Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Moşniţa Veche | Commune: Moşniţa Nouă | County: Timiş | Site: CF nr. 407815/Moşniţa Veche, Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Neolithic
Periods
Neolithic
Site Category
Domestic
Site Types
Open settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Timiş
Locality   Moşniţa Veche
Commune   Moşniţa Nouă
Site  CF nr. 407815/Moşniţa Veche, Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş
Site Sector
Site name   Dealul Sălaş
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bertea Sofia
Gal Darius
Hegy Alexandru Universitatea de Vest, Timişoara
Rogozea Octavian Site director Universitatea de Vest, Timişoara
National Arch. Record Site Code 157861.03
Report Punctul Moşniţa Veche-16 a fost identificat în contextul cercetărilor de teren din 2010, care au avut ca rezultat descoperirea a 92 de noi obiective arheologice de o mare varietate cronologică ce acoperă un interval de timp cuprins între perioada neolitică şi cea modernă. Din ansamblul punctelor descoperite în teren se numără şi obiectivul Moşniţa Nouă 16 (M.N. 16) -nota 1.
Cercetările arheologice desfăşurate în situl Moşniţa Veche-16/Dealul Sălaş din toamna anului 2017 au fost determinate de ridicarea unei case şi au prilejuit cercetarea unei suprafeţe de 8,5 m × 9 m. În urma excavării acestei suprafeţe a fost posibilă identificarea a două complexe arheologice, acestea putând fi încadrate cronologic pe baza materialului descoperit, în neoliticul târziu/eneoliticul timpuriu, mai precis materialele aparţin grupului cultural Foeni-Petreşti A:
Cx. 1- groapă menajeră de formă circulară, Ø = 1, 4 m; ▼max = 0,9 m. Umplutura formată din două straturi: în partea superioară sol negru lutos cu numeroase fragmente de oase, ceramică şi chirpici; la bază un strat de cenuşă cu fragmente rare de cărbune de lemn.
Cx. 2- Groapă menajeră cu umplutura omogenă, circulară, tăiată de Cx, 1, Ø = 1 m; ▼max = 0,8 m.
Stratigrafia s-a dovedit a fi în general simplă, formată din două straturi:
1- Stratul superior, strat vegetal între 0 şi 0,4 cm (nivelul arabil).
2- Strat negru-lutos, compact, cu materiale arheologice Foeni. Stratul de cultură apare între 0,4 şi 0,65/0,7 cm. De la -0,7 m apare un sol argilos, brung-gălbui, steril din punct de vedere arheologic.
Utilajul litic cioplit descoperit este destul de numeros, fiind descoperite mai multe resturi de debitaj (aşchii), gratoare şi o lamă din „silex brun de Banatˮ.
Din inventarul uneltelor din os menţionam un fragment de străpungător, confecţionat dintr-un os de pasăre, descoperit în Cx. 1.
Materialul ceramic de aici este destul de fragmentar. Din punct de vedere al tehnologiei acesta poate fi încadrat în trei categorii distincte: ceramică fină, ceramică semifină şi ceramica grosieră.
Ceramica fină este caracterizată de o ardere blacktopped sau reducătoare. Suprafeţele acestor vase au fost lutruite cu atenţie, însă starea proastă de conservare face ca lustrul să fie păstrat numai pe alocuri. Pentru degresarea pastei a fost utilizat nisipul fin.
Pentru ceramica semifină sunt specifice fragmentele arse într-o atmosferă oxidantă, mai rar reducătoare. Degresantul preferat în acest caz a fost nisipul cu bobul mare. Suprafeţele sunt netezite.
Ceramica grosieră are în majoritatea cazurilor suprafeţele netezite. Sunt specifice nuanţele de brun, roşu şi portocaliu. Pentru degresarea pastei au fost utilizate cioburile pisate şi nisipul cu bobul mare sau un amestec de cioburi şi nisip cu bobul mare.
Dintre formele de vase, au putut fi reconstituite şi identificate străchini tronconice (tip A2, A3a, A3b), străchini globulare (tip B5a), amfore (tip E1) şi tăvi de peşte (tip H) .
Statistic, ponderea cea mai mare o deţin fragmentele atribuite speciei grosiere care au o pondere de 60% (308 fragmente). Aceasta este urmată de ceramica semifină care are o pondere de 22% (117 fragmente) şi ceramica fină care reprezintă 18% (89 fragmente) din totalul fragmentelor analizate.
Pe lângă fragmente ceramice provenite de la diverse vase, în partea superioară a lui Cx. 2, a fost descoperit şi un fragment dintr-o statuetă antropomorfă. Piesa, ruptă din vechime, a fost modelată dintr-o pastă degresată cu nisip cu bobul mare şi arsă într-o atmosferă oxidantă. Gâtul acesteia este deosebit de lung, sânii sunt semisferici şi mâinile scurte. Ochii sunt sugeraţi uşor, la fel şi nasul.
În stratul de cultură au fost descoperite fragmente de oase (în general prost conservate) provenite de la rumegătoare mari, porc (?), moluşte (fragmente de valve de la scoici Unio) şi peşte (crap?).
Abstract other lang.
Abstract   During autum 2017 we have excavated a surface of 8,5 m × 9 m in the archaeological site of Moşniţa Veche-16/Dealul Sălaş. In this area two archaeological features (refuse pits) with pottery and lithic tools assigned to the Late Neolithic/Early Eneolithic- Foeni/Petreşti A Group were identified.
Bibliography Draşovean Fl., Die Petreşti-Kultur im Banat, în Praehistorische Zeischrift, 72, 1997, pp. 54-80.

Măruia, L.; Micle, D.; Floca, C.; Stavilă, A.; Berzovan, A.; A.; Bolcu, L.; Borlea, O.; Rogozea, O.; Forţiu, S.; Magina, A.; Pîrpîliţă, E.; Vedrilă, I.; Horak, P.; Vidra, L.; Gogoşanu, A., Geografia istorică a zonei Moşniţa Veche. Rezultatele cercetărilor arheologice de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2012.
Bibliographic notes 1)Măruia et alii, 2012.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu