Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Poiana Cireşului | Commune: Piatra Neamţ | County: Neamţ | Site: Valea Doamnei | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Palaeolithic and Mesolithic
Periods
Upper Palaeolithic
Site Category
Domestic
Site Types
Open settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Neamţ
Locality   Poiana Cireşului
Commune   Piatra Neamţ
Site  Valea Doamnei
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Cârciumaru Marin Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cîrstina Ovidiu Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Goutas Nejma CNRS , Univ. Paris X
Lacarrière Jessica Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Leu Marian Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Lupu Florin Ionuț
Nicolae Adrian Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Niţu Elena Cristina Site director Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Văleanu Mădălin-Cornel Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
National Arch. Record Site Code 120735.04
Report Aşezarea de la Poiana Cireşului – Piatra Neamţ, prin descoperirile realizate de-a lungul timpului, este unul dintre cele mai reprezentative situri paleolitice din România şi printre cele mai importante situri gravetiene din Europa, aşa cum o devedeşte şi valorificarea ştiinţifică la nivel internaţional. Cercetările de aici s-au desfăşurat, cu unele întreruperi, din 1998 până în prezent, iar săpăturile sistematice efectuate până la maxim 5 m adâncime au reliefat existenţa a patru niveluri paleolitice, trei dintre ele datate prin mai multe metode (C-14, AMS, OSL, paleomagnetism) între 20.000 şi 30.000 de ani B.P., toate aparţinând unor tradiţii gravetiene. În afară de nivelul Epigravetian, care este puternic deranjat, nivelurile gravetiene sunt bine conservate, delimitate de strate sterile groase, foarte bogate din punct de vedere cultural, reflectând activităţi umane diverse: structuri de locuire, vetre, resturi faunistice, materiale litice foarte numeroase, zone cu pigmenţi de ocru, o colecţie bogată de unelte din os şi corn, obiecte de artă etc., unele dintre ele fiind unice printre descoperirile paleolitice din România. Poiana Cireşului-Piatra Neamţ este singurul sit paleolitic din estul României care a furnizat cel mai mare ansamblu faunistic dintre siturile gravetiene de la noi, o colecţie impresionantă de materiale dure animale, precum şi majoritatea obiectelor de artă descoperite în paleoliticul din România. Industria pe materii dure animale este destul de bogată şi diversă, fiind reprezentată prin patru unelte din fildeş, vârfuri din corn de ren, precum şi numeroase unelte din coarne de ren şi cerb. La toate acestea se adaugă o extrem de bogată colecţie de material litic, vetre, strate ocrate, structuri de locuire etc. Colecţia de material litic cuprinde peste 10.000 de piese aflate în studiu.
Din punct de vedere metodologic s-a utilizat un sistem unitar de înregistrare, folosit încă de la începutul reluării cercetărilor în 1998, care implică un punct 0 unic (398 m altitudine absolută, deasupra oricărui punct cu potenţial arheologic din sit), un caroiaj temporar fixat în fiecare campanie la 1 m faţă de punctul 0 şi în raport cu care se realizează înregistrarea individuală în trei dimensiuni a tuturor artefactelor şi structurilor. Colecţia impresionantă de unelte, faună sau obiecte de artă descoperite aici este fără îndoială consecinţa metodei de săpătură şi recuperare a materialelor. Întregul depozit cercetat până acum a fost epuizat prin decaparea în niveluri cu grosimi foarte mici (cca 2 cm), impuse de densitatea şi dimensiunea materialului arheologic. De asemenea, o atenţie deosebită s-a acordat tamisării sedimentului care s-a realizat prin site fine cu ochiuri de 3 mm grosime. Dimensiunea foarte mică a multor categorii de materiale, pentru care s-au depus eforturi considerabile în scopul recuperării în săpătură, precum şi fragilitatea unui procent variabil din materialul faunistic ne-a impus folosirea unor unelte adaptate acestor piese, cum sunt spatulele din lemn şi pensule fine. În stratul de cultură au fost utilizate cu preponderenţă spatule din lemn, renunţându-se la şpacluri sau truele.
Circumstanţele şi datele din teren, precum şi rezultatele cercetărilor anterioare, au făcut subiectul a numeroase publicaţii din ţară şi străinătate, de aceea nu vom mai insista asupra lor în acest raport .
În campania din anul 2017 s-a deschis o secţiune de 16 mp, suprafaţa fiind considerabilă având în vedere dificultatea recuperării materialelor arheologice, iar sistemul de înegistrare utilizat necesită un timp îndelungat (fig. 1). Datorită finanţării adecvate a săpăturilor din acest an, s-a reuşit săparea celor patru niveluri arheologice pe întreaga secţiune deschisă. A fost un efort destul de mare având în vedere că secţiunea s-a adâncit până la 3,50 m, fiind scoşi circa 50 mc de sediment, o mare parte din depozit fiind tamisat prin site cu ochiuri de 3 mm grosime pentru evitarea pierderilor artefactelor de dimensiuni mici.
Din întregul depozit săpat în acest an s-au recuperat peste 1500 materiale arheologice, dintre care aproximativ 800 de piese litice şi aproape 100 resturi faunistice au fost înregistrate tridimensional, au fost descrise în fişe, iar poziţia lor a fost desenată pe hârtie milimetrică. Toate acestea reprezintă o bază de date consistentă mecesară determinării ariilor de activitate în sit pentru fiecare locuire gravetiană.
În nivelul gravetian I au fost delimitate câteva zone de abataj şi prelucrare a coarnelor de ren (fig. 2). Pe lângă elementele faunistice, a fost descoperit un ansamblu bogat de materiale litice, reprezentat prin produses specifice sistemelor de cioplire laminare şi lamelare. Uneltele majoritare sunt reprezentate prin burin-e, următoarele categorii fiind definite de gratoare şi lamele á dos.
Săparea acestui nivel ne-a oferit îndeosebi rezultate privind geocronologia sitului. Nenumăratele datări efectuate de-a lungul timpului plasează locuirea din Gravetianul I în jurul vârstei de 20.000 BP, vârstă în care se încadrează ultimul Maxim Glaciar. Clima rece în care s-a sedimentat acest nivel este dovedită şi de fauna descoperită, reprezentată preponderent prin oase de ren. Anul acesta am reuşit să surprindem pe întreaga secţiune urme de fenomene periglaciare, care se continuă şi în afara secţiunii, îndeosebi pe latura sudică. Este vorba despre buzunare, franjuri şi pene de gheaţă, toate acestea fiind o dovadă în plus asupra rigurozităţii climei, iar alături de faună şi datările absolute întregesc mai bine imaginea climatului de acum 20.000 de ani din această zonă.
Nivel Gravettian II reprezintă o locuire foarte săracă, materialele descoperite fiind reprezentate în principal prin piese litice. Anul acesta au fost descoperite şi elemente osteologice provenind de la animale de talie mare (Bos/Bison)., dintre care un os lung (probabil femur) foarte bine conservat.
Descoperiri mai importante provin din nivelul arheologic cel mai vechi din aşezare (Gravetian III), datat în jurul vârstei de 30.000 ani cal. B.P. Aici a fost delimitată o zonă cu arsură (rămăşiţele unei foste vetre), în jurul căreia se concentrau bucăţi mari de rocă, unelte din piatră, dar şi un obiect prelucrat din marnă, care urmeză să fie analizat pentru o determinare mai exactă. Lângă obiectul din marnă, au fost descoperite patru mărgele din cochilii perforate de melci din specia Lithoglyphus naticoides. Acestea întregesc colecţia numeroasă de obiecte de podoabă reprezentate prin cochilii perforate descoperite în acest strat, numărul lor total ajungând la 48 de exemplare (10 exemplare descoprite în anul 2004, 2 exemplare în 2006, 32 în 2016 şi 4 în 2017). De altfel, singurele cochilii de melci perforate descoperite în paleoliticul din România provin din situl Poiana Cireşului. Ţinând cont de dimensiunea foarte mică a exemplarelor (diametrul maxim cuprins între 6 şi 8 mm), dar şi de fragilitatea lor, este evident că fără o metodă de săpătură foarte riguroasă aceste artefacte nu se puteau recupera. De asemenea, din nivel au fost recuperate fragmente ostelogice de Bos/Bison. Materialul litic este cioplit din gresie silicioasă şi silex, probabil adus de la distanţe mari având în vedere că majoritatea pieselor sunt finite, o parte dintre ele prezentând etape tehnice de refacere a zonelor active. Uneltele sunt reprezentative pentru Gravetian, majoritatea fiind lamele a dos, vârfuri La Gravette, dar şi vârfuri fasonate invers.
În afară de săpătura arheologică, pe parcursul campaniei s-au realizat şi studii interdisciplinare. În timpul cercetărilor arheologice, au fost prelevate probe de sediment din întreaga coloană stratigrafică pentru realizarea de analize sedimentologice, care vor fi efectuate de prof. univ. dr. Crina Miclăuş de la Facultatea de Geologie-Universitatea Al. I. Cuza Iaşi şi prof. univ. dr. Maria Rădoane de la Facultatea de Istorie-Geografie-Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, colaboratori în cadrul proiectului de la Poiana Cireşului. De asemenea, prof. univ. dr. Nicolae Rădoane, de la Facultatea de Istorie-Geografie-Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, a recoltat datele necesare din teren pentru realizarea unei hărţi geomorfologice a zonei, în vederea unor simulări privind modul de exploatare a mediului de către comunităţile paleolitice de pe valea Bistriţei şi, în mod special, pentru situl de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ. Din toate niveluri arheologice, au fost prelevate probe pentru datări absolute şi analize izotopice. De altfel, abordarea interdisciplinară a cercetării arheologice a fost unul dintre obiectivele proiectului, precum şi analiza unitară a tuturor categoriilor de materiale descoperite în acest sit (faună, unelte şi arme din os, corn sau fildeş, obiecte de artă, coloranţi) şi utilizarea mijloacelor tehnice moderne (microscopie digitală şi electronică, analize fizico-chimice etc.).
Abstract other lang.
Abstract   In the 2017 archaeological campaign at Poiana Cireşului Paleolithic settlement was opened a section of 16 sqm, section totally digged until exhausting all Paleolithic habitations, the depth at which it was being of 3.50 m. From the whole excavated section have been over 1500 archaeological materials recovered, of which about 800 lithics and almost 100 faunal remains were three-dimensional recorded.
Of the most important discoveries, four perforated snail shell of Lithoglyphus naticoides were recovered from the Gravetian III layer, dated around 30,000 years cal. BP. They complete the large collection of ornaments represented through the perforated shells discovered in this layer, their total number reaching 48 items, making the the Poiana Cireşului settlement a reference site for the Gravettian.
Recent results obtained in the Poiana Cireşului site underlines the importance of the settlement for the understanding of the cultural dynamics of the Upper Paleolithic in Eastern Europe.
Bibliography Marin Cârciumaru, Elena-Cristina Niţu,Ovidiu Cîrstina, Nejma Goutas, 2016, The Engraved Stone Pendant from Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, Romania. New Contributions to the Understanding of Symbolic Behaviour in Gravettian, Archaeology, Ethnology & Anthropology of Eurasia, Institute of Archaeology and Ethnography of the Siberian Branch, Russian Academy of Sciences, nr. 4, p. 35-45.
M. Cârciumaru, M. Anghelinu, L. Steguweit, L. Niţă, L. Fontana, A. Brugere, U. Hambach, M. Mărgărit, V. Dumitraşcu, M. Cosac, F. Dumitru, O. Cârstina, 2010,The Pluristratified Upper Paleolithic Site From Poiana Cireşului, Piatra Neamţ. Recent Resultats and Future Prospects, in C. Neugebauer-Maresch& L. Owen (Eds.), Aspects concerning the Middle and Eastern European Upper Paleolithic-Methods, Chronology, Technology and Subsistence, Symposium Wien, 9-11 November, 2005, Mitteilungen der PrähistorischenKommission ÖAW, 2010, p. 209-219.
L. Steguweit, 2009, Long Upper Palaeolithic sequences from the sites of Poiana Cireşului, Bistricioara and Ceahlău-Dartsu (NE-Romania), Preistoria Alpina, 44, p. 33-38;
L. Steguweit, M. Cârciumaru, M. Anghelinu, L. Niţă, 2009,Reframing the Upper Palaeolithic in the Bistriţa Valley (northeastern Romania) Neue Untersuchungen zum Jungpaläolithikum im Bistriţa Tal (Nordost-Rumänien), Quartär, 56, p. 139-157.
C.Zeeden, U. Hambach, L. Stuguweit, A. Fülling, M. Anghelinu, L.Zöller, 2009, Using the relative intensity variations of the Earth’s magnetic paleofield as correlative dating technique. A case study from loess with Upper Palaeolithic cultural layer at Poiana Cireşului, Romania, Quartär, nr. 56, p. 175-185.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu