Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jurilovca | County: Tulcea | Site: Zimbru II | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014
Epoch
Neolithic;
Hallstatt;
Greek and Hellenistic
Periods
Eneolithic;
Hallstatt;
Late Hallstatt;
Greek Age
Site Category
Site Types
Habitation;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Jurilovca
Commune   Jurilovca
Site  Zimbru II
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Iacob Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mateevici Natalia Muzeul de Istorie Națională a Moldovei Chișinău
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
National Arch. Record Site Code 160653.06
Report Cercetarea a avut caracter preventiv, fiind prilejuită de construirea a două pensiuni („Gabrielle Delta Tour” şi „Anghilla Deltei”), pe proprietăţi învecinate.
Punctul e situat la cca. 1,5 km NV de localitatea Sălcioara şi la 5-6 km N de cetatea Orgame / Argamum. Cercetările de suprafaţă din zonă au dus la identificarea unor materiale arheologice din perioade diferite (din eneolitic până în evul mediu timpuriu). După concentraţia artefactelor, considerăm că cele mai multe dintre aşezări erau situate pe platoul de la V de cele două proprietăţi, zonă cultivată în prezent cu viţă de vie.
Terenul pe care urmează să se desfăşoare investiţiile fusese afectat parţial cu prilejul construirii unei cherhanale, în vecinătatea de N, de către acelaşi proprietar.
În 2010 au fost cercetate două morminte şi câteva gropi menajere de către V. Lungu şi Al. Baralis, după o excavare mecanică realizată până la steril, în zonele în care urmează să fie amplasate pensiunile. La acestea, se adaugă trei sondaje cu dimensiunile de 5 x 2 m. Suprafaţa cercetată cu acest prilej e de cca 400 mp .
Pe suprafaţa viitoarei construcţii „Anghilla Deltei” au fost trasate două secţiuni, orientate aproximativ N – S, S 1 (la limita de E a acesteia), cu dimensiunile de 15 x 3 m, respectiv S 2 (la limita de V) cu dimensiunile de 14 x 3 m. Distanţa dintre cele două secţiuni e de 11 m. În zona dintre acestea, în toamna anului 2010, V. Lungu şi Al. Baralis au realizat cercetări, după excavarea mecanică amintită. O altă secţiune, S 5, cu dimensiunile de 18 x 4 m, a fost amplasată la limita de V a proprietăţii, la 8 m V de S2, în zona cea mai înaltă.
Pe suprafaţa construcţiei „Gabrielle Delta Tour” a fost trasată o singură secţiune, orientată aproximativ N – S, cu dimensiunile iniţiale de 15 x 3 m (cinci carouri de 3 x 3 m). Ulterior, aceasta a fost lăţită cu 1 m. Secţiunea (S 3) a fost amplasată la limita de V a viitoarei construcţii. Restul suprafeţei pe care urmează a se derula investiţia a fost cercetată în toamna anului 2010. La 5 m V de S 3, la limita proprietăţii, a fost trasată o altă secţiune, S4. Iniţial aceasta a avut 15 x 2 m, dar a fost prelungită cu 3 m, pentru cercetarea unui complex apărut la limita de S. Secţiunea a fost împărţită în şase carouri de 3 x 2 m.
S 1. Stratul vegetal are o grosime de cel mult 10 cm, după care urmează pământul galben, steril. Adâncimea maximă la care s-a săpat de de 35 cm. În secţiune nu au fost identificate complexe sau piese arheologice.
S 2. Stratul vegetal are o grosime de cel mult 12 cm, după care urmează pământul galben, steril. Adâncimea maximă la care s-a săpat de de 45 cm. În secţiune nu au fost identificate complexe sau piese arheologice.
S 3. Pe toată suprafaţa secţiunii sterilul a apărut la mică adâncime.
În zona de N a secţiunii, în caroul 4, s-a conturat o groapă (G 1); aceasta a apărut la adâncimea de 0,20 m faţă de profilul de E şi are adâncimea de 0,40 m (fundul găsindu-se la 0,60 m faţă de actualul nivel de călcare. Groapa, cu diametrul de 1,30 x 1,20 m, a fost săpată în steril. Aceasta conţinea mai multe fragmente de amfore datate în al doilea şi al treilea sfert al sec. IV a. Chr. (între care şase picioare de piese produse în Thassos, unul în Chios şi o ştampilă heracleană, aceasta din urmă datată în anii 360-350 a. Chr.).
În caroul 3, la adâncimea de 0,30 m, s-a conturat o altă groapă (G 2); fundul acesteia se găseşte la adâncimea de 0,95 m faţă de actualul nivel de călcare. Groapa, ce intră în profilul de E, are diametrul de 1,80 m, iar pe axa E – V a fost surprimsă pe 1,45 m; ulterior, aceasta a fost săpată integral. Complexul conţinea foarte multe amfore fragmentare de Thassos, Chios şi Sinope (între care un mâner ştampilat de Thassos, ce se datează în jurul anului 330 a. Chr.), fragmente de vase getice lucrate la mână, oase de animale şi cenuşă.
În carourile 2-3, spre profilul de E, la adâncimea de 0,40 m, a fost surprinsă groapa nr. 3; fundul acesteia se găseşte la -0,73 m. Complexul, cu diametrul de 1,70 x 1,60 m, conţinea câteva fragmente atipice de amfore elenistice şi oase de animale.
În caroul 2, spre profilul de V, la adâncimea de 0,30 m, a apărut groapa nr. 4, care intră în steril până la -1,20 m. Groapa, cu diametrul de 1,20 m, conţinea mai multe fragmente de amfore de Thassos, Chios, Cos, Sinope şi Heraclea (între care un gât de la o piesă thassiană cu dipinto roşu) şi o bază de ulcior; aceasta se datează în sec. IV-III a. Chr.
În primul carou, în profilul de E, a apărut o nouă groapă, G 5; aceasta a fost surprinsă la adâncimea de 0,60 m, iar fundul se găseşte la -0,92 m. Complexul a fost surprins pe 1,30 m pe axa N – S şi pe 0,75 m pe cea E – V. Groapa a fost săpată integral; din aceasta au fost recuperate mai multe fragmente ceramice – de la amfore de Thassos, Heraclea şi Sinope, vase greceşti de factură locală, vase-borcan getice şi oase de animale.
După lărgirea secţiunii spre V a apărut o nouă groapă, G 6; aceasta a fost surprinsă pe 1 m pe axa N – S şi pe 0,50 m pe cea E – V. Groapa a apărut la adâncimea de 0,40 m, fiind săpată în steril până la 0,90 m; materialul arheologic a fost recuperat în totalitate. Complexul conţinea mai multe amfore fragmentare (de Thassos, Cos, Sinope şi Heraclea), un fragment de castron, şi două vase lucrate la mână, dintre care unul întregibil.
S 4. În stratul vegetal au fost descoperite mai multe fragmente de amfore elenistice şi de vase getice lucrate la mână şi unul de la o ceaşcă din prima epocă a fierului.
În carourile 5-6, la adâncimea de 0,30-0,45 m, în profilul de E, a apărut o groapă (G 7); fundul acesteia se găsea la -1,75 m. Groapa a fost surprinsă pe 1,50 m pe axa N – S şi pe 0,75 m pe cea E – V. Complexul, ce a fost săpat integral, conţinea foarte multe oase de animale (în special de la bovine şi ovicaprine), un nucleu de silex, câteva fragmente ceramice de epocă elenistică şi unul medieval târziu, acesta din urmă ajuns probabil îmtâmplător aici.
În primul carou, la adâncimea de 1 m a apărut altă groapă (G 8); fundul acesteia se găsea la -1,70 m. Complexul intra în profilul de V, fiind surprins pe 2,25 m pe axa N – S, respectiv 1,60 m pe cea E – V. Din groapă a fost recuperat întregul material arheologic – mai multe fragmente de amfore elenistice de Thassos, Chios, Sinope şi Heraclea (între care un mâner ştampilat de la o piesă de Sinope, datată în anii 290-280 a. Chr.), de castroane şi de vase getice caracteristice sec. IV-III a. Chr., precum şi o buză şi o bază de la o amforă de Samos ce poate fi încadrată cronologic în sec. VI a. Chr., câteva fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi o lamă de silex eneolitică, acestea din urmă antrenate (ajunse aici din aşezarea de pe platou).
S 5. Secţiunea a fost amplasată la 8 m V de S 2. După stratul vegetal, cu o grosime maximă de 60 cm (în colţul de NV al acesteia), urmează sterilul – pământ galben. În secţiune nu au fost descoperite complexe arheologice. Din vegetal au fost recuperate mai multe fragmente ceramice – unul de la un vas eneolitic, unul de la o ceaşcă din prima epocă a fierului, câteva de amfore elenistice şi de vase getice, lucrate la mână.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes A se vedea Mihaela Mănucu-Adameşteanu & alii, Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea, [Orgame/Argamum] Punct: Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2010, Sibiu 2011, p. 72-82 (pct. Zimbru 2, p. 80-81 şi pl. 7) şi A. Baralis, D. Nedev, M. Gyuzelev, M. Iacob, V. Lungu, M. Mănucu-Adameşteanu, K. Panayotova, Appolonia du Pont et Orgamè/Argamum - bilan des campagnes 2010, Dialogues d’Histoire Ancienne, 36/ 2, 2011, p. 178-188.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu