Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Capidava | Commune: Topalu | County: Constanţa | Site: Centrul de informare turistică, parcare, alee acces centru de informare, căi rutiere, extindere centru de informare | Excavation Year: 2015

Excavation Year   2015
Epoch
Early Roman period (1st cent. BC - 1st cent. AD);
Late Roman period (2nd - 4th cent.);
Age of migrations (4th - 6th cent.);
Early Medieval Age (7th - 13th cent.)
Periods
Roman Period;
Early Roman Period;
Late Roman Period;
Roman-Byzantine Period;
Byzantine Period;
Early Medieval Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Fortified settlement;
Urban settlement;
Military habitation;
Camp;
Citadel;
Fortifications
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Capidava
Commune   Topalu
Site  Centrul de informare turistică, parcare, alee acces centru de informare, căi rutiere, extindere centru de informare
Site Sector Extramuros
Site name   Capidava
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Duca Mihai Universitatea din București
Lascu Marius Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Potârniche Tiberiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
National Arch. Record Site Code 63063.01
Report Data de început şi data de sfârşit a campaniei: 17.04 – 12.11.2015.

Cu prilejul realizării proiectului de restaurare a cetăţii de la Capidava, în zona extramurană au fost proiectate o serie de construcţii şi amplasamente menite să contribuie la dotările necesare introducerii în circuitul turistic al monumentului. În acest scop, au fost proiectate şi avizate spre execuţie un centru de informare turistică, o parcare, căi rutiere, precum şi o alee de acces către centrul de informare, destinată persoanelor cu dizabilităţi.

Primele cercetări arheologice în zona au demarat la începutul secolului XX iniţiate de V. Pârvan si Grigore Florescu. Cercetările au debutat în 1924 şi sunt continuate fără mari întreruperi până în prezent.
Obiectivul cercetării a fost acela de identificare şi investigare a complexelor arheologice, recuperarea materialelor şi informaţiilor în vederea valorizării lor istorice şi muzeistice.
Cercetarea arheologică desfăşurată în intervalul aprilie – noiembrie 2015 a debutat cu o ridicare topografică şi fotografie aeriană, realizate in cursul anului 2014. Centrul de Informare (aprilie – iunie 2015) a fost amplasat în imediata apropiere a incintei antice, la aproximativ 100 de metri ENE de intrarea in fortificaţie. Cercetările realizate in ultimii 8 ani pe platoul afectat de realizarea Centrului de Informare au dus la identificarea mai multor complexe din perioadele romano-bizantină si medievală – morminte medio-bizantine, fragmente de ziduri legate cu pământ, gropi de diferite forme şi funcţiuni. Suprafaţa cercetată, însumând o arie de 650 mp a fost împărţită cu ajutorul staţiei totale în 8 secţiuni de 2 x 25 m, cu martori de 1 metru, orientate aproximativ E-V.
Parcarea, respectiv căile rutiere (aprilie–mai, iulie-august 2015) au fost amplasate funcţie de reţeaua rutiera deja existentă în imediata vecinătate a fortificaţiei capidavense, la nord de aceasta. Cele două obiective debutează în dreptul turnului IV, respectiv a curtinei E, pentru a se încheia acolo unde se realizează şi joncţiunea cu DJ 223, pe platoul înalt plasat la cca. 200 m ENE de poarta principală a cetăţii. Întreaga zonă cercetată (cca. 630 mp) a fost împărţită în 9 secţiuni după cum urmează: S I, S II – 36 x 2 m; S III, S IV – 30 x 2 m; S V, S VI – 19 x 2 m; S VII, S VIII, S IX – 24 x 2 m. Toate secţiunile au fost despărţite de martori stratigrafici, având lăţimea de 1 metru, fiind orientate aproximativ E-V.
Aleea de acces către centrul de informare destinată persoanelor cu dizabilităţi (iunie-iulie 2015) a fost amplasată pe latura estică a Centrului de informare turistică. Cercetarea arheologică desfăşurată aici (cca. 150 mp) a fost realizată prin intermediul a cinci secţiuni stratigrafice, trasate conform traseului aleii respective: SI 2 x 17 m, SII 2 x 19m, SIII 2 x 6 m, SIV 2 x 12,5 m , SV 2 x 15,5 m.
Extinderea centrului de informare turistică (octombrie-noiembrie 2015), reprezentând o suprafaţă de cca 250 mp se găseşte la SE de clădirea mai sus amintită, în imediata sa apropiere. Zona a fost cercetată în suprafaţă, ca urmare a informaţiilor recent obţinute din cercetarea efectuată în lunile aprilie–iunie, care indicau că în această direcţie se concentrează cea mai mare densitate a înmormântărilor medio-bizantine.
În urma cercetării arheologice efectuate în sectorul X extra muros de la Capidava, pe o suprafaţă de cca. 1800 mp au fost înregistrate o serie de rezultate remarcabile. După îndepărtarea stratului vegetal actual, ce are o grosime variabilă de cca. 0,20/0,30 m, urmează un strat de vegetal antic şi medieval de cca. 0,40-0,90 m, în care au apărut şi primele complexe: morminte medievale, fragmente de zidurile legate cu pământ şi locuinţe medievale. Solul galben (loess-ul) apare imediat sub nivelul vegetal antic şi medieval, fiind străpuns de gropi de morminte sau gropi menajere. Prin răzuieli succesive au fost identificate un număr de 375 de complexe arheologice, reprezentând 186 de morminte de inhumaţie, 133 de gropi de diferite forme şi funcţiuni, 28 de fragmente de ziduri realizate din piatră legate cu pământ, 5 structuri de locuire, 2 structuri de combustie, 7 vetre exterioare şi 11 şanţuri folosite pentru drenaj.
Dintre cele 186 de morminte descoperite, două aparţin epocii bronzului, restul fiind atribuite epocii medievale. Acestea din urmă pot fi clasificate în trei categorii: a) în groapă simplă, patrulateră, cu defunctul orientat aproximativ NE-SV (cap); b) cu defuncţii chirciţi, uneori cu depunere de ofrandă animală, cum este cazul mormintelor C6, C11, C20; c) gropi comune, cu doi sau mai mulţi indivizi (cazul mormintelor C42 sau C58). Inventarul mormintelor este relativ variat, fiind reprezentat în principal de obiecte de port sau bijuterii: catarame, aplice, butoni, brăţări, mărgele, inele, cercei. Se poate considera faptul că necropola medievală este limitată în mare către N-NV de către DJ 223 Cernavodă-Hârşova, deşi câteva morminte medio-bizantine, chiar în groapă comună au fost cunoscute încă din anii 1950. De asemenea, se poate evidenţia clar o stratificare a necropolei, fiind surprinse cel puţin două orizonturi funerare.
O parte a gropilor menajere sau de extracţie a loess-ului şi o parte a fragmentelor de ziduri pot fi atribuite, cu siguranţă, perioadei târzii a epocii romane, având bune analogii în teritoriul capidavens.
Peisajul extramuran a fost intens exploatat în perioada antică şi medievală, dovadă fiind numărul mare de intervenţii antropice, bogatul material arheologic descoperit (în covârşitoare măsură fragmentar) sugerând o evidentă zonă de pasaj şi trecere în imediata apropiere a porţii cetăţii). Toate complexele arheologice au fost înregistrate prin fotografie şi desen la scara 1:20.
Cercetările întreprinse pe suprafaţa supusă investiţiei, au adus elemente noi privind spaţiul aflat în imediata apropiere a incintei Capidavei. Cele două morminte din perioada Bronzului târziu (C34 şi C115), atribuite de noi unei comunităţi de tip Coslogeni, se pot lega de descoperirile mai vechi de materiale arheologice din aceeaşi perioadă (sceptre-pisălog) apărute întâmplător în nivelurile romano-bizantine din cetate. Aceste descoperiri atestă existenţa unei comunităţi umane din sec. XIII-XII a.Chr. în acest spaţiu.
Densitatea complexelor dovedeşte o intensă exploatare a spaţiului extramuran. Identificarea necropolei medievale în imediata apropiere a cetăţii aduce o viziune nouă asupra spaţiului în epoca medievală, dacă ar fi să o comparăm cu perioada anterioară, romano-bizantină, când necropola se afla la o distanţă de peste 300 de metri de incintă.
O situaţie elocventă în ce priveşte intensitatea exploatării peisajului din imediata apropiere a cetăţii o reprezintă descoperirea structurilor de locuire C 5, C8, C 60, respectiv C 67. Toate cele patru locuinţe sunt databile pe baza materialului ceramic, descoperit in situ, în perioada medievală. În cazul complexelor C 5 şi C 67 situaţia este una aparte, locuinţele medievale fiind suprapuse la rândul lor de gropile mai multor morminte din aceeaşi epocă. La polul opus se plasează complexul C 8, situat la cca 35,00 m N de turnul VI al cetăţii, descoperit la o adâncime foarte mică (0,40 m), ce păstra încă cinci vase ceramice în cuptorul locuinţei. Acest aspect conferă informaţii noi cu privire la nivelul de călcare din perioada medievală în raport cu fortificaţia.
Abstract other lang.
Abstract   The large-scale archaeological excavations in 2015 within the Sector X (extra muros) at Capidava (100-300 m east by north-east from the Roman and Byzantine fort), covered a surface of approx. 1800 m2 and offered some spectacular results. On the plateau, where a Tourist Information Centre (with parking, access roads and roundabout) is supposed to make possible the visiting of the monument, have been identified 375 archaeological complexes, i.e. 186 inhumation graves, 133 pits of different forms and functions, 28 fragments of clay-walls, 5 dwellings, 2 combustion structures (kilns), 7 outdoor hearths/fireplaces and 11 drainage ditches. Two of the graves are dated in the Bronze Age, as for the rest, they are related to the Middle Byzantine settlement (10th-11th c.).
Bibliography N. Cheluţă-Georgescu, Cercetări efectuate in necropola romană (Capidava 1978). Raport preliminar, MCA, 13, 1979, p. 179-182.
Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Săpăturile arheologice de la Capidava, MCA, 8, 1962, p. 693-704.
Cătălin Dobrinescu, Maria Herlea, 8. Capidava. Sectorul X extra muros (N – necropola), în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2010, A XLV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Sibiu, 26-29 mai 2011, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, 2011, p. 32-33.
Cătălin Dobrinescu, Zeno Pinter, Cl. Urduzia, Beatrice Kelemen, Sebastian Corneanu, Delia Roman, 21. Sat Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa, punct: Sector X extra muros, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2013, A XLVIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Oradea, 5 -7 iunie 2014, Ministerul Culturii, Comisia Naţională de Arheologie – Direcţia Patrimoniu Cultural, Muzeul Ţării Crişurilor – Oradea, 2014, p. 36-37, fig. 15-23, p. 276-280.
Cătălin Dobrinescu, Zeno Pinter, Cl. Urduzia, Beatrice Kelemen, 21. Capidava, com. Topalu, sat Capidava, jud. Constanţa, Punctul Sector X extra muros, în Cronica cercetărilor arheologice din România 2015. Campania 2014, A XLIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Piteşti, 28 -30 mai 2015, Ministerul Culturii, Comisia Naţională de Arheologie – Direcţia Generală Juridică şi de Patrimoniu Cultural, Muzeul Judeţean Argeş, 2015, p. 46-47, 332-333, fig. 1-4.
Tudor Papasima, Ioan Carol Opriş, Zaharia Covacef, Cristian Matei, Valeriu Georgescu, 23. Capidava. Sectorul I, III, V, IX – „Port”, X – „Terme”, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1993, A XXVIII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Satu Mare, 12-15 mai 1994, p. 12-14.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu