|
Excavation Year |
2015 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Stejaru |
|
Commune |
Stejaru |
|
Site |
|
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Alexandru |
Popa |
|
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Carboni |
Vanessa |
|
l’Università degli Studi di Sassari, Sardegna, Italia |
| Iacob |
Mihaela |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Inculeț |
Ion |
|
Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova |
| Kucsinschi |
Linca |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Nuțu |
George |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv |
Eugen Dorel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Proca |
Ion |
|
Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova |
| Talmaţchi |
Cristina |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi |
Gabriel |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
|
|
National Arch. Record Site Code |
161357.01
|
|
Report |
Comuna Stejaru
Dintre siturile de pe raza comunei Stejaru, de o atenţie deosebită au beneficiat cele din punctele Valea Cavaculei şi Abazaua.
De o parte şi de alta a pârâului Cavacula, la NV de localitatea Vasile Alecsandri a fost identificată o aşezare de epocă romană (sec. II-IV p. Chr.). În perimetrul aşezării, în zona central-vestică, a putut fi observat un cuptor ce a servit la arderea materialului tegular. Cu ani în urmă, aici a fost identificat un apeduct roman. La V de aşezare se găseşte o necropolă tumulară.
În punctul Abazaua, la SSE de satul Vasile Alecsandri, pe un promontoriu mărginir de cursurile a două pâraie la V şi la E, până la confluenţa acesora, a fost identificată o aşezare romană (sec. II-III p. Chr.) suprapusă de una mediobizantină (sec. XI-XII). La confluenta pâraielor a fost observat, în urmă cu mai mulţi ani, un apeduct roman, din tubuli ceramici.
Ceramica romană din punctul Abazaua, foarte bogată, constă în:
- veselă de masă pergameniană (formele Hayes 1, 2 şi 3 Candarli), moesică (produsă în atelierele din teritoriul oraşului Nicopolis ad Istrum), nord-pontică şi locală;
- amfore Dressel 24, Kapitan II, Proto LR 3, amfore de masă, ulcioare amforoidale;
- ceramică de masă şi de băut de factură locală.
La ceramică se adaugă o piatră de râşniţă.
Ceramica mediobizantină este reprezentată, aproape în exclusivitate, prin vase-borcan.
În toamna anului 2015 a fost realizată o ridicare topografică a promuntoriului cu cele două aşezări.
Ulterior s-au efectuat cercetări geomagnetice în zona de SV a promontoriului, pe o suprafaţă de 18.000 mp. (cinci carouri cu latura de 60 m).
Imaginea procesată pe baza datelor din Gridul 1 se remarcă printr-o serie de anomalii de natură non-arheologică. Astfel în prima coloană de carouri (0-10 m) se observă o serie de cel puţin 18 anomalii circulare cu diametrul de circa 1-1.2 m şi valori magnetice ridicate. În afară de acestea, mai remarcăm o serie de anomalii magnetice de tipul „bi-poli” metalici, distribuiţi pe suprafaţa gridului. Aproximativ în centru, se observă pe o suprafaţă de circa 15 x 25 m o aglomerare de anomalii cu valori deopotrivă pozitive şi negative. După părerea mea acestea ar putea reprezenta urmele unei construcţii, deşi din lipsa urmelor unor zidării respectiv compartimentări interioare – această apreciere rămâne una nesigură. Se mai remarcă o anomalie circulară cu diametrul de circa 1.5-2 m, care ar putea reprezenta urmele unei gropi de dimensiuni mari, sau eventual a unei fântâni.
Gridul 2 a fost adosat la sud de cel precedent. Şi aici sunt prezente acele şiruri de anomalii circulare cu diametrul de circa 50 cm. Numărul aşa zişilor „bi”-poli metalici este mai mic de cât în primul grid. Se remarcă şi o serie de anomalii care ar putea avea origine/natură arheologică. Unele dintre ele, ca de exemplu cele cinci aglomeraţii de anomalii din colţul sus-dreapta (sud-vest) ar putea face parte dintr-o clădire cu latura lungă de circa 20 m.
Din cele nouă colţuri ale carourilor perimetrului 1 au fost prelevate profile de sol, cu carotiera. Studierea acestor profile e în curs.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
