Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Mangalia | County: Constanţa | Site: str. Marasesti, nr. 10, lot 2, Mangalia | Excavation Year: 2016

Excavation Year   2016
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Late Roman Period
Site Category
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Mangalia
Commune   or. Mangalia
Site  str. Marasesti, nr. 10, lot 2, Mangalia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Ionescu Mihai Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
National Arch. Record Site Code 60491.16
Report
PREZENTAREA REZULTATELOR IMEDIATE ALE SĂPĂTURII.


Amplasamentul este situat în centrul oraşului Mangalia, in apropierea Pieţei centrale si a hotelurilor de pe faleza.
Cercetarea s-a realizat pe cele trei sectiuni deja amintite.

Situatia planimetrică este următoarea:

S1, de 10x2,30m, orientata N-S.
In carourile 1-2, la – 1*,30m a fost cercetat o mica parte a unui pavaj ce a aparţinut unei străzi a Callatisului din sec VI p. Chr. Pavajul este realizat din dale de calcar. Din păcate, atât in partea de V , cat si in cea de N a pavajului, acesta a fost distrus de intervenţii medievale si moderne.
La NE pavajul este bordat de un zid, Z1,iar la S de un altul, Z2, realizate din blochete de calcar semifasonate, ce se pastreaza pe 3 asize, ziduri al unei clădiri romano-bizantine. La nivelul pavajului, zidul are o latime de 0,64m, fiind realizat din blocuri de calcar, legate cu pamant. Zidurile si pavajul pot fi datate la sfârşitul sec. VI si începutul sec. VII p. Chr.
Este de remarcat faptul ca, atat spre Nord-Est, cat si pre Sud Vest zidul a fost demantelat de intervenţiile moderne .
In caroul , pe latura de E a secţiunii si a lui Z1, la o adâncime de ca. -1,70m, a fost cercetata continuarea lui Z 3 ce va fi descris in sectiunea S2.In aceasta sectiune Z3 a fost distrus de o groapa moderna cu deseuri menajere. I carourile 3-5 cercetarea a fost oprita la -1,85-1,90m pe un nivel de daramatura moderna.

S2, 10x2m, paralela cu S1, la 1,70m V de S 1.
In carurile 1-2 cercetarea s-a oprit la -1,90m pe o nivelare antica cu pamant brun galbui. La ca -1,50 au fost descoerite resturile unui pavaj realizat din dale de calcar, precum si o parte din daramatura antica ce a marcat sfarsitul violent al cetatii, la inceputul secd VII p. Chr. caramida, blochete de calcar si o parte a unui fus de coloana, toate in nivel de incendiu.
In caroul 3 cercetarea s-a oprit la ca-2,150m, pe un strat de cu piatra marunta pe care a fost descoperita o moneda Callatiana de epoca elenistica.
Moneda confirma datarea nivelului din caroul 4, intre -2,20 si -3.10 m in epoca elenistica. Au mai fost descoperite fragmente ceramice de amfore de Sinope, Thasos, Rhodos, Chios, de tip Soloha, databile la limita dintre sec. IV-III a. Chr.
Poate fi remarcata lipsa orizontului roman, situatie generala, confirmata si in alte cercetari arheologice, datorata nivelarii generale ce s-a realizat in cetate in epoca romano-bizantina, probabil in epoca domniei Imparatilor Anastasius si Iustinian.
In carourile 4-5 au fost cercetate Z3, zid din blochete de calcar si mortar, lat de 0,64m, apartinand unui edificiu aflat la S de actuala cercetare. Zidul a fost afectat partial de o groapa moderna atat in S1, mai ales, cat si in S2 si Z4, la N de Z3, din blochete de calcar legate cu pamant.
Limita superioara a lui Z 3 se afla la ca -1,40m adancime iar a lui Z4 la ca -2,10m. Z 4, a carui continuare apare partial si caroul 5 al sectiunii S3 reprezentata prin cateva blochete de calcar, reprezinta probabil nivelul de constructie de epoca constantiniana.

S3, 10x2m. la V de S2
In carourile 1-3, La-1,50-1,60m au fost descoperite Z5 si Z6 ce apartin unui alt edificiu romano bizantin. Este vorba de un ziduri late de 0,70-0,80m, realizate din blochete de calcar legate cu pamant. Este posibil ca, pe latura de E a incaperii sa se fi aflat o intrare lata de 0,60m. Substructia zidului a fost urmarita intr-un sondaj pana la adancimea de -2,60m, fara a fi descoperita plinta acestuia.
In carourile 3-4 au fost descoperite o serie de blochete de calcar ce provin din demantelarea lui Z 5 de o groapa moderna al carei fund a fost identificat la -2,70m.
In carourile 3-5 cercetarea s-a oprit la -2, 80-2,90m in nivel elenistic cu fragmente ceramice de kantharoi, amfore, un opait fragmentar si un gutus intreg, ambele cu firnis negru datand nivelul la limita secolelor IV-III a. Chr. Ca si nivelul elenistic cercetat in S2.
In extremitatea de S a sectiunii intre -2 si -2,50, pe 3 asize a fost identificata trama lui Z4, descris deja in S2..
. Zidurile sunt late de ca 0,65-070m, s-au pastrat pe 2-3 asize si au fost distruse probabil în urma incendiului ce a afectat acest cartier callatian dupa jumatatea sec III p. Chr. La N de zidurile amintite a fost identificate cateva placi care , probabil au apartinut unui pavaj databil în aceeaşi epocă. Materialul ceramic este format din fragmente ceramice de amfore, străchini, databile în sec II-IIIp.Chr. În caroul 5 a fost practicat un sondaj până la -3, 90m , fără a identifica alte structuri urbane anterioare. În zona zidurilor amintite cercetarea s-a oprit la ca -2,50 -2,60m, pe un nivel de pământ brun galbui, ce a constituit nivelul de calcare corespondent contrucţiei în cauză. În zona de Nord a secţiunii depunerile antice au fost afectate de intervenţii moderne, din care amintim o fundaţie modernă inregistrată de noi în profilul de est al secţiunii S1.


S2, de 18,50m x3m.
La Vest de S1. În carourile 2-3 , la ca -2,10m a fost identificat un alt zid , Z3, amintit mai sus, zid realizat si el din blochete de calcar semifasonate legate cu pamant. La N de acesta, în caroul 4, la ca -2,40m a fost descoperit un pavaj din dale de calcar, late de ca 0,75m, asezate pe un singur rand, cu marginea fasonată spre sud, unde marca, probabil, o curte interioară a edificiului cercetat..
În caroul 6, intre -2,30 si -3,50 adâncime a fost descoperit Z2, orientat şi el aproximativ NE-SV ca celelalte structuri urbane amintite deja. Sondajul a căzut exact pe zona unde zidul se intersecteaza un alt zid cu care realiza incaperea notata de noi cu C.
La sud de aceste ziduri a fost practicat un alt sondaj, pana la -3,70m , sondaj in profilul de Vest al căruia a fost descoperit un strat consistent de arsură ce marcheaza incendiul care a distrus cartierul callatian după jumatatea sec III p. Chr.

II. Stratigrafia obţinută în urma cercetării arheologice este următoarea:

S1, profilul de est:

1. 0-0,50 Vegetal si nivelari cu pământ galben.
2. -0,25 -1,60m gropi moderne.
3. -0.75-0,80m var
4. -1,20 -1,60m brun cenuşos cu pigment de arsura, caramida si piatra..
5.-1,60-1,80Nivelare antica brun-galbui.

S2, profilul de est:

1. 0-0,40 vegetal
2. -0,40-1,20 nivel modern cu piatra, caramida si gunoaie.
1. 0-0,50 Vegetal si nivelari cu pământ galben.
2. -0,25 -1,60m groapă modernă
3. -0.75-0,80m var
4. -1,20 -1,70m tasare antica.
5.-1,70-1,80 podea loess.
6. -1,40-2,50nivelari succesive arsura si loess
7. -2,50-3,10m nivel elenistic brun galbui cu fragmente ceramice.

S3, profilul de est:
1. 0-0,40 vegetal
2. -0,40-1,30 nivel modern cu piatra, caramida si gunoaie.
3. -1,30-2,55 niveluri romano bizantine si groapa moderna in carourile 3-4.
4. -2,55-2,90 nivel elenistic, ceramica de masa, khantaroi, funduri de lakythoi, opait fragmentar, gutus.
Cu privire la Matarialele arheologice, acestea se compun din:
-fragmente litice: fragmente de fus de coloana, de capitel ionic din calcar refolosit, un bloc de marmura ce a facut parte dintr-un edificiu, un troc si fragment de mortarium.
-fragmente cderamice: ceramica romanoa-bizantina, opait fragmentar, capace de amfora, fragmente de amfore ornamentate cu striuri marunte, tegulae, olane. Ceramica romana e reprezentata de cateva fragmente ceramice din care amintim frg de urcior amforoidal, sec. I-II p. Chr.Ceramica elenistica descrisa deja mai sus este databila in sec IV-III a. Chr.
- sticla fragmentara, fund de pahar, fragment de bratara din sticla.
-2monede roano bizantine databile in sec. IV-V si o moneda callatiana din epoca elenistica

Prezenta cercetare aduce o contributie in plus la cunoasterea cartierului callatian în epoca romano-bizantina, sec VI-VII p. Chr. Si aduce noi date cu privire la nivelurile de locuire de epoca elenistica.
A fost confirmată distrugerea acestui cartier, probabil undeva la inceputul sec VII p.Chr. In urma atacurilor avaro-slave.



.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu