinele fragmente ceramice descoperite permit atribuirea complexului 242 unei etape corespunzătoare utilizării stilurilor ceramice IIa/b ale culturii Monteoru. Cercetările din a doua epocă fierului În această campanie au fost descoperite o serie de complexe noi, dar au fost cercetate si complexe descoperite în campaniile anterioare, cum ar fi, de exemplu, complexele 204, 228 şi 229, toate reprezentând gropi. De asemenea, au fost descoperite 6 complexe noi, dintre care 3 structuri circulare de piatră ce s-ar putea încadra în categoria depunerilor de tip moviliţă (complexele 246, 247 şi 252). Un complex foarte interesant este complexul 245. Acesta are o formă rectangulară cu dimensiunile vizibile de 2,40 x 1,20 m (intra în profilul de NE). Se prezenta ca o aglomerare de bolovani mici aşezaţi ca un pavaj, iar pe margine se aflau bolovani mari. Acest complex a fost observat la cota de -0,20/0,25 m. Un complex oarecum asemănător a fost cercetat în 2007-2008 pe Terasa 1. În zona fortificaţiei s-a lucrat în secţiunile S26 şi S27. În S26, deşi s-au îndepărtat trei rânduri de bolovani, nu s-a observat clar paramentul interior al zidului. Deşi paramentul exterior s-a putut observa la suprafaţă în imediata apropiere a S26, totuşi în această secţiune el nu s-a conturat clar. Trebuie luată în calcul posibilitatea ca acesta sa fie alunecat la vale. În S27 ne-am adâncit la -1,80 m faţă de nivelul de dărâmătură al zidului, trecând printr-o succesiune de straturi, aglomerări de bolovani şi lentile, care par a marca succesiunea celor două faze de fortificare. Rămâne ca în campania următoare să clarificăm aceste aspecte subliniate mai sus. Materialul arheologic descoperit în 2014 este deosebit de bogat şi variat, extrem de fragmentat în strat şi mai bine păstrat în complexele adâncite. Vasele ceramice sunt variate, dar predomină borcanle, fructiere, ceştile-opaiţ, cănile, bolurile, pithoii, kantharoii, capacele, unele pictate cu vopsea roşie. Dintre piesele cele mai expresive descoperite în această campanie notam: 10 mărgele din sticlă policromă, o brăţară din bronz, două fibule din fier şi o fibulă din bronz de tip Norrico-Pannonic, datată în a doua jumătate a sec. I p. Chr, unelte din fier, cum ar fi cuţite, dălţi, seceri, scoabe, dar şi numeroase fusaiole şi jetoane. În campania din 2015 ne propunem epuizarea secţiunii 12 (depunerea de epoca bronzului şi eneolitic), cercetarea nivelului cu depuneri din sec. I p. Chr. din secţiunile 28, 29, 30 şi 31 precum şi continuarea săpăturii în zona fortificaţiei – secţiunile 26 şi 27. Abstract other lang. Abstract    Bibliography V. Dupoi, V. Sîrbu, Incinta dacică fortificată de la Pietroasele- Gruiu Dării, judeţul Buzău (I), Buzău, 2001; V. Sîrbu, S. Matei, V. Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa-Mică – Gruiu Dării, com Pietroasele, jud. Buzău (II), Buzău, 2005; V. Sîrbu, S. Matei, D. Costache, L. Grigoraş, G. El Susi, Pietroasa Mică-Gruiu Dării, jud. Buzău. Descoperirile din epocile eneolitică şi a bronzului, vol. III, Brăila-Buzău, 2011; V. Sîrbu, S. Matei, Ritual and Inventory in a Dacian Sacred Enclosure – Pietroasa Mică- Gruiu Dării (1st century BC-1st century AD), p. 155-182, în Iron Age Sanctuaires and Cult Places in the Thracian World, Proceedings of the International Colloquium Braşov, 19th – 2th of October 2006, Braşov 2007; V. Sîrbu, Les figurines anthropomorphes et zoomorphes découvertes dans l’enceinte sacrée dace de Pietroasa Mică-Gruiu Dării (dép. de Buzău), p.177-193, în Mélanges à la mémoire de Niculae Conovici (Eds. Al. Avram, V. Lungu, M. Neagu), Călăraşi, 2008; V. Sîrbu, Figurine, statuete şi capace antropomorfe şi zoomorfe geto-dacice din Muntenia (sec. IV a. Chr.-I p. Chr.), Thraco-Dacica, I (XXIV), 1-2, 2009, p. 37-69; V. Sîrbu, A Sacred Dacian Enclosure at Pietroasa Mică-Gruiu Dării: the center of a future archaeological park?, CCDJ, XXVII, Călăraşi, 2010, p. 45-52; S. Matei, Mousaios, XIV, 2009, p. 103-120; V. Sîrbu, Seb. Matei - A Dacian Fortress from Pietroasa Mică-Gruiu Dării. In: “Settlements, Fortresses, Artefacts” - The Thracians and their Neighbors in the Bronze and Iron Ages, vol. I, Proceedings of The 12th International Congress of Thracology (Eds. Cr. Schuster, O. Cîrstina), Târgovişte, 10th -14th September 2013, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2013; V. Sîrbu, Seb. Matei, Pietroasa Mică – « Gruiu Dării » : établissement, citadelle et lieu de culte à l’époque géto-dace (IVe s. av. J.-C. –Ier s. ap. J.-C), Thraco-Dacica, IV-V, SN, 2012-2013, p. 109-134; V. Sîrbu, Seb. Matei, M.-M. Ştefan, D. Ştefan, The Geto-Dacian Cult Place from Pietroasa Mică-Gruiu Dării, Buzău County (Romania), p. 341-369, Mousaios, XIX, Proceedings of the International Colloquium Residential Centres (dava, emporium, oppidum, hillfort, polis) and Cult Places in the Second Iron Age of Europe, Buzău (Romania), 23rd -26th October 2014, Buzău, 2014, p. 343-371; V. Sîrbu et alii, Pietroasa Mică, com. Pietrioasele, jud. Buzău. Punct Gruiu Dării, CCAR, Buziaş, 2002, p. 233-235, pl. 82; CCAR, Covasna, 2003, p. 232-233, pl. 94; CCAR, 2004, Cluj-Napoca, p.232-234, pl. 51-B; CCAR, 2005, Jupiter-Mangalia, p. 271-274, pl. 30; CCAR 2006, Constanţa, p. 267-268; CCAR 2007, Tulcea, p. 268-270; CCAR 2008, Iaşi, p. 225-227; CCAR 2009, Suceava, p.142-145, CCAR, 2010, p. 105-107; CCAR 2011, p. 104-106; CCAR 2012, p. 104-105; CCAR 2014, p. 58-59. Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO