Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sultana | Commune: Mânăstirea | County: Călăraşi | Site: Malu Roşu | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Neolithic
Periods
Eneolithic;
Middle Eneolithic;
Late Eneolithic
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Open settlement;
Tell;
Plane cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Călăraşi
Locality   Sultana
Commune   Mânăstirea
Site  Malu Roşu
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Andreescu Radian-Romus Muzeul Naţional de Istorie a României
Bălășescu Adrian Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Covătaru Cristina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Crăciunescu Ionela Muzeul Naţional de Istorie a României
Darie Adelina Muzeul Municipiului Bucureşti
Dumitraşcu Emil Muzeul Naţional de Istorie a României
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Frujina Ovidiu Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Golea Mihaela Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Ignat Theodor Muzeul Municipiului Bucureşti
Lazăr Alexandru Cătălin Site director Muzeul Naţional de Istorie a României
Manea Bogdan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mărgărit Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Nicolae Cătălin Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Opriş Vasile Muzeul Municipiului Bucureşti
Parnic Valentin Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Voicu Mădălina Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 104216.03
Report
Săpăturile arheologice de la Sultana-Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi, din campania 2017, s-au desfăşurat exclusiv în Sectorul Terasă şi au vizat continuarea investigaţiilor legate de construcţia incendiată eneolitică C1/2014. Identificată în anul 2014, cu ocazia cercetărilor pentru identificarea limitei de est a necropolei preistorice de la Sultana-Malu Roşu, acestă construcţie, cu dimensiuni considerabile (cca. 12 x 10 m), a fost cercetată în cadrul unei suprafaţe de 16 x 16 m (Son 1/2016), amplasată la cca. 70 m vest de aşezarea de tip tell, la sud de Son 1/2014 şi Son 1/2015.
În campania 2017, cercetările au vizat investigarea complexelor posterioare ce perforau nivelul de distrugere al construcţiei C1/2014. După cum se stabilise încă din campania 2016, aceste intervenţii posterioare sunt de tip groapă (cele mai multe), dar şi o serie de şanţuri de fundaţie (C13/2017), ce delimitau o zonă rectangulară, pe toate laturile acesteia, legate cel mai probabil de o structură uşoră de suprafaţă. Materialele ceramice recuperate din aceste şanţuri de fundaţie pot fi atribuite exclusiv culturii Gumelniţa.
Patru dintre gropile posterioare identificate anterior, ce perforau nivelul de chirpici ars al construcţiei C1/2014, s-au dovedit în urma cercetării a aparţine unor complexe funerare. Gropile aveau forme ovale sau rectangulare. Trei dintre acestea (M96, M98 şi M99) conţineau schelete în poziţie chircită, lateral, orientate pe direcţii apropiate de est sau sud. Inventarul funerar lipseşte în majoritatea cazurilor. Pe baza elementelor de tratament funerar şi cazuisticii anterioare documentate în necropola de la Sultana-Malu Roşu, aceste morminte pot fi atribuite perioadei eneolitice. Mormântul notat M97, conţinea resturi redepozitate de la un individ reprezentat incomplet (craniul şi membrele inferioare), asociate cu două vase ceramice complete, ce prezentau caracteristici tipologico-stilistice specificei primei epocii a fierului.
Celelalte gropi ce tăiau nivelul de distrugere al construcţiei C1/2014, în număr de 7, sunt posterioare secveţei crono-culturale gumelniţene, fiind structuri excavate ce conţineau o cantitate mică de materiale arheologice. Se remarcă groapa C8/2017, ce conţinea resturile cvasi-complete ale unui schelet de Sus scrofa (în conexiune), asociat şi cu oase de Bos taurus.
La fel ca şi în campania 2016, în 2017 am decis continuarea investigaţiilor non-intruzive magnetometrice din perimetrul terasei, în vederea unei înţelegeri mai bune a distribuţiei construcţilor incendiate eneolitice de aici. Noile prospecţiuni magnetometrice au condus la identificarea altor două structuri arse (C14/2017 şi C18/2017), similare construcţilor C1/2014 şi C12/2016. Astfel, anomaliile identificate în urma prospecţiunilor au fost verificate arheologic prin intermediul unor sondaje test (Son 1/2017 şi Son 2/2017) de 3 x 1 m, în cadrul cărora au fost identificate niveluri de distrugere incendiate similare celor din C1/2014 şi C12/2016. Având în vedere zonele ocupate de aceste anomali, dar şi caracteristicile morfologice ale nivelurilor de distrugere descoperite în sondajele test, alături de caracteristicile materialelor arheologice recoltate din acestea (eneolitice), este clar că ne aflăm în faţa altor două construcţii eneolitice incendiate. Aceaste structuri vor fi investigate în campaniile următoare.
După cum arătam şi anterior, descoperirea acestor construcţi din zona off-tell de la Sultana-Malu Roşu redeschide discuţia despre semnificaţia aşezărilor de tip tell, precum şi asupra modului în care populaţiile preistorice percepeau spaţiul domestic şi cel funerar.

* * *

Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate.
Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power.
Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi sitat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C) şi analize de paleoparazitologie şi paleogentică (A.D.N.).
Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universităţii „Valahia” din Târgovişte.
Artefactele litice şi ceramice vor fi analizate în laboratoarele Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti.
În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din vecinătatea aşezării de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, investigarea structurilor incendiate off-tell, dar şi cercetările din aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi în cadrul celor două necropole preistorice.
Abstract other lang.
Abstract   The archaeological site is located at ca. 300 m North-East from Sultana village, in the location named Malu Roşu, on the high terrace of the Mostiştea Lake.
In the 2017 campaign, the aim of the research was the investigation of the posterior complexes that perforated the destruction level of burnt building C1/2014.
Generally, these posterior interventions are pits (most) but also a series of foundation ditches (C13/2017), which marked a rectangular area on all sides. The ceramic materials recovered from these foundation trenches can be attributed exclusively to the Gumelniţa culture. Other four pits are in fact graves that contain skeletons in a hooker position, E-W or S-N oriented, in most of the cases without grave goods.
The other pits that cut the destruction level of the C1/2014 building (n=7) represent excavated structures that contained a few archaeological materials. They belong to the post-Gumelnita chronological framework.
Last but not least, we have continued the magnetometric investigation in the area of the terrace, and they led to the identification of two new burnt buildings (C14/2018 and C18/2018).
Bibliography Andreescu R., Lazăr, C., Valea Mostiştei. Aşezarea gumelniţeană de la Sultana Malu Roşu, Cercetări Arheologice 14, 2008, Bucureşti, p. 55-76.
Andreescu R., Lazăr C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2014, p. 134-136.
Andreescu R., Lazăr C. et alii, Sultana, com. Mânăstirea, CCA 2015, p. 91-93.
Lazăr, C. et alii, The Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Călăraşi county, Romania), Studii de Preistorie 5, 2008, Bucureşti, p.131-152.
Lazăr, C. et alii, New Data on the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Călăraşi county, Romania), Studii de Preistorie 6, 2009, Bucureşti, p. 165-199.
Lazăr, C. et alii, Traditions, Rules and Exceptions in the Eneolithic Cemetery from Sultana-Malu Roşu (Southeast Romania), în Kogalniceanu R., Curca R., Gligor, M. & Stratton, S. (eds.), HOMINES, FUNERA, ASTRA. Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology, June 5-8, 2011, Alba Iulia, British Archaeological Reports, International Series, no. 2410, Archaeopress, Oxford, p. 107-118.
Lazăr, C., The Eneolithic Necropolis from Sultana-Malu Rosu (Romania) – A Case Study, în Oosterbeek, L. & Fidalgo, C. (eds.), Mobility and Transitions in the Holocene. Proceedings of the XVI World Congress of the International Union of Prehistoric and Protohistoric Sciences (Florianopolis, Brazil, 4-10 September 2011 in Wortley, South Gloucestershire), Vol. 9, British Archaeological Reports, International Series, no. 2658, Archaeopress, Oxford, p. 67-74.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu