Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Târgu Neamţ | Site: Dealul Pometea | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Palaeolithic and Mesolithic;
Modern
Periods
Palaeolithic;
Modern Age
Site Category
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Funerary find
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Neamţ
Locality   Târgu Neamţ
Commune   Târgu Neamţ
Site  Dealul Pometea
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ceauşu Silviu Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț
Diaconu Vasile Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț
Gafincu Alexandru Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț
Preoteasa Constantin Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț
National Arch. Record Site Code 121064.01
Report În anul 2017 au fost efectuate noi cercetări arheologice preventive (după cele similare realizate în anul 2003 -nota 1) în situl cu vestigii eneolitice (faza Cucuteni B) şi moderne de la Târgu Neamţ - Dealul Pometea, pe proprietatea Parohiei Creştin-Ortodoxe „Sfinţii Voievozi”. Aceste intervenţii au precedat construirea unei capele mortuare şi a unei platforme, amplasată între una dintre aleile cimitirului şi capelă. Pe proprietatea parohiei au fost construite anterior Biserica „Sfinţii Voievozi”, clopotniţa, agheasmatarul, casa parohială şi prăznicarul. Tot aici se află şi cimitirul.
Cercetările s-au efectuat prin intermediul unei casete (Cas. A), orientată pe direcţia SE-NV, de formă dreptunghiulară, cu suprafaţa de 96 m2 (lungimea – 12 m; lăţimea – 8 m). Aceasta a fost împărţită în 24 de carouri (A-D 1-6) cu dimensiunea standard de 4 m2 fiecare (lăţimea – 2 m). Caseta a fost amplasată pe a doua terasă de natură antropică de pe proprietate, între capela mortuară, aflată la 2,20-2,30 m distanţă spre nord-est, şi al 7-lea rând de morminte din cimitir, aflat la 1,10 m distanţă spre sud-vest. Înregistrarea datelor s-a făcut după un sistem de coordonate tridimensional, raportat la punctul „0” (zero) al sitului.
Stratigrafia zonei este neunitară, fiind perturbată de activităţile antropice recente, prilejuite de realizarea mormintelor din cimitir şi a capelei mortuare. Deasupra solului se afla un strat discontinuu de argilă de culoare galbenă (rocă), extrasă de la adâncime mai mare; sub aceasta se afla nivelul vegetal, cu o grosime de aproximativ 0,10 m; mai jos se găseşte solul propriu-zis, de culoare cenuşie-negricioasă, cu grosimea de 0,30-0,50 m; între sol şi rocă se aflau vestigiile construcţiilor cucuteniene, cu grosimea de 0,10 m; la bază se găseşte un strat consistent de argilă de culoare verzuie (rocă), cu marno-calcare în compoziţie.
În urma cercetărilor arheologice preventive efectuate au fost descoperite resturile unui complex (C. 1) şi două locuinţe (L. 1 şi L. 2), toate datând din faza Cucuteni B. Din păcate, lipsa decorului pictat de pe fragmentele ceramice nu ne permit încadrarea precisă a vestigiilor într-una dintre cele două etape ale ultimei faze de evoluţie a culturii Cucuteni.
Complexul 1 (C. 1) a fost descoperit în imediata apropiere a limitei nord-estice a locuinţei 1 (L. 1) şi consta într-o aglomerare discontinuă de fragmente ceramice provenite de la mai multe vase, dispuse pe o suprafaţă de aproximativ 2 m2, de formă relativ triunghiulară, orientată pe direcţia NV-SE.
Resturile locuinţei 1 (L. 1) au fost descoperite parţial, pe o suprafaţă de aproximativ 7 m2, de formă neregulată, acestea având o grosime medie de cca. 0,10 m. Construcţia se continua în profilul de sud-vest al Casetei A (Cas. A), ea fiind distrusă parţial de gropile mormintelor din cimitirul actual. Forma sa iniţială era rectangulară (dreptunghiulară), iar orientarea era pe direcţia est-vest.
Resturile sale se prezentau sub forma unei aglomerări relativ compacte de chirpici arşi la intensitate diferită. Pe alocuri, datorită arderii intense, chirpicii erau zgurificaţi. Culoarea lor varia de la gălbui, la roşu-cărămiziu şi cenuşiu-negricios. Resturile pereţilor se prezentau sub forma unor bulgări, iar ai podelei sub forma unor plăci mozaicate.
În imediata apropiere a limitei sale de nord-est a fost descoperit complexul 1 (C. 1), alcătuit din fragmente ceramice provenite de la mai multe vase.
Construcţia a fost ridicată direct pe terenul nivelat si tasat în prealabil, ea fiind lipsită de platformă de lemn.
Pe şi sub resturile locuinţei 1 (L. 1) au fost găsite câteva fragmente ceramice, iar deasupra şi resturi osteologice. În interior aceasta era lipsită de inventar.
Resturile locuinţei 2 (L. 2) au fost descoperite parţial, pe o suprafaţă de aproximativ 3 m2, de formă relativ trapezoidală, acestea având o grosime medie de cca. 0,10 m. Construcţia se continua în profilurile de nord-est şi nord-vest ale Casetei A (Cas. A), ea fiind distrusă parţial de activităţile antropice moderne, în urma cărora s-a realizat a treia terasa de natură antropică de pe proprietate. Forma sa iniţială era rectangulară (dreptunghiulară), iar orientarea era pe direcţia est-vest.
Resturile acesteia se prezentau sub forma unei aglomerări compacte de chirpici arşi, de culoare roşie-cărămizie. Resturile pereţilor se prezentau sub forma unor bulgări, iar ai podelei sub forma unor plăci mozaicate.
Construcţia a fost ridicată direct pe terenul nivelat si tasat în prealabil, ea fiind lipsită de platformă de lemn.
În colţul de sud-vest al locuinţei 2 (L. 2) se afla o vatră (V. 1) puternic deranjată şi arsă. Forma sa iniţială era rectangulară (pătrată). Aceasta a fost descoperită pe o suprafaţă de aproximativ 1 m2, resturile sale continuându-se în profilul de nord-est al casetei A (Cas. A). Miezul vetrei consta în argilă. Aceasta avea trei faze de utilizare, marcate de plăcuţe cu aspect mozaicat. Probabil că după prima fază de utilizare, vatra 1 (V. 1) a fost extinsă cu aproximativ 0,25 m spre est. Înspre mijlocul vetrei, grupate pe o suprafaţă de aproximativ 0,03 m2, deasupra primului nivel de plăcuţe, corespunzător primei faze de utilizare, suprapus iniţial de celelalte două niveluri de plăcuţe, corespunzătoare celei de-a doua şi respectiv a treia fază de utilizare, au fost depuse ritual mai multe artefacte, găsite în stare precară de conservare (calcinate), întregi sau fragmentare. Acestea reprezintă probabil ritul de fundare al vetrei, ce consta într-o daltă de marnă, mai multe răzuitoare de silex, depuse cu faţa în jos, astragale de ovi-caprine şi un împungător de os. Deasupra vetrei 1 (V. 1), peste plăcuţele corespunzătoare ultimului nivel de utilizare, spre profilul de nord-est al casetei A (Cas. A), în care de altfel se şi continuă, se aflau grupate fragmente ceramice, parţial zgurificate, provenite probabil de la două vase.
În exteriorul complexelor au mai fost descoperite fragmente ceramice, resturi osteologice, piese de piatră cioplită şi şlefuită şi o statuetă antropomorfă feminină, toate datând din faza Cucuteni B, iar din epoca modernă provin un cartuş, un cui de fier, un inel şi o monedă (kreuzer).
Abstract other lang.
Abstract   De nouvelles recherches archéologiques de sauvegarde ont été effectuées, reprenant celles entreprises auparavant, en 2003, dans le site aux vestiges énéolithiques (phase Cucuteni B) et modernes situé à Târgu Neamţ - Dealul Pometea, appartenant à la Paroisse Chrétienne-Orthodoxe „Sfinţii Voievozi”.
A cette occasion ont été découverts les restes d’un complexe de vases (C. 1) et deux habitations de surface (L. 1 et L. 2), sans plateformes, attribuées à la phase Cucuteni B. Malheureusement, du fait du manque du décor peint des fragments céramiques, il nʼest pas possible d’inscrire les vestiges en question dans une étape précise de la dernière phase d’évolution de la culture Cucuteni.
A l’intérieur de l’habitation a été identifié un âtre rectangulaire, présentant trois phases d’exploitation et muni d’un rituel de fondation comprenant un burin en marne, plusieurs grattoirs en silex, déposés face à la terre, astragales d’ovidés et un rasoir en os.
Suite aux recherches mentionnées au-dessus, d’autres fragments céramiques ont été découverts, des restes ostéologiques, des pièces en pierre polie et façonnées, ainsi qu’une statuette anthropomorphe féminine, tous datés dans la phase Cucuteni B. D’autres objets remontent à l’époque moderne, tel un cartouche, un clou en fer, une bague et une monnaie (kreuzer).
Bibliography
Bibliographic notes 1) C. Preoteasa, R Munteanu, D. Nicola, Gh. Dumitroaia, Cercetările arheologice de la Târgu Neamţ - Dealul Pometea, în Memoria Antiquitatis, XXIV, 2007, p. 293-327.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu