Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Mangalia | County: Constanţa | Site: Mărăşeşti 7 B | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Mangalia
Commune   Mangalia
Site  Mărăşeşti 7 B
Site Sector
Site name   Callatis
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Ionescu Mihai Site director Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
National Arch. Record Site Code 60491.02
Report Amplasamentul este situat în centrul oraşului Mangalia, in apropierea Pieţei centrale si a hotelurilor de pe faleza.Initial terenul afost partial ocupat de o constructie moderna care ulterior a fost demolata nivelul modern fiind decapat pana la -0.40m. La demolare a fost identificata un fragment de inscriptie de marmura, in limba greaca, care reprezinta o dedicatie funerara pentru un personaj Tertullus.Inscriptia se dateaza in secolul al II –lea p.Chr.
Descriere tehnică: s-a efectuat cercetarea arheologică pe două secţiuni: S1 de 19x2 m, S2 de 19 x 2,5 m şi S3 , orientate E-V, cu martor de 1,5 m între ele. Suprafaţa afectată de proiect: 126 mp; Suprafaţa cercetată (mp): 114 mp

Situatia planimetrică este următoarea:
S1, de 19 x 2m, orientata E-V
In carourile 1-3, la – 1,15m a fost cercetat o parte a unui pavaj ce a aparţinut unei străzi a Callatisului de la sfarsitul secolului VI p. Chr. Pavajul este realizat din dale mari de calcar . Din păcate, acesta a fost partial distrus de intervenţii medievale si moderne care au abandonat deasupra pavajului blocuri mari de calcar fasonate, provenind probabil din paramentul zidului de aparare a cetatii sau din edificii mai vechi.
La V, in caroul 3, pavajul este bordat de un zid, Z1, realizat din blochete de calcar semifasonate, ce se pastreaza pe 5-6 asize, zid al unei clădiri romano-bizantine. La nivelul pavajului, zidul are o latime de 0,80m, fiind realizat din blocuri de calcar, legate cu pamant. Zidul si pavajul pot fi datate la sfârşitul sec. VI si începutul sec. VII p. Chr.
Este de remarcat faptul ca, atat spre Nord cat mai ales, spre pre Sud, zidul a fost demantelat de intervenţiile moderne .
In continuare, in carourile 4-6 au fost evidentiate resturi ale unui pavaj din dale de relativ mici dimensiuni, la -1,45-1,60m, pavvaj pe care au fost evidentiet nivelul de distrugere finala a cetatii la inceputul sec. VII p. Chr. Acest nuvel este format din piatra, caramida, tegulae, toate in nivel de nicendiu cu pigmenti negrii si rosu intens.
In caroul 7, la -1,45 m a fost cercetata fundatia unui zid orientat N-S, lat de 0,90m, ce a apartinul unei faze anterioare a cartierului callatian de epoca romano-bizantina.
In caroul 8, la -,30m, a fost cercetat un uluc din piatra ce a apartinut unui canal secundar dezafectat, poate in legatura cu canalul ce va fi descris in S2.
Cercetarea s-a oprit in carourile 9-10 la -1,80, sondaj ce a dus la descoperirea unei nivelari cu loess.

S2, 19x2,5m, paralela cu S1, la 1,50m S de S 1.
In carourile 1-3 cercetarea s-a oprit la -1,30m pe pavajul realizat din dale mari de calcar, precum si o parte din daramatura antica ce a marcat sfarsitul violent al cetatii, la inceputul sec. al VII –lea p.Chr. caramida, blochete de calcar, toate in nivel de incendiu.
In caroul 3 a fost identificata continuarea zidului Z1, descris in S1, care se pare ca a fost demantelat, odata cu Z2, perpendicular pe Z1, spre V, de o interventie medievala odata cu o parte a pavajului monumental cercetat si descris in carourile 4-5..
In carourile 5-7 pavajul a fost demantelat de interventia medievala sus amintita, aducand la lumina o parte a unui canal lat de 0,30m, realizat din blochete de calcar fasonate si semifasonate, cercetat la -1,45 m In apropierea canalului, la -1, 60m a fost descoperita o moneda de la Diocletian cu Concordia militum pe revers, moneda care dateaza la sfarsitul sec III si inceputul sec IV p. Chr (pl.8.), o faza constructiva a cartierului callatian.
Au mai fost descoperite fragmente ceramice de amfore de Sinope, Thasos, Rhodos, Cnidos, de tip Soloha, databile la limita dintre sec. IV-III a( pl.9) Chr., precum, si doua toarte de amfora stampilate de provenienta thasiana, cu sigma lunar, deci post 270P.Chr. toate acestea in context arheologic secundar.(pl.8)
In carourile 8-9 a fost practicat un sondaj care a evidentiat o parte a unui zid realizat din blochete de calcar fasonate, lat de 0, 50m, orientata E-V, zid ce reprezinta faza constructiva I a cartierului callatian si poate fi datat la sfarsitul sec. III p. Chr.
Faza constructiva II este reprezentata de canalul dezafectat din sectiunea S2, faza constructiva III de pavajul monumental si zidurile Z1 si Z2, iar faza IV, moderna, de zidul descoperit la -0,40 m, in extremitatea de E a ambelor sectiuni.

II. Stratigrafia obţinută în urma cercetării arheologice este următoarea:
S1, profilul de Nord:

1. 0-0,30 Vegetal si nivelari cu pământ galben.
2. -0,30 -0,85m gropi si nivele de lutuiala si arsura moderne.
3. -0.85-1,10m nivel masiv de daramatura anticacu caramida, piatra, toate in nivel de incendiu.
4. -1,10 -1,40m brun cenuşos
5.-1,40-1,80depuneri antice succesive, rosu, brun-galbui si loess.
S2, profilul de Nord:
1. 0-0,30 Vegetal si nivelari cu pământ galben.
2. -0,30 -0,85m gropi si nivele de lutuiala si arsura moderne.
3. -0.85-1,10m nivel masiv de daramatura anticacu caramida, piatra, toate in nivel de incendiu.
4. -1,10 -1,40m brun cenuşos
5.-1,40-1,80depuneri antice succesive, rosu, brun-galbui si loess.
6.1-80-2,10 nivel ce apartine fazei I constructive a cartierului callatian de epoca romano-bizantina, cu un zid realizat din blochete de calcar legate cu pamant si un pavaj realizat si placi mici de calcar.

Cu privire la materialele arheologice, acestea sunt sarace datorita interventiilor medievale si modene si se compun din:
-fragmente litice: 2 fragmente de de jgheaburi de piatra, un bloc de marmura ce a facut parte dintr-un edificiu, fragment de coloana angajata din marmura, fragment parietal din marmura decorat cu frunze de acant.
-fragmente ceramice: ceramica romano-bizantina, opait fragmentar, capace de amfora, fragmente de amfore ornamentate cu striuri marunte, tegulae, olane. Ceramica romana e reprezentata de cateva fragmente ceramice din care amintim un fragment de ulcior amforoidal, sec. I-II p. Chr si o toarta de opait.
Ceramica elenistica descrisa deja mai sus este databila in sec IV-III a. Chr.
- sticla: geamuri fragmentare, fund de pahar.
-o moneda romano-bizantina din bronz- Diocletian, tip Concordia militum, databila la limita dintre sec. III-IV p. Chr.

Prezenta cercetare aduce o contributie in plus la cunoasterea ariei urbane callatiane în epoca romano-bizantina, sec VI-VII p. Chr. A fost confirmată distrugerea acestui cartier, probabil undeva la inceputul sec VII p.Chr. in urma atacurilor avaro-slave.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu