Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Timişoara | Site: Str. Oituz nr. 4., Institutului de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM) | Excavation Year: 2015

Excavation Year   2015
Epoch
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Late Medieval Period
Site Category
Defence
Site Types
Fortifications
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Timiş
Locality   Timişoara
Commune   mun. Timişoara
Site  Str. Oituz nr. 4., Institutului de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM)
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Gindele Robert Site director Muzeul Judeţean Satu Mare
Marta Liviu Muzeul Judeţean Satu Mare
National Arch. Record Site Code 155252.06
Report Cercetările arheologice pe Strada Oituz la „Institutului de Cercetări Avansate de Mediu” (ICAM) aparţinând de Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) au fost realizate în trei suprafeţe, în zonele accesibile din perimetrul şantierului de construcţii. Zona aparţinea Bastionului Carol al fortificaţiei austriece, care se situează în partea de nord a cetăţii. În perioada otomană amplasamentul şantierului de construcţii ICAM era un spaţiu civil, cu clădirile suburbiei Palanca Mare, care a fost locuită până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
În suprafaţa 1 (6x18,5 m) a fost descoperit vârful bastiunului BIX-Carol (Fig 1, 2), cu un nivel de călcare în interiorul ei la adâncimea 204 cm. În S1 s-a adâncit în continuare în exteriorul bastionului, practic în şanţul între aceasta şi contragarda IX. Până la nivelul de apă freatică s-a adâncit manual, materialul arheologic fiind recuperat pe straturi de 20 cm. Stratul de apă freatică a apărut la 340 cm adâncime, de aici pe măsura accesibilităţii braţului buldoexcavatorului s-a adâncit mecanizat în intenţia de a documenta fundaţia construcţiei bastionare. La adâncimea de 386 cm a fost documentată ultima treaptă de lărgire a consrtucţiei şi deasemenea la 420 cm sterilul arheologic. Din cauza apei freatice nu s-a putut stabili modul de fundare a construcţiei.
În suprafaţa 2 (5x21 m) s-a constatat că subsolul clădirii comuniste, foarte probabil legată de cazarma de tancuri de pe amplasament.a distrus straturile antropice La adâncimea de 220 cm la acapătul sudic al suprafeţei 3 (6x17 m) a fost descoperit un fragment din zidul contragardei IX, pe partea estică distrusă de şanţuri de conducte şi pe partea vestică de intervenţii probabil din epoca comunistă. Între cele două ziduri a linei de fortificare, sub pământul de umplutură cu care s-a ridicat complexul militar modern, a rămas nederanjat stratul antropic din secolele XVI-XVII şi au putut fi cercetate patru complexe din această perioadă cu un material arheologic numeros (Fig.3). Având în vedere diferenţa de nivel al sterilului din zona de nord şi zona de sud al secţiunii am putut observa că foarte probabil în perioada medievală târzie sa ridicat din terenul mlăştinos al Timişoarei un grind în aceasta zonă, care a fost intens locuit în cadrul suburbiei otomane Palanca Mare.
Materialul arheologic rezultat este variat şi în mare parte fragmentat. În primele două suprafeţe obiectele au fost descoperite în straturi de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi constau în fragmente amestecate de ceramică preistorică, sarmatică, medievală târzie, austriacă (Fig.4.) şi modernă. Cea mai mare parte din materiale provin din suprafaţa 3, din cele patru complexe arheologice şi straturi antropice nederanjate, datate din secolele XVI-XVII. Materialele sunt: obiecte din ceramică, oase de animale (dar şi o claviculă umană), câteva obiecte de metal (cuie, întărituri călcâi încălţăminte, potcoave, fragmente de lamă de cuţit, cuţite, bile de plumb, nasture), din os (nasture) şi sticlă (frg. brăţară). Fragmentele de ceramică sunt numeroase şi reprezintă părţi din străchini, farfurii, ulcioare (Fig.5, 6), căni, cupe-bol şi capace, dar apar şi câteva bucăţi de porţelan. Unele fragmente ceramice au glazură pe interior, altele sunt din lut degresat cu mult petriş, mai apar fragmente din tigăi de lut şi ţesturi. La aceste obiecte se mai adaugă suporturi pentru lumânări, câteva bucăţi de pipe din lut şi cahle.
Abstract other lang.
Abstract   During the rescue archaeological research at ICAM, an area identified on Austrian maps as a part of the Palanca Mare suburb, were discovered parts of the fort bulwark, built in the 18th century, as well as archaeological complexes from the period of Ottoman administration in Timisoara. Three surfaces have been investigated. In the first and third surface was surprised the top of the Carol IX bastion and counterguard IX wall. To the North of counterguard, in the undisturbed layer by bastion's construction workings were investigated four archaeological complexes, with a rich archaeological artifact dated from the 16th-17th centuries. The difference in the level of tips from surface no. three suggests that very likely Ottoman suburb was developed on the marshy land, on the levees which are surrounding the fortified urban centre. All these discoveries have brought additional information in the development of Palanca Mare suburb during the Ottoman times in Timisoara, inhabited by the second half of the 18th century.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu