Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Viştea | Commune: Gârbău | County: Cluj | Site: Sit 3 ”Pălută” | Excavation Year: 2016

Excavation Year   2016
Epoch
Bronze Age;
Hallstatt
Periods
Late Bronze Age;
Early Hallstatt
Site Category
Domestic
Site Types
Open settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Cluj
Locality   Viştea
Commune   Gârbău
Site  Sit 3 ”Pălută”
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Cociș Sorin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ferencz Szabolcs Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Heroiu Andrei SC Vanderlay SRL Hunedoara
Sana Daniel Vasile SC Vanderlay SRL Hunedoara
Urák Malvinka Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ursuţiu Adrian Site director Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
National Arch. Record Site Code 57984.03
Report Cercetarea arheologică preventivă a fost determinată de construcţia Nodului rutier Viştea-Nădăşelu (jud Cluj), de pe tronsonul 3C al Autostrăzii Transilvania. Zona supusă cercetării, cu o suprafaţă totală afectată de lucrări de 1,66 ha, este situată la sud de DN Cluj-Zalău, în dreapta şoselei la circa 250 m de nodul actual de legătură cu varianta ocolitoare Nădăşel-Căpuşu Mare. Lucrările arheologice s-au desfăşurat in intervalul 06.05.2016–21.06.2014.
Suprafaţa supusă atenţiei a oferit primele date arheologice prin cercetări de salvare de amploare redusă, realizate în 1991, odată cu modernizarea drumului naţional 1F, rezultatele acestora fiind publicate trei ani mai târziu (194). În anul 2014, o dată cu finalizarea etapei de teren a diagnosticului arheologic intruziv, pentru delimitarea sitului afectat de proiect au fost practicate 15 secţiuni, fiind identificate şi cercetate 3 complexe arheologice. Cercetările au fost reluate doar in anul 2016, datorită problemelor impuse de statul juridic al terenului, a proiectului de execuţie aflat inca in curs de lucru.
Terenul prezintă o pantă cu orientarea pe direcţia est-vest, fiind delimitat pe latura estică de o râpă naturală. Solul de pe întreaga suprafaţă supusă cercetării arheologice este reprezentat de un pământ brun-negricios afânat, (terenul fiind parte a grădinilor oferite ca şi compensaţie spre suplimentarea loturilor agricole individuale în perioada comunistă). Sterilul este constituit dintr-un lut de culoare brun-roşiatică, dur, compact, specific dealurilor din zona Clujului steril ce apare la o adâncime medie de 50-60 cm de la actualul nivel de călcare.
În suprafaţa decopertată mecanic au fost conturate 339 de complexe arheologice majoritatea gropi menajere (195), dar şi câtva cu depuneri de vase. Un caz izolat este reprezentat de Cx 190, un mormânt cu schelet de copil, cu numeroase vase fragmentare depuse (196).
Cel mai vechi orizont de locuire surprins de noi în punctul „Pălută” aparţine, culturii Noua. Numărul destul de redus al complexelor care pot fi atribuite acestei culturi şi starea fragmentară a materialului se datorează în prezent stadiului prelucrării acestuia. Cea mai consistentă etapă de locuire aparţine culturii Gáva. Analiza primară a materialului ceramic descoperit aici, extrem de bogat şi variat, nu permit concluziile referitoare la evoluţia particulară a fiecărui complex arheologic şi nu pot avea decât un caracter tranzitoriu. La aceasta se adaugă şi cvasi-inexistenţa elementelor de inventar special, cu valoare cronologică ridicată. Acul de tip Vasenkopfnadeln descoperit aici are o datare largă, de la sfârşitul epocii bronzului până la mijlocul primei epoci a fierului (197). Trei piese de acest fel au fost descoperite în aşezarea fortificată de la Teleac, două dintre ele provenind tot din interiorul unor locuinţe (198). Un alt exemplar apare într-un complex atribuit orizontului Lăpuş II-Gáva I din aşezarea de la Petea-Csengersima (199) şi în fortificaţia de la Şimleu Silvaniei – Observator (200). O figurină zoomorfă recuperată în cursul cercetărilor din situl Viştea 3, constituie o prezenţă firească în aşezările culturii Gáva, considerate de unii, un element specific al acestei culturi (201) dar cu minoră relevanţă cronologică. Ca analogii pentru piesa noastră, menţionăm printre reprezentările de bovidee, mai vechea descoperire de la Lechinţa de Mureş (202) sau descoperiri de la Teleac (203), Rîpa (204), Grăniceşti (205), Vărădia şi Remetea Mare (206) sau Şimleu Silvaniei (207).
În ce priveşte ceramica, mult prea numeroasă pentru a o discuta aici, acesta îşi găseşte bune analogii în special la Teleac, fapt care-i asigură o datare pe parcursul etapelor Ha A2 – Ha B.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 194. Crişan 1994, 357-365.
195. Vezi Figura 1/1-3.
196. Vezi Figura 2/1,2.
197. Vasiliev et al. 1991, 64 cu bibliografia.
198. Vasiliev et al. 1991, 64, Fig. 18/5-7.
199. Marta 2009, Pl. 9/13; Marta 2010, Pl. 9/13.
200. Sana – Bejinariu 2011, 115.
201. László 1994, 90.
202. Horedt 1963, 527-534, fig. 2/4.
203. Mitrofan 1967, 436, Fig. 2/1, 3; Vasiliev et alii 1991, 68-69, fig. 27/10, 12.
204. Dumitraşcu 1974, 131, Fig. 4/2.
205. László 1994, 90, fig. 46, 47, 48/1-3.
206. Gumă 1993, 189-190, pl. XXXV/3.
207. Sana – Bejinariu 2011a, Pl. I/1.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu