Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Vităneşti | County: Teleorman | Site: Măgurice | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Neolithic
Periods
Early Eneolithic;
Late Eneolithic
Site Category
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Teleorman
Locality   Vităneşti
Commune   Vităneşti
Site  Măgurice
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Andreescu Radian-Romus Site director Muzeul Naţional de Istorie a României
Bălășescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României
Bîrzu Andreea Muzeul Naţional de Istorie a României
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Mirea Pavel Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
Moldoveanu Katia Muzeul Naţional de Istorie a României
Popovici Sabin
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Torcică Ion Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
National Arch. Record Site Code 153785.01
Report Scurtă prezentare a sitului
Situl se află la cca. 1,5 km est de DN 6 Bucureşti-Alexandria. Aşezarea de tip tell din punctul „Măgurice” se află în lunca râului Teleorman, într-o zonă mlăştinoasă, la baza terasei de nord-est. Tellul se prezintă ca o movilă relativ ovală, cu diametrul de circa 90 m şi o înălţime maximă de circa 6 m. Descoperirile din această aşezare aparţin culturii Gumelniţa (eneolitic, a doua jumătate a mileniului V BC).
Obiectivele cercetării. În campania 2017 a fost finalizată verificarea limitei stratigrafice inferioare a nivelului de locuire aparţinând culturii Gumelniţa faza B1 din suprafaţa Sy.
Un alt obiectiv l-a reprezentat realizarea unui sondaj de verificare în punctul denumit convenţional „Vităneşti IV”.
Rezultate. În campania 2017 au fost reluate cercetările în suprafaţa Sy, carourile F-G şi H-L (1-5), având dimensiunile de 14x10 m. În această suprafaţă, deschisă în 2008, săpăturile anterioare au relevat prezenţa unei locuinţe incendiate (L14), aflată în carourile K2-5.
În suprafaţa Sy H-L (1-5) au fost cercetate un complex format dintr-o aglomerare de oase în zona carourilor I1-J1, precum şi mai multe concentrări de chirpici ars în zona carourilor K4-I4.
Aglomerarea de oase mari (omoplat, vertebre în conexiune) din carourile I1-J1 7. aparţinea probabil unei gropi, unde, pe lângă oasele menţionate mai sus, s-au mai descoperit şi scoici, fragmente ceramice, precum şi o unealtă din corn cu gaură de fixare.
În zona carourilor K4-I4 au apărut două concentrări de chirpici ars, reprezentând cel mai probabil partea superioară a resturilor din distrugerea unor construcţii aflate în nivelurile de locuire anterioare. Masele de chirpici ars identificate în caroul K4 au cca. 1-1,5 m², între acestea fiind prinsă o râşniţă. Urmele de chirpici ars descoperite în caroul I4 continuă şi în H5, unde s-a găsit o concentrare mare de plăcuţe de vatră.
În caroul L1 s-au descoperit resturile unei vetre care se continuă în profilul magistral, iar o altă vatră apărută în caroul M1continuă în martorul dintre sectoare. Este posibil ca cele două vetre să aparţină unei construcţii neincendiate aflată în legătură cu vasele sparte in situ descoperite în carourile O1-P1.
În suprafaţa Sy F-G (1-5) a fost cercetată o groapă de mari dimensiuni (cca. 2,5x6 m), aflată în zona carourilor F2-3, G2-3,H2-3. Groapa are fundul foarte denivelat, în carourile F2-G2 ajungându-se pe o masă de chirpici nears albicios la cca. 35 cm faţă de nivelul de săpare al gropii, dar în carourile F2-3 fundul gropii este mult mai jos la cca. 50 cm; adâncimea maximă a gropii este de 70 cm. Umplutura gropii este formată din pământ negru afânat puternic pigmentat cu chirpici ars, fragmente de lipitură cu urme de lemn, plăcuţe de vatră, fragmente ceramice, oase. Vatra din caroul H3 cercetată în campania 2013 se afla în marginea acestei gropi, ceea ce explică şi poziţia răsturnată în care a fost găsită.
Concluzii. Suprafaţa Sy a fost deschisă în 2008, iniţial cu 3 sectoare de 10x10 m (C-G, H-L, S-Z), extinse ulterior cu încă două rânduri de carouri spre marginea tellului (C-Z 6-7) şi în laterale cu alte două sectoare (AIV-B 1-7, ZI-II 1-5). În total a fost săpată o suprafaţă de 140 m².
Pe ultimul nivel de locuire din suprafaţa Sy, aparţinând fazei B1 a culturii Gumelniţa, au fost cercetate patru construcţii incendiate, puternic deranjate de intervenţiile ulterioare, cu numeroase vase sparte în loc şi inventar bogat, printre care un pandantiv din aur şi un vas antropomorf. Pe următorul nivel de locuire cercetat (penultimul de pe Măgurice) au fost identificate resturile unei construcţii (L17, carourile A4-B4) şi o zonă cu foarte multe oase în marginea tellului (sectoarele S-Z, M-R). În sectorul M-R este limita între zona locuită şi zona de activităţi exterioare, posibil un atelier pentru prelucrarea uneltelor din os şi corn. Resturi de distrugere, posibil de alte construcţii aflate mai jos au apărut în toate cele trei sectoare: C-G (carourile C4, D 3-4, E3), H-L (carourile K4, I4) şi M-R (carourile R4, N5). O altă construcţie (posibil neincendiată) se conturează în sectorul M-R, carourile M1-P1, dar se continuă în profilul magistral. Au fost descoperite resturile a două vetre, vase sparte pe loc, râşniţe. În sectorul C-G, carourile F2-3 – H2-3 se află o mare groapă ce indică deranjamentele ulterioare care au afectat suprafaţa tellului.
Vităneşti IV. Tot în această campanie a fost efectuat un sondaj de evaluare în punctul denumit convenţional „Vităneşti IV”, amplasat în lunca Teleormanului la cca. 1400 m NV de tell-ul „Măgurice”.
Aşezarea, cu dimensiunile estimate la 60 x 260 m (pe axele NE-SV/ NV-SE), a fost descoperită în urma unor cercetări de teren în 2001 (Pavel Mirea şi Ştefan Apope, Muzeul Judeţean Teleorman). Pe baza materialelor recuperate s-a putut face o primă încadrare cronologică şi culturală ce cuprinde culturile Starčevo-Criş, Boian (Spanţov), Gumelniţa (A2 şi B1), Basarabi, Chilia-Militari şi sec. XV-XVII.
Sondajul a fost practicat în partea de NV a sitului. Au fost trasate trei secţiuni: SI cu dimensiunile de 10,50x1,50 m, SII de 6,20x1,50 şi SIII de1,80 x2,40 m. S-a urmărit obţinerea unor detalii stratigrafice şi surprinderea unor eventuale complexe.
O stratigrafie completă s-a obţinut doar în SII fiind surprinsă pe profilul de NE. S-a constatat că nivelul superior, gros de 25-30 cm, este puternic deranjat, cuprinzând deşeuri moderne, ţiglă, cărămidă spartă etc. Nivelul arheologic are o grosime de cca. 35 – 40 cm şi cuprinde diverse materiale arheologice aparţinând culturii Gumelniţa faza A2: ceramică, unelte din silex şi os-corn, fragmente de chirpici şi plăcuţe de vatră. Au fost identificate şi două gropi, una fiind mai mult o alveolare în steril. Secţiunile S II şi S III au oferit informaţii reduse, constatându-se că în partea de SV a lotului de teren nivelul arheologic are o grosime redusă fiind descoperite puţine materiale, prin urmare aflându-ne cel mai probabil la marginea locuirii.
Scurtă descriere a descoperirilor. Materialul arheologic este foarte bogat, fiind format mai ales din ceramică, unelte din piatră os, corn şi material osteologic.
Au fost descoperite următoarele categorii de materiale: râşniţe şi percutoare din piatră, unelte din silex, greutăţi din lut ars, dăltiţe din os, topoare din corn, figurine antropomorfe din lut şi os, figurine zoomorfe din lut, ace din cupru.
Printre acestea se remarcă o bază de cupă în formă antropomorfă. Cu totul deosebită este o figurină din lut ars cu ochii din scoică, piesă foarte rar întâlnită în plastica gumelniţeană.
Materialele sunt depozitate la MNIR, MJT şi Şcoala din Vităneşti.
Obiectivele cercetărilor viitoare. Obiectivul cercetărilor viitoare vizează cercetarea nivelului de locuire Gumelniţa A2 pe toată suprafaţa tellului şi stabilirea legăturilor aşezării neolitice cu mediul înconjurător.
Abstract other lang.
Abstract   The 2017 archaeological campaign had two main objectives. One of them is related with the tell settlement located on „Măgurice”. Here, we were able to finish the verification of the stratigraphical limit of Gumelniţa B1 habitation level. Two main complexes were identified during excavations. The first complex represents an agglomeration containing many big bones, shells, ceramic fragments and an antler perforated tool. The second complex represents a big size pit (cca. 2.5x6 m) containing burnt building material, bones and ceramic fragments. The 2017 campaign revealed two important artefacts, one very rare figurine with shell eyes and one cup fragment with an anthropomorphic base.
Another objective was represented by three verification sondages made in a site named „Vităneşti IV”, placed on a secondary terrace of Teleorman River, at about 1400 m North-West from „Măgurice” tell settlement. The sondages revealed few archaeological features represented by pits and few materials. The ceramics can be dated to Gumelniţa A2 culture, but Bronze and Iron Age sherds were also found.
Bibliography Andreescu R. et alli, Vităneşti „Măgurice”, com. Vităneşti, judeţul Teleorman, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campaniile 2008-2016, cIMeC 2009-2017.
Andreescu R.R., Mirea P., Moldoveanu K., Torcică I., Noi descoperiri în aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti “Măgurice", Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria arheologie 1, 2009, p. 75-92.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu