Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sâncrai | Commune: Aiud | County: Alba | Site: Sit arheologic nr. 9; (Km 38+470 – 38+870) de pe tronsonul autostrăzii Sebeş-Turda, lot 2 | Excavation Year: 2016

Excavation Year   2016
Epoch
Hallstatt;
Latene
Periods
Late Hallstatt;
Middle La Tène
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Plane cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Sâncrai
Commune   Aiud
Site  Sit arheologic nr. 9; (Km 38+470 – 38+870) de pe tronsonul autostrăzii Sebeş-Turda, lot 2
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Balteș Gabriel-Dan Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Nagy József-Gábor Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Rustoiu Aurel Site director Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
National Arch. Record Site Code 1311.02
Report Situl arheologic nr. 9 de pe lotul 2 al autostrăzii Sebeş-Turda este situat în hotarul satului Sâncrai pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Mureş. El a fost identificat în anul 2015 cu ocazia efectuării unui diagnostic arheologic pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda. Cu acel prilej au fost conturate câteva morminte de incineraţie şi de inhumaţie care indicau existenţa în punctul respectiv a unei necropole din epoca fierului, probabil La Tène. Ca urmare, obiectivul cercetării arheologice preventive din anul 2016 a fost constituit de dezvelirea întregii necropole şi de precizarea exactă a încadrării sale culturale şi cronologice.
Săpăturile arheologice preventive au evidenţiat faptul că în aria supusă investigaţiilor s-au succedat două necropole şi nu una cum s-a presupus în primă instanţă. Prima dintre acestea se datează la sfârşitul primei vârste a fierului şi aparţine orizontului „scitic” din Transilvania, în timp ce a doua aparţine fazei mijlocii a celei de a doua vârste a fierului şi se încadrează în orizontul „celtic” din spaţiul intra-carpatic. Toate inventarele funerare au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, fiind în curs de restaurare.
Necropola scitică. Ea cuprinde 93 de complexe arheologice. Acestea sunt reprezentate de 77 morminte individuale de inhumaţie, 2 morminte de inhumaţie duble, 6 morminte de incineraţie, 7 gropi din care lipsesc osemintele umane (din acest motiv fiind considerate morminte cenotaf ?), 1 groapă conţinând un cal inhumat.
Defuncţii au fost însoţiţi de ofrande de carne (asociate frecvent cu cuţitaşe din fier) şi de vase ceramice. Acestea din urmă sunt reprezentate de vase mari bitronconice de diferite tipuri şi dimensiuni, de străchini şi de ceşti cu toarta supraînălţată. Unele forme de vase au analogii în aria de stepă şi de silvo-stepă din zona nord-pontică. Altele aparţin fondului local anterior orizontului scitic.
Majoritatea mormintelor conţin piese de podoabă şi accesorii vestimentare. Acestea au fost realizate din aur, bronz şi fier: aplice de îmbrăcăminte de formă treflată, cercei cu capete conice, cercei cu disc, fibule, brăţări, ace cu capete elicoidale, mărgele din sticlă, chihlimbar, scoici kauri etc.
Mormintele cu arme au în inventare, în cele mai multe cazuri, vârfuri de săgeţi (în unele cazuri asociate cu aplice de tolbă modelate zoomorf). Au fost identificate toate tipurile de săgeţi din bronz şi os caracteristice orizontului scitic din Transilvania. Au fost dezvelite de asemenea câteva morminte conţinând vârfuri de lance, topoare-ciocan şi pumnale de tip akinakes.
Concluzionând, cimitirul scitic de la Sâncrai se datează pe parcursul sec. VII-V a. Chr. Inventarele funerare îşi găsesc analogii atât în necropolele timpurii ale acestui orizont, cât şi în cele mai târzii, unele depăşind chiar limita cronologică presupusă până acum în literatura de specialitate. De asemenea, s-a remarcat faptul că cimitirele scitice din Transilvania conţin în general un număr mic de morminte, cele mai multe fiind cunoscute la Ciumbrud (26 de morminte). Necropola de la Sâncrai, cu cele 93 de complexe dezvelite, constituie pe departe cea mai întinsă necropolă din Transilvania dezvelită până acum, fiind şi una dintre cele mai mari din întregul Bazin Carpatic. Acest fapt se datorează probabil utilizării îndelungate a spaţiului funerar.
Trebuie precizat şi faptul că necropola se extinde în afara limitelor autostrăzii, atât spre est, cât şi spre vest, numărul mormintelor fiind prin urmare mai mare decât totalul celor dezvelite de noi. De aceea, având în vedere importanţa istorică a acestui cimitir, se impune imperios cercetarea în perioada următoare, prin săpături sistematice, a întregii necropole.
Necropola celtică numără 8 complexe arheologice. Dintre acestea, 5 sunt morminte de incineraţie, 2 nu conţin oseminte umane şi sunt considerate morminte cenotaf, iar 1 groapă nu are inventar, dar se asociază prin dispunerea sa topografică cu restul complexelor funerare La Téne.
Ritul funerar este în toate cazurile incineraţia cu resturile depuse în groapă. Ofranda funerară este reprezentată de vase ceramice lucrate la roată şi cu mâna, precum şi de resturi osteologice provenite de la ofrandele de carne care au însoţit defuncţii. Unele dintre aceste morminte au în inventare piese de îmbrăcăminte şi panoplii de arme constituite din spade, lănci şi scuturi care se pot data în La Tène C2. Atât piesele de îmbrăcăminte, cât şi armamentul, îşi găsesc analogii în aria locuită de taurisci, de pe teritoriul Sloveniei şi din nordul Croaţiei (grupa Mokronog, faza IIb).
Necropola celtică, la fel ca cea aparţinând orizontului scitic, se extinde în afara limitei autostrăzii, spre vest. De aceea, având în vedere marea sa importanţă istorică în înţelegerea evoluţiei comunităţilor din Transilvania înainte şi în preajma constituirii Regatului dac, se impune imperios continuarea cercetărilor în perioada următoare, de această dată sistematic şi cu fonduri alocate de Ministerul Culturii.
Abstract other lang.
Abstract   Archaeological site no. 9 on the sector no. 2 of the Sebeş-Turda motorway is located on the territory of Sâncrai village, on the high terrace of the Mureş River’s left bank. The rescue excavations carried out in this site unearthed two cemeteries: one dated to the end of the Early Iron Age which belongs to the “Scythian” horizon in Transylvania, and another dated to the middle phase of the Late Iron Age (La Téne C2) which belongs to the “Celtic” horizon inside the Carpathians range.
The Scythian cemetery consists of 93 archaeological features: 77 individual inhumation graves, 2 double inhumations graves, 6 cremation graves, 7 pits from which human bones are missing (perhaps cenotaphs?), 1 pit in which a horse was interred. The recovered funerary inventory (ceramics, garment accessories, weapons etc.) can be dated to the second half of the 7th century, 6th century and the beginning or the first half of the 5th century BC. The cemetery from Sâncrai, containing 93 unearthed archaeological features, is by far the largest identified in Transylvania until now and one of the largest in the entire Carpathian Basin.
The Celtic cemetery consists of 8 archaeological features: 5 cremation graves, 2 pits lacking human remains which were identified as cenotaphs and 1 pit without any inventory, which topographically associated with the La Téne funerary contexts. The funerary inventories are dating the cemetery to the La Tène C2. Both the garment accessories and the weaponry have analogies in the area inhabited by the Taurisci tribe in modern Slovenia and northern Croatia (Mokronog group, phase IIb).
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu