Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Maliuc | County: Tulcea | Site: Taraschina | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Prehistory;
Neolithic;
Latene;
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Prehistory;
Eneolithic;
La Tène;
Medieval Age
Site Category
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Maliuc
Commune   Maliuc
Site  Taraschina
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ailincăi Sorin Cristian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Bălășescu Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Burens Albane UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France
Carozza Jean-Michel
Carozza Laurent UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France
Constantinescu Mihai Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Danu Mihaela Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Furestier Robin
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Leveque Francois
Manolakakis Laurence
Micu Cristian Site director Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mihail Florian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Provenzano Noelle
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Valette Philippe UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France
National Arch. Record Site Code 160788.01
Report
A. INTRODUCERE
Începând cu anul 2010, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, împreună cu instituţiile partenere (UMR 5602 Toulouse, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină Bucureşti, Institutul de Antropologie „Francis I. Rainer” Bucureşti) şi cu acordul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, realizează proiectul „Delta Dunării”, ce are ca obiectiv general studiul schimbărilor de mediu înregistrate în zona Dunării de Jos, în prima parte a Holocenului (intervalul de timp cuprins între începutul fenomenului neolitizării şi debutul antichităţii). În acest context, o atenţie deosebită este acordată cunoaşterii impactului comunităţilor umane asupra mediului înconjurător (antropizare) şi evaluării incidenţei schimbărilor de mediu (factori climatici, evenimente extreme, crize ale mediului înconjurător) asupra comunităţilor umane.
Săpăturile arheologice de la Taraschina (com. Maliuc, jud. Tulcea) constituie obiectivul central al proiectului mai sus amintit. Specificul acestui sit pluristratificat – de tip tell – este conferit de poziţia sa, cu totul originală, în inima actualei delte a Dunării. În plus, împreună cu situl Dâmbul lui Haralambie (com. Maliuc, jud. Tulcea) reprezintă cele mai vechi dovezi (mil. V a.Chr.) ale locuirii spaţiului deltaic.
Situl de la Taraschina constituie o paltformă ideală de studiu în raport cu obiectivul general al proiectului „Delta Dunării”.

B. OBIECTIVELE CAMPANIEI 2017
1. Realizarea unui inventar al siturilor arheologice din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Cu toate că primele cercetări din zona avută în vedere au fost organizate încă de la sfârşitul sec. XIX, până în prezent nu a fost realizat un studiu care să sistematizeze întreaga informaţie de interes arheologic şi istoric avută la dispoziţie. În acest context, s-a propus realizarea unui inventar al siturilor din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pe baza căruia să fie redactată o primă hartă arheologică. Acest demers permite o mai bună cunoaştere a dinamicii populării spaţiului geografic studiat, de-a lungul principalelor epoci istorice, şi a rolului societăţilor umane în procesele de transformare a ecosistemelor din Delta Dunării. Rezultatele cercetării noastre pot constitui un suport ştiinţific indispensabil în elaborarea viitoarelor planuri de management ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

2. Continuarea cercetărilor în aşezarea-tell de la Taraschina (com. Maliuc). Realizarea unor prospecţiuni geofizice pe aşezarea-tell de la Taraschina, în anul 2015, a condus la conturarea unei prime hărţi a anomaliilor magnetice de pe suprafaţa sitului. Pe această reprezentare grafică au fost individualizate numeroase indicii în legătură cu zonele incendiate sau care includ elemente transformate prin acţiunea focului. Cele mai importante dintre acestea se regăsesc la marginea tell-ului principal, aşa-numitul Sit 1, dar şi pe Situl 2. Aşa cum s-a precizat în raportul asupra activităţii desfăşurate în anul 2016, în urma analizei hărţii anomaliilor magnetice s-a decis trasarea şi cercetarea unui vast sector, de aproximativ 180 mp, numit convenţional Zona 3, ce ar trebui să cuprindă atât structuri de locuire (incendiate sau neincendiate), cât şi spaţiile conexe (zone de circulaţie, zone funcţionale).
Tot în cursul anului 2017 au mai fost programate analiza eşantioanelor de sol rezultate în urma carotajelor realizate pe suprafaţa aşezării-tell şi analiza inventarului arheologic rezultat în urma săpăturilor din aşezarea-tell.

C. TEHNICILE ŞI METODELE DE CERCETARE FOLOSITE
1. Realizarea unui inventar al siturilor arheologice din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
În conformitate cu legislaţia în vigoare, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării cuprinde: Delta Dunării, Dunărea Maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, sărăturile Murighiol – Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe şi litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia. Demersul nostru s-a bazat pe identificarea şi înregistrarea siturilor arheologice din acest areal, vestigii care indică urme ale activităţii umane din cele mai vechi epoci preistorice până la sfârşitul stăpânirii otomane în Dobrogea. Folosind rezultatele cercetărilor de teren, edite şi inedite, dublate de analiza surselor literare şi cartografice, am întocmit o bază de date în care am luat în considerare denumirea sitului, tipul acestuia (aşezare, cimitir, descoperire izolată etc.) şi încadrarea sa cronologică.
În privinţa reperelor cronologice, ne-am bazat pe datele specifice provinciei Dobrogea, cunoscută, printre altele, şi printr-un patrimoniu arheologic de excepţie.

2. Continuarea cercetărilor din aşezarea-tell de la Taraschina (com. Maliuc). Din punct de vedere metodologic, săpătura arheologică din Zona 3 a fost realizată manual, începând chiar de la nivelul actual al solului. Un caroiaj, a cărui unitate de bază este metrul pătrat, a fost dispus în funcţie de sistemul de referinţă propriu sitului. Decapajele au fost făcute pe unitate stratigrafică şi unitate de suprafaţă. Gropile au fost săpate în întregime.
Pentru o cât mai atentă înregistrare a materialului arheologic, în fiecare unitate stratigrafică a fost eşantionată o importantă cantitate de sediment, ce a fost sitat sub jet de apă în imediata apropiere a sitului arheologic.
Materialul a fost înregistrat pe fiecare din unităţile de suprafaţă individualizate; coordonatele elementelor caracteristice şi ale utilajului au fost măsurate cu ajutorul unei staţii totale. Odată cu apariţia primelor niveluri au fost realizate relevee grafice pentru zona cercetată (scara 1/10). Au fost realizate planuri generale şi de detaliu.

D. PREZENTAREA REZULTATELOR IMEDIATE ALE CERCETĂRII
1. Realizarea unui inventar al siturilor arheologice din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
În demersul nostru de repertoriere a siturilor arheologice din interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării am reuşit să identificăm 167 de obiective. Cele mai numeroase vestigii arheologice au fost înregistrate pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe (63), acestea fiind urmate de cele din delta propriu-zisă (45 de situri între braţele Chilia şi Sfântu Gheorghe) unde se pot observa nuclee de locuire pe grindurile Chilia, Letea, Caraorman şi Stipoc. O densitate deosebită de se remarcă în sectorul Tulcea – Isaccea, cu zona inundabilă (25 situri), şi pe malul sudic al braţelor Tulcea şi Sf. Gheorghe (26 situri). Numărul mic de obiective arheologice identificate pe malul nordic al braţului Chilia (8) este în direct legătură cu stadiul cercetării, datele noastre provenind exclusiv din surse bibliografice.
Analiza datelor rezultate din cercetările arheologice realizate de-a lungul timpului ne poate conduce la propunerea unui anumit scenariu privind fenomenul de populare a zonei aflate în studiu. Ceea ce pare evident la o primă vedere este diferenţa netă între diferitele epoci în ce priveşte dimensiunea şi natura prezenţei factorului antropic. Calcoliticului, epocii fierului, epocii romane şi evului mediu le-ar putea corespunde un model ale cărui caracteristici sunt dinamica locuirii – tradusă în special prin numărul apreciabil de situri cunoscute – şi exploatarea la o scară mai mare a resurselor mediului înconjurător. Atât spaţiul „domestic”, cât şi cel funerar sunt bine reprezentate, uneori chiar asociate în forme diverse.
Impactul factorului antropic asupra mediului înconjurător este, în aparenţă, unul destul de redus. Pentru Epoca bronzului, existenţa comunităţilor umane şi impactul acestora, cel puţin asupra peisajului, pot fi caracterizate într-o măsură covârşitoare prin studiul complexelor funerare (tumuli).
Scenariul propus pentru zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ar putea fi susţinut într-o bună măsură şi de evoluţiile sesizate la nivel regional, în special cele din zona de nord-est a Peninsulei Balcanice, sud-estul României şi spaţiul aflat în nordul Mării Negre. Trebuie, totuşi, precizat că acesta este influenţat în mare măsură de tipul de cercetare arheologică realizată în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi în imediata apropiere a acesteia. Până în prezent, doar un sigur proiect major – „Delta du Danube”, rezultat al colaborării dintre UMR 5602 Geode Toulouse şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” Tulcea – a stabilit drept obiectiv general studiul evoluţiei comunităţilor preistorice de pe teritoriul Deltei Dunării într-o manieră globală şi integrată -nota 1.
O mare parte din datele înregistrate sunt rezultatul cercetărilor de teren. Până la începutul sec. XXI, acestea erau concentrate pe suprafeţe reduse, fiind privilegiate malurile Dunării, ale lacurilor din complexul Razim-Sinoe şi zonele din imediata apropiere a siturilor arheologice în care se desfăşurau săpături arheologice sistematice -nota 2. Doar în ultimii şapte ani a fost dezvoltat în nordul Dobrogei un program de cercetări de suprafaţă ce are în vedere ansamblul teritoriului.
Trebuie, de asemenea, menţionat că cercetarea arheologică nu a avut în majoritatea cazurilor în vedere şi exploatarea datelor ce privesc transformările înregistrate, de-a lungul timpului, la nivelul mediului înconjurător şi peisajului, în special în zona cursului inferior al Dunării şi a Deltei acesteia. Trebuie menţionat totuşi că în ultimii ani au fost realizate studii care au luat în considerare şi această direcţie de cercetare -nota 3. În fapt, cu mici excepţii, proiectelor de arheologie (sistematică ori preventivă) le-a lipsit dimensiunea interdisciplinară şi pluridisciplinară. Această abordare ar schimba, probabil, strategia de cercetare în domeniul arheologic şi, implicit, scenariul clasic propus pentru popularea zonei mai sus amintite.
Având în vedere observaţiile anterioare, credem că nu ar fi lipsit de interes să propunem o reorientare a cercetării (şi nu ne referim în acest context doar la cercetarea arheologică) din zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării spre studiul, într-o manieră interdisciplinară şi pluridisciplinară, a relaţiei dintre comunităţile umane şi transformările observate la nivelul mediului înconjurător.

2. Continuarea cercetărilor din aşezarea-tell de la Taraschina (com. Maliuc)
2.1. Săpăturile arheologice
Cercetările din acest an au fost realizate pe suprafaţa numită convenţional Zona 3. În cadrul acesteia, o atenţie deosebită a fost acordată carourilor K-T/29-36.
În stadiul actual al cercetărilor, diagrama stratigrafică (reuneşte câteva ansambluri şi unităţi stratigrafice. Dintre acestea, în campania 2017 s-au realizat cercetări în următoarele contexte arheologice:
Ansamblul 2 include gropi care prin amenajarea lor au afectat nivelurile de locuire calcolitice şi material arheologic atribuit epocii romane şi Evului Mediu. Din cele trei gropi individualizate în Zona 3 una a fost cercetată în cadrul campaniei 2017.
Groapa Fs 3012 – US 3013 (carourile O-Q/36). Acest complex a fost identificat în carourile O-Q/36, la interfaţa US 3003 şi US 3004. Forma gropii este circulară, diametrul de 1,40 m. Umplutura sa include un limon argilos, etrogen, puţin compact, brun-închis. Am remarcat prezenţa unor mici fragmente ceramice atribuite epocii romane şi culturii Gumelniţa, foarte puţine resturi faunistice.

Ansamblul 4. În acest context au fost cercetate o structură de locuire (UND), în care se regăsesc US 3009, US 3014, US 3015 şi US 3016, şi zona din imediata sa apropiere – US 3008.
US 3009. Reprezintă un limon omogen, de culoare bej, a cărei structură a fost afectată de bioturbaţii. Chirpicii incendiaţi sunt mai numeroşi în interiorul structurii de locuire, în special în colţul de nord-est al acesteia. În colţul opus, mai precis în caroul Q35, a fost remarcată prezenţa unor fragmente ceramice de mari dimensiuni, aflate în conexiune. Frecvenţa chirpicilor incendiaţi scade progresiv către sud, zonă în care este încă dificil de stabilit limita structurii de locuire. Menţionăm că pe suprafaţa US 3009, într-un strat a cărei grosime nu depăşeşte 10 cm, au fost adunate 112 kg de chirpici.
Inventarul unităţii stratigrafice este în curs de cercetare. Până în prezent au fost înregistrate 142 fragmente ceramice atribuite culturii Gumelniţa, în mare parte cu urme de ardere accidentală, în directă legătură cu incendiul care a afectat structura de locuire. Remarcăm numărul important de vase cu volum mediu şi mare. Nu lipsită de interes este descoperirea a două fragmente de recipiente de mari dimensiuni realizate din argilă degresată cu o cantitate apreciabilă de fibre vegetale (stuf).
US 3014 corespunde la rândul său nivelului de distrugere al structurii de locuire. Se observă o creştere evidentă a dimensiunilor fragmentelor de chirpici incendiaţi – în unele cazuri, lungimea acestora poate depăşi 50 cm iar greutatea poate ajunge la 10 kg. Menţionăm creşterea numărului de fragmente ceramice în partea de nord-vest a structurii de locuire. În partea centrală a acesteia a fost descoperit un vas întreg – bol de mici dimensiuni, decorat cu butoni.
US 3015 corespunde unui fragment de chirpici de mari dimensiuni – probabil un segment de perete înclinat spre interiorul structurii de locuire.
US 3016. Corespunde unui sediment granulos rezultat din dezagregarea stratului de chirpici. Formează un nivel eterogen, roşu-cărămiziu.
În zona exterioară structurii de locuire din Zona 3 a fost cercetat US 3008, reprezentat de un limon fin, cenuşiu-închis, organic, asociat cu numeroase resturi faunistice, fragmente de roci, fragmente ceramice (categoria fragmentelor ceramice de mici şi foarte mici dimensiuni reprezintă aproximativ 95% din total). Cu puţine excepţii, acest material arheologic nu este, aparent, marcat de acţiunea incendiului ce a afectat structura de locuire.

La finalul campaniei 2017, se poate aprecia că săpăturile arheologice realizate pe suprafaţa Zonei 3, pe un perimetru în care au existat una sau mai multe structuri de locuire, au o importanţă deosebită în efortul de înţelegere a modului în care a intervenit abandonul locuirii în aşezarea-tell de la Taraschina. Analizele radiocarbon în curs de finalizare vor permite o datare precisă a acestui eveniment, cel puţin în zona aflată în studiu.
Abstract other lang.
Abstract   L’enjeu de notre projet de recherche est de reconstituer l’évolution géohistorique environnementale de cet espace et de mettre en lumière le rôle des interventions humaines anciennes ou récentes dans le fonctionnement du milieu, son altération et son éventuelle dégradation dans l’optique de sa prise en compte dans la gestion de ce milieu.
Son originalité est de se positionner à l’interface entre approche géohistorique et approche géomorphologique, c’est-à-dire de coupler l’approche par la documentation ancienne aux sources de terrain en les validant et les complétant.
Il s’appuie pour les approches géohistoriques sur une documentation exceptionnelle et inédites issues par exemple des archives communistes en cours de déclassification, et sur la connaissance du delta par l’équipe support et les organismes partenaires pour le volet terrain.
Bibliography Albert, R.M., Lavi, O., Estroff, L., Weiner, S., Tsatskin, A., Ronen, A., Lev-Yadun, S. 1999, Mode of occupation of Tabun Cave, Mt Carmel, Israel during the Mousterian period: A study of the sediments and phytoliths, Journal of Archaeological Science 26 (10), p. 1249-1260.
Alexandre, A., Meunier, J.-D., Lézine, A.-M., Vincens, A., Schartz, D. 1997, Phytoliths: indicators of grassland dynamics during the late Holocene in intertropical Africa, Paleogeography, Paleoclimatology, Paleoecology 136, p. 213-229.
Ball, T.B., Gardner, J.S., Anderson, N. 2001, An approach to identifying inflorescence phytoliths from selected species of wheat and barley. In: Meunier, J.D., Colin, F. (Eds.), Phytoliths: Applications in Earth Sciences and Human History, A.A. Balkema Publishers, Exton, PA, p. 289-302.
Barboni, D., Brémond, L., Bonnefille, R. 2007, Comparative study of modern phytolith assemblages from inter-tropical Africa, Palaeogeography Palaeoclimatology Palaeoecology 246, p. 454-470.
Barboni, D, Bremond, L. 2009, Phytoliths of East African grasses: An assessment of their environmental and taxonomic significance based on floristic data, Review of Palaeobotany and Palynology 158 (1-2), p. 29-41.
Bălăşescu, A. 2003, L`étude de la faune des mammifères découverts à Luncaviţa, Peuce, S.N. 1, p. 453-468.
Bălăşescu, A., Radu, V., 2011, Paléo-économie animalière et reconstitution de l`environnement, în Carozza, L., Bem, C., Micu, C. (eds.), Société et environnement dans la zone du Bas Danube durant le 5ème millénaire avant notre ère, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, p. 385-408.
Berlin, A., Ball, T.B., Thompson, R., Kittleson, D., Herbert, S.C. 2003, Ptolemaic Agriculture, ‘‘Syrian Wheat’’, and Triticum aestivum, Journal of Archaeological Science 30, p. 115-121.
Blinnikov, M.S., Busacca, A., Whitlock, C. 2002, Reconstruction of the Late Pleistocene grassland of the Columbia basin, Washington, USA, based on phytolith records in loess, Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 177 (1–2), p. 77–101.
Bozarth, S. 1992, Classification of opal phytoliths formed in selected Dicotyledons native to the Great Plains, In: Rapp, G., Mulholland, S. (Eds.), Phytoliths systematics, emerging issues, Plenum Press New York, p. 193-214.
Carozza, L., Bem, C., Micu, C. (eds.) 2011, Société et environnement dans la zone du Bas Danube durant le 5ème millénaire avant notre ère, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Comşa, E. 1953, Contribuţie la harta arheologică a Dobrogei de Nord-Vest, SCIV 4, 3-4, p. 749-750.
Delhon, C., Alexandre, A., Berger, J.-F., Thiébault, S., Brochier, J.-L., Meunier, J.-D. 2003, Phytolith assemblages as a promising tool for reconstructing Mediterranean Holocene vegetation, Quaternary Research 59, p. 48-60.
Fredlund, G., Tieszen, L. 1994, Modern phytoliths assemblages from the North American Great Plains, Journal of Biogeography 21, p. 321-335.
ICPN Working Group: Madella, M., Alexandre, A., Ball, T. 2005, International code for phytolith nomenclature 1.0., Annals of Botany 96 (2), p. 253-260.
Micu, C., Haită, C., Mihail, F. 2005-2006, Quelques observations sur les pieces en pierre polie decouvertes dans l'etablissement eneolithique de Carcaliu (dep. de Tulcea), Peuce, S.N., 3-4, p. 9-40.
Mihail, F., Ştefan, C.E., 2014, Obiecte din piatră şi materii dure animale descoperite în tell-ul de la Baia, jud. Tulcea, în C.E. Ştefan, M. Florea, S.C. Ailincăi, C. Micu (eds.), Studii privind preistoria sud-estului Europei. Volum dedicat memoriei lui Mihai Şimon, Tulcea, p. 263-298.
Mihail, F., Micu, C., 2016, Polished stone objects at Trestenic tell settlement (Nalbant, Tulcea County), Peuce, S.N. 14, p. 17-42.
Mulholland, S. 1989, Grass opal phytolith production: A basis for archaeological interpretation in the northern plains, Archaeobotany through phytolith analysis symposium, Annual meeting of the Soc. Amer. Archaeology, abstracts, The Phytolitarian Newsletter 6 (1), 4.
Pearsall, D.M., Piperno, D.R. 1993, Current research in phytolith analysis: applications in archaeology and paleoecology. University of Pennsylvania Press, Philadelphia.
Piperno, D. 1988, Phytolith Analysis: An Archaeological and Geological Perspective, Academic Press, San Diego.
Piperno, D.R., Pearsall, D.M. 1998, The Silica Bodies of Tropical American Grasses: Morphology, Taxonomy, and Implications for Grass Systematics and Fossil Phytolith Identification, Smithsonian contribution to botany, 85, p. 1-22.
Rosen, A.M. 1992, Preliminary identification of silica skeletons from Near Eastern archaeological sites: An anatomical approach, In: Rapp, G.R., Mulholland, S.C. (Eds.), Phytolith Systematic, Plenum Press, New York, p. 129-147.
Runge, F. 1999, The opal phytolith inventory of soils in central Africa quantities, shapes, classification and spectra, Review of Palaeobotany and Palynology 107, p. 23-53.
Strömberg, C.A.E. 2002, The origin and spread of grass-dominated ecosystems in the late Tertiary of North America: preliminary results concerning the evolution of hypsodonty, Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 177 (1-2), p. 59-75.
Twiss, C., Suess, E., Smith, R. 1969, Morphology classification of grass phytoliths, Proceedings of the Soil Science Society of America 33, p. 109-115.
Vespremeanu-Stroe, A., Preoteasa, L., Hanganu, D., Brown. A.G., Bîrzescu, I., Toms, P., Timar-Gabor, A. 2013, The impact of the Late Holocene coastal changes on the rise and decay of the ancient city of Histria (southern Danube Delta), Quaternary International 293, p. 245-256.
Bibliographic notes 1)Carozza, Bem, Micu 2011.
2)Comşa 1953.
3)Carozza, Bem, Micu 2011; Vespremeanu-Stroe et alii 2013.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu