Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Luncaviţa | County: Tulcea | Site: Cetăţuia | Excavation Year: 2015

Excavation Year   2015
Epoch
Prehistory;
Neolithic
Periods
Prehistory;
Eneolithic
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Civil habitation;
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Luncaviţa
Commune   Luncaviţa
Site  Cetăţuia
Site Sector Locuinţa nr. 1, locuinţa nr. 2, zona de acumulare a deşeurilor menajere C2
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Provenzano Noelle
National Arch. Record Site Code 160699.02
Report Obiectivele cercetării
Pentru campania 2015 au fost prevăzute finalizarea inventarierii întregului material arheologic descoperit în timpul cercetărilor de la Luncaviţa şi analiza critică a datelor consemnate în fişele de sit. Acest fapt ne permite în prezent să exploatăm întreaga bază de date avută la dispoziţie.

Produsele pe materii dure animale din Locuinţa nr. 1, Locuinţa nr. 2 şi Zona de acumulare a deşeurilor menajere C2

Cele trei complexe arheologice avute în vedere pentru studiul din anul 2015 au oferit un lot de piese de materii dure animale compus din 64 elemente, dintre care 19 identificate în Locuinţa nr. 1, 13 în Locuinţa nr. 2 şi 33 în Zona de acumulare a deşeurilor menajere C2.
În general, materialul studiat este unul tipic pentru siturile atribuite culturii Gumelniţa, atât din punctul de vedere al tipurilor de obiecte, cât şi al modurilor de producţie. În acest context trebuie menţionat că au fost identificate piese masive din corn de cerb prevăzute cu parte activă liniară şi perforaţie, harpoane, astragale şi statuetele de os. Lotul de piese apărut în Locuinţa nr. 1 este mult mai bogat şi variat tipologic faţă de cel din Locuinţa nr. 2, în aceasta din urmă fiind înregistrate un număr redus de vârfuri, două harpoane şi un astragal. Cea mai ridicată varietate tipologică a fost observată în Zona de acumulare a deşeurilor menajere C2, în care au fost consemnate toate tipurile mai sus menţionate. Pornind de la similitudinea tipologică, poate fi emisă ca ipoteză preliminară funcţionarea acestei zone menajere alături de Locuinţa nr. 1.
Deşeurile de prelucrare nu constituie un grup numeros. Se poate presupune în acest sens că acestea au fost reutilizate în cadrul altor lanţuri operatoare de prelucrare sau au fost evacuate în alte zone ori distruse. Exemplarele identificate sunt de mici dimensiuni.
Blocurile de corn de cerb prelucrate provin de la indivizi de talie medie sau mare, în vreme ce în cazul căpriorului materia primă a fost preluată de la indivizii masivi.
Doar două piese de os, din Locuinţa nr. 1, au fost afectate de acţiunea focului. Deşi a fost afectată parţial de foc, Locuinţa nr. 2 nu a oferit nicio piesă cu urme de ardere.
Cea mai mare parte a materialului confecţionat din os descoperit în Locuinţa nr. 1 a apărut în nivelurile ocupaţionale, aspect diferit de fragmentele ceramice aflate, cele mai multe, în nivelul de distrugere. În ceea ce priveşte Locuinţa nr. 2, atât materialul MDA, cât şi cel ceramic s-au regăsit într-un procent important în stratul neincendiat.
Abstract other lang.
Abstract   Ces trois espaces analysés dans les niveaux supérieurs de l’habitat de Luncavita ont livré un petit corpus d’objets sur matière dure animale s’élevant à 64 éléments, dont 19 recueillis dans la maison 1, 13 dans la maison 2 et 33 dans l’espace de rejets C2.
L’ensemble du matériel analysé ici est tout à fait cohérent pour un univers du Gumelnita A2, aussi bien dans les types d’objets produits que dans leurs modes de transformation.
L’essentiel des productions caractéristiques du Gumelnita est présent dans le panel des artefacts récupérés avec, pour les plus significatifs, les grands outillages sur bois de cerf à partie active biseautée et perforation du fût, les harpons, les talus et phalanges abrasés et le fragment de statuette en os. Cependant, le panel des outillages récoltés dans la maison 1 est nettement plus riche avec grands et petits outillages biseautés, talus abrasés et pointes, alors que la maison 2 n’a livré, en plus de quelques pointes, que deux harpons et un talus de bos abrasé. C’est bien évidemment le dépotoir de la zone de rejet C2 qui offre la plus grande variété typologique parmi les 33 objets qu’il a restitué, avec de nombreux gros outillages biseautés et perforés, des outils plus petits à partie active pointue ou biseautés aux types variés, des talus et phalanges abrasés et la statuette en os. En se fondant purement sur des rapprochements typologiques, on serait tenté, à première vue, de penser que le dépotoir C2 aurait préférentiellement fonctionné avec la maison 1, puisque les deux espaces présentent de plus grandes similitudes dans les types d’objets rejetés, mais l’échantillon de la maison 2 est trop restreint pour affirmer avec certitude un tel constat. Il est à noter qu’aucun remontage de matériel n’a pu être trouvé.
Sur l’ensemble du matériel, on peut remarquer que les déchets de fabrication sont particulièrement peu nombreux, on peut donc imaginer qu’ils sont soit été réutilisés dans de nouvelles chaînes opératoires de fabrication, soit évacués dans une autre zone ou détruits. Ces déchets sont, par ailleurs, de petites dimensions.
Enfin, sur un plan techno-environnemental, on doit noter que les bois de cerf exploités sont de moyen module ou de gros module et que lorsque les bois du chevreuil sont exploités, le choix s’est porté sur des bois de gros module.
Seuls deux artefacts osseux de la maison 1 ont subi les outrages du feu, l’un provenant des niveaux de destruction, l’autre des niveaux d’occupation. Bien qu’ayant été également touchée par le feu dans sa partie sud, la maison 2 n’a livré aucun élément présentant des traces de brûlure. Dans les deux unités domestiques, l’essentiel du matériel osseux provient des niveaux d’occupation et de circulation, ce qui ne répond pas aux données de la céramique pour la maison 1 où elle est nettement plus abondante dans les niveaux de destruction, mais concorde avec les observations faites pour la maison 2 où l’essentiel de la céramique provient des niveaux non incendiés
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu