Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Ostrov | County: Constanţa | Site: Ferma 4 | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Ostrov
Commune   Ostrov
Site  Ferma 4
Site Sector
Site name   Durostorum
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Apostol Virgil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 62547.01
Report
Cercetările din campania 2017 -nota 2 - au continuat în Sectorul Cartier Terme având ca obiective generale surprinderea unor detalii planimetrice şi stratigrafice ale zonei de nord a edificiului nr. 3, precum şi relaţia dintre cele trei clădiri identificate anterior în acest sector. Astfel, cercetarea s-a efectuat în casetele C21–24 deschise în campaniile anterioare, fiind desfiinţate porţiuni din unii martori stratigrafici (SIM–C23/caroul c–d, C21–22, carourile 1–3, C22–23, carourile 1–4 şi C1/SII–C24).
Cercetarea a continuat la nord de porticul edificiului nr. 3, în zona anexei nr. 1 şi la est de acest edificiu. Prin demontarea nivelului de dărâmătură -nota 3- de la est de zidul Z40 au fost surprinse tuburi aparţinând traseului nr. 2 -nota 4- de conducte. Traseul, cercetat la est de terme şi la est de edificiul nr. 2 -nota 5-, se îndreaptă spre Dunăre (spre nord), însă nu au fost surprinse elemente care să indice alimentarea vreunuia dintre cele trei edificii. Totodată, în zona anexei nr. 1, după îndepărtarea dărâmăturii s-a observat o amprentă de lut ars (30 × 30 cm), cel mai probabil de la o instalaţie de combustie anterioară nivelării pentru construirea edificiului nr. 3.
În caseta C23, carourile 10–13 a–f, unde în campania anterioară se evidenţiau foarte multe fragmente de lut ars, a fost identificat un cuptor de formă dreptunghiulară (2,60 × 3,06 m). Deoarece s-a dorit obţinerea unui profil stratigrafic asupra umpluturii, dar şi din cauza faptului că o parte a cuptorului se află sub un martor, a fost cercetată cea mai mare parte a jumătăţii de vest a complexului. Astfel, a fost dezvelită o parte din solă (dimensiuni surprinse 1,40 × 2,20 m, orificii cu diametru 0,06–0,12 m) şi porţiuni din pereţii de vest şi nord ai cuptorului. Aceştia sunt realizaţi din straturi de lut, întăriţi prin ardere, au o grosime între 0,16 şi 0,32 m şi se păstrează pe o înălţime maximă de 1,20 m. Nu a fost descoperită gura de alimentare. Judecând după cantitatea de material tegular din umplutura cuptorului (materialul ceramic fiind foarte redus) este posibil ca bolta camerei să fi fost realizată din acesta. La nord şi vest de cuptor au fost identificate porţiuni ale unor gropi (acestea se întind şi în suprafeţele C23, carourile 8–9d–f şi C24, carourile 1–2 a), probabil iniţial de la extracţia lutului, ulterior umplute cu cenuşă şi alte materiale (în special ceramice, dar şi piese din os, sticlă şi mai rar bronz şi fier).
În caseta C24 (carourile 6–7d) la cca 7,50 m nord-est de cuptorul dreptunghiular a fost identificată o zonă de lut ars (1,20 × 0,80 m) de formă circulară, cel mai probabil tot un cuptor. Dispunerea acestuia parţială în profilul de nord al casetei şi apariţia spre sfârşitul campaniei, ne-au determinat să amânăm cercetarea acestuia pentru campania următoare. Tot în aceeaşi suprafaţă (în carourile 1–5d) a fost cercetată fundaţia unui nou zid (dimensiuni surprinse L = 4,20 m, l = 0,60 m, orientat V–E), construit din calcar, rar material tegular, legat cu pământ. Traseul acestui zid continuă în profilul de nord şi indică o nouă construcţie, fiind foarte dificil de stabilit acum dacă această descoperite aparţine edificiului nr. 2 sau este o nouă clădire. În carourile 10a–c au fost cercetate cinci tuburi din lut (fragmentare sau întregi) din traseul (L = 2,10 m) unei conducte de apă, această porţiune de conductă nefăcând parte din traseul celorlalte trei cunoscute până acum în zona de la est a celor trei edificii.
Materialul arheologic se află în curs de prelucrare şi este format predominant din material din lut ars, vase cu funcţionalitate diversă şi diversificată (vase de bucătărie, de servit, mai rar de depozitat, teracote, material tegular etc.), dar nu lipsesc obiectele din os (ace de păr şi de cusut), bronz, fier şi material numismatic.
Observaţiile de ordin stratigrafic indică faptul că gropile şi cuptoarele identificate se plasează în primul orizont cronologic al aşezării, respectiv începutul secolului al II-lea p. Chr.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes La cercetările arheologice au participat Ciprian Popa şi Marian Gheţi, studenţi ai Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti.
Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC-4th century AD), Istros, 14, p. 61–70. Rezultatele cercetărilor arheologice din acest sector sunt publicate în rapoartele anuale (CCA), din campania 1997 până în 2016. În campania 2015 au fost realizate doar prospecţiuni geofizice.
Despre acesta, vezi CCA 2017, p. 104.
Despre conducte, vezi CCA 2010, p. 132.
Despre acest edificiu, vezi CCA 2015, p. 251
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu