|
Excavation Year |
2016 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Late Eneolithic
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Alba |
|
Locality |
Teiuş |
|
Commune |
Teiuş |
|
Site |
sit arheologic nr. 6; (KM 30+480 – 30+750) de pe tronsonul autostrăzii Sebeş-Turda, lot 2 |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Balteș |
Gabriel-Dan |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Oargă |
Ovidiu |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Rustoiu |
Aurel |
Site director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
8103.08
|
|
Report |
Situl arheologic nr. 6 de pe lotul 2 al autostrăzii Sebeş-Turda este situat pe o terasă joasă şi largă de pe malul drept al râului Mureş. El a fost identificat în anul 2015 cu ocazia efectuării unui diagnostic arheolgic pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda. Cu acel prilej au fost depistate fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, care indicau existenţa unei aşezări din perioada finală a eneoliticului. Ca urmare, obiectivul cercetării arheologice preventive din anul 2016 a fost constituit de dezvelirea complexelor de locuire semnalate în punctul respectiv, precum şi de precizarea exactă a încadrării sale culturale şi cronologice.
Cercetarea arheologică a fost efectuată în suprafaţă, fiind deschise 10 unităţi de cercetare. Din punct de vedere stratigrafic, sub nivelul de sol vegetal (situat până la 0,20 m adâncime), a fost surprins un strat arheologic de culoare brun-închisă având o grosime de 0,20-0,30 m. Solul steril din punct de vedere arheologic (un lut de culoare brun-gălbuie) se află dispus la adâncimea de 0,50 m. de la suprafaţa solului.
Au fost dezvelite un număr de 41 de complexe arheologice. Dintre acestea, 17 sunt reprezentate de locuinţe adâncite în sol (bordeie), iar 24 sunt gropi (de provizii şi menajere).
Bordeiele, adâncite în solul steril cca. 0,50 m, erau de formă ovală având dimensiuni cuprinse între 4-7 m lungime şi 3-5 m lăţime. Gropile de provizii sau menajere, de formă circulară, aveau diametre cuprinse între 1-2 m.
Toate aceste complexe de locuire au furnizat un bogat material arheologic reprezentat în special de fragmente de vase ceramice, dar şi de figurine zoomorfe de lut ori de piese din cupru. Materialului ceramic aparţine fazei a II-a a culturii Coţofeni. Aceasta a cunoscut o largă extindere în spaţiu, acoperind Transilvania, cea mai mare parte a Crişanei, Maramureşul, Banatul, Oltenia, o fâşie din vestul Munteniei, nord-vestul Bulgariei şi nord-estul Serbiei. Aşezările culturii Coţofeni care aparţin fazei a II-a sunt situate precumpănitor pe forme de relief joase, pe terasele cursurilor de apă, aşa cum este poziţionat şi situl 6 de la Teiuş.
Ceramica fazei a II-a se caracterizează prin apariţia unor forme noi, între care trebuie amintite în primul rând ceştile cu fund rotund, corpul rotunjit şi gât înalt, din care pleacă toarta supraînălţată, gura fiind dreaptă sau cănile asemănătoare ca formă, dar de capacitate mai mare. Lor li se adaugă şi paharele cu corpul globular şi gâtul în formă de pâlnie. Toate aceste forme sunt bine reprezentate în cadrul lotului ceramic provenind din Situl 6.
Unul dintre elementele specifice de decor ale fazei a II-a a culturii Coţofeni este reprezentat de benzile incizate înguste, haşurate oblic, dispuse orizontal şi mai ales unghiular, element pe care îl regăsim în cadrului materialelor ceramice provenind din complexele cercetate pe Situl 6 de la Teiuş. Inciziile late şi adânci nu mai apar decât cu totul sporadic, generalizându-se inciziile înguste, care au tendinţa de acoperire a majorităţii suprafeţei vaselor.
În zona geografică apropiată Sitului 6 de la Teiuş, faza Coţofeni II este documentată prin aşezările de la Sântimbru, Aiud, Cicău sau Unirea. Printre cele mai târzii complexe aparţinând fazei a II-a se situează groapa cercetată la Limba - "În Coastă", în care-şi fac apariţia primele fragmente cu împunsături succesive, element care nu apare însă în nici unul dintre complexele cercetate în cadrul Sitului 6 de la Teiuş. Acest aspect ne permite să apreciem că acest sit poate fi atribuit unei etape mijlocii din evoluţia fazei Coţofeni II, din care lipsesc atât elementele de tradiţie mai veche, cum sunt inciziile late, adâncite, cât şi cele care să anunţe următoarea etapă, respectiv decorul cu împunsături succesive. În termeni de cronologie absolută, Situl 6 de la Teiuş poate fi plasat între cca. 3500-3200 î. Chr.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
Archaeological site no. 6 on the sector no. 2 of the Sebeş-Turda motorway is located on a low and wide terrace of the Mureş River’s right bank. Stratigraphically, only one archaeological layer was identified, having a thickness of 0.20-0.30 m. A total number of 41 archaeological features have been identified. Among them are 17 sunken huts and 24 storage and refuse pits. All of these features produced a large quantity of archaeological finds consisting mostly of fragmentary ceramic vessels, but also ceramic zoomorphic figurines and copper objects. The ceramic inventory belongs to the second phase of the Coţofeni culture. In terms of absolute chronology, the site no. 6 from Teiuş can be dated between ca. 3500 and 3200 BC. In the vicinity of this site, the Coţofeni II phase was already documented by the settlements at Sântimbru, Aiud, Cicău or Unirea.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
