Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Hârşova | County: Constanţa | Site: Poarta de nord a cetăţii | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014
Epoch
Early Roman period (1st cent. BC - 1st cent. AD);
Age of migrations (4th - 6th cent.);
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Early Roman Period;
Roman-Byzantine Period;
Late Medieval Period
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Hârşova
Commune   or. Hârşova
Site  Poarta de nord a cetăţii
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Constantin Nicolae Site director Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Mihai Daniela
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
National Arch. Record Site Code 60810.01
Report Perioada desfăşurării campaniei: 22 septembrie 2014 - 17 octombrie 2014
Obiectivele cercetării: în limita fondurilor obiectivul a fost demontarea martorilor de la turnul T 1 al porţii de nord din cetatea romano-bizantină Carsium. S-a urmărit mediatizarea obiectivului şi a sitului în comuniatea locală şi zonală cu prilejul sesiunii finale a proiectului Danube Limes Brand care a avut loc pe 27-28 septembrie la Harsova, Capidava şi Tulcea.
Rezultatele cercetării
După demontarea martorului central de la intersecţia sectiunii S I si A II a fost pus în evidenţă zidul care a avut ca scop să micşoreze intrarea pe poartă. Acesta a fost realizat din piatră, în mare parte cu aspect bolovănos, legată cu mortar din var, nisip şi cărămidă pisată. Are lăţimea de 2,42 m şi lungimea totală de 2,80 m după amprenta lăsată în pavajul dintre turnuri. La construire, acesta a redus intrarea pe poartă la mai puţin de jumătate. Obturarea porţii trebuie să se pună pe seama evenimentelor care au avut loc în a doua jumătate sau la sfârşitul secolului al IV-lea, când întreaga frontieră dunăreană s-a aflat sub ameninţarea goţilor, după cum este posibil ca aceasta să se facă la începutul secolului al V-lea sub presiunea hunilor.
În urma demontării martorului dintre S I şi S 3 precum şi după înlăturarea depunerilor dintre cele două turnuri (S I) s-a pus în evidenţă fundaţia interioară a turnului (T1). Aceasta este clădită din piatră calcaroasă fasonată pe toate părţile, cu dimensiuni diferite (0,50 x 0,42; 0,41 X 0,35; 0,53 X 0,28; 0,38 X 0,36;0,52 X
0,38; 0,86 X 0,35;0,68 X 0,41;0,53 X0,37; 0,55 X 0,36; 0,39 X 0,41;0,71 X 0,40; 0,50 X 0,30). Deasupra fundaţiei, imediat la intrare, sunt blocuri mari de piatră bine fasonate cu dimensiuni considerabile (1,62 X 0,65 X 0,50). Întreaga construcţie se plasează direct pe stâncă. În frontul turnului, fundaţia are drept contrafort un pinten calcaros ajustat în mod special în acest scop.
Cercetarea în acest sector a permis efectuarea de noi măsurători asupra grosimii turnului: 2, 65 m în capătul rutund şi 2,70 m spre partea interioară.
Îndepărtarea depunerilor din faţa intrării pe poartă (S I) a dus la evidenţierea pavajului. Acesta a fost realizat din piatră de mici dimensiuni şi fragmente ceramice prinse cu pământ, omogenizate între denivelările naturale ale stâncii, şi bine compactate. Dintre pietrele pavajului au fost recuperate mai multe monede (câteva lizibile). După dimensiune, se încadrează în tipologia celor de la mijlocul şi a doua jumătate a secolului al IV-lea.
Din săpătură au fost recuperate numeroase materiale. Se remarcă, în primul rând, fragmentele de vase din ceramică: amfore, veselă curentă de bucătărie, fragmente din vase de sticlă, fragmente de opaiţe. Pe unele fragmente se văd resturi de inscripţii cu vopsea roşie. Prezenţa unor materiale atipice epocii (fragmente elenistice, ceramică de lux de epocă romană) demonstrează că ne aflăm în faţa unor intervenţii majore după distrugerea porţii. Acestea au avut loc, cel mai probabil, poate chiar din timpul construirii fortificaţiei de secolul al VI-lea, când depunerile de pe promontoriul de la Dunăre au fost împinse peste resturile construcţiei. Nu este exclus ca rularea materialului să se facă chiar în evul mediu, având în vedere că în faţa porţii, la cca 15-20 m, s-a edificat incinta cetăţii medievale.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu