Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Istria | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Late Roman Period
Site Category
Domestic
Site Types
Civil habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Istria
Commune   Istria
Site  Cetate
Site Sector Acropola Centru-Sud
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Beldiman Corneliu Universitatea Piteşti
Beldiman Maria Școala Centrală, București
National Arch. Record Site Code 62039.01
Report Introducere
Cercetările desfăşurate până în prezent (2013-2017) în Sectorul Acropolă Centru-Sud au permis constituirea unui important lot de artefacte aparţinând domeniului industriei materiilor dure animale. Este vorba de un efectiv compus din 56 de piese de os, corn de cerb, dinţi, fildeş; alte piese se pot, eventual, recupera prin examinarea lotului paleofaunistic din anii 2013-2015, momentan inaccesibil. Este vorba de artefacte cu o distribuţie inegală pe campanii, dominând cele descoperite în 2016 (tabel 1; grafic 1, fig. 1). Din sectorul numit Sărătură, deschis în 2017 provine, în mod excepţional, o piesă de fildeş de elefant.
Conf. univ. dr. Valentin Bottez, şeful Sectorului Acropolă Centru-Sud, a pus la dispoziţie spre studiu primului autor artefactele analizate în articolul prezent. Demersul se înscrie în cadrul mai larg al valorificării multidisciplinare a rezultatelor săpăturilor din acest sector.
Materialul este fragmentat şi amestecat, realitate curentă pentru artefacte relativ fragile, prezente în contexte arheologice secundare, de abandon şi remaniere; piesele au dimensiuni mici şi medii (de cca 30-70 mm), fiind recuperate prin tamisarea sistematică a sedimentului; ele sunt databile pe parcursul mai multor secole (II-VI AD), provenind din excavările şi nivelările pentru amenajări diverse; unele piese provin probabil din gropi menajere(?). Remarcăm gradul semnificativ de coroziune a suprafeţelor (de multe ori avansat până la perforarea obiectului), datorat specificului acid al solului din aria sectorului şi a sitului. Unele piese au fost fragmentate prin impact accidental, transport, excavări şi nivelări(?), fiind răspândite pe o arie relativ întinsă; astfel, avem mai multe fragmente ale uneia şi aceleiaşi piese recuperate la distanţe mari unele de altele; este cazul unor artefacte de genul fragmentelor de mânere de corn de cerb – cf. Repertoriul; unele dintre acestea aparţin aceleiaşi piese şi au fost arse în mod accidental, iar altele nu prezintă astfel de urme etc.

Materialul
Din raţiuni impuse de limitele spaţiului tipografic, cu acest prilej ne propunem publicarea datelor analizei artefactelor provenind din campaniile 2013-2016 (N = 31 piese). Este vorba de primele concluzii ale studiului artefactelor lotului I. În mod necesar, prin adâncirea analizei, aspectele şi concluziile formulate în continuare se vor amplifica şi nuanţa şi trebuie receptate din această perspectivă.

Metodologie. Asocieri. Tipologie. Tehnologie
Scopul analizei de faţă este acela de a introduce în circuitul ştiinţific descoperirile cu datele primare în formă extensivă. Informaţiile extrase în urma analizei au fost încărcate în baza de date a industriei materiilor dure animale a Sectorului (HIS-ACS_IMDA). Repertoriul de la finalul articolului şi tabelele 1 - 5 oferă datele necesare, cu observaţia că repertoriul include reperele minimale, restricţie impusă de spaţiul tipografic. Analiza a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic clasic, măriri × 10 – × 40; microscop optic digital, măriri × 10 – × 400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, iniţiindu-se imagoteca (FotoDigi_HIS-ACS_IMDA) artefactelor din materii dure animale a Sectorului Acropolă Centru-Sud, cuprinzând imagistica digitală exhaustivă a artefactelor analizate – vederi generale, detalii, macrofoto, microfoto (Fig. 2-32).
Catalogul include piesele având indicativele provizorii HIS-ACS_1-31, ordonate pe criterii tipologice. Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor. Se vizează aspecte precum: identificarea materiilor prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional.
Efectivul (N total = 31) este compus din exemplare întregi, fragmentare şi din fragmente, ilustrând prezenţa a 24 de piese, aparţinând unui număr de 15 tipuri (tabele 1-3; grafice 1-2).
Numărul pieselor întregi este de 12, iar numărul pieselor fragmentare şi al fragmentelor este de 19. Dintre acestea din urmă, 15 piese sunt atestate printr-un singur fragment, iar din 4 piese s-au păstrat 2-5 fragmente. (tabel 4; grafice 2, 4). O singură piesă se poate întregi – dintr-un număr de cinci elemente, 2 întregi şi 3 fragmente: este vorba de pixida de os HIS-ACS_15-17.
Materialul provine din inventarul mobil al unui număr de 12 casete. Distribuţia spaţială relevă o concentrare a artefactelor în aria sudică a sectorului, acoperită de casetele 26, 28, 29, 32, 33 (22 piese din totalul de 31 – tabele 2-5, grafic 1, fig. 1) şi asocierea (aleatorie?) a mai multor tipuri
Datele relative la specificul stratigrafic al contextelor de provenienţă ale artefactelor nu sunt relevante, fiind vorba de ultimele două niveluri de distrugere ale sitului. Singura asociere (aparent intenţionată) conservată in situ este oferită de situaţia din C028: 4 fragmente de mânere de corn de cerb recuperate din interiorul unui recipient ceramic; 3 dintre fragmente fac parte din aceeaşi piesă – cf. Repertoriul, artefactele HIS-ACS_9; HIS-ACS_10-11; HIS-ACS_13).
Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte: nicovală de os; III Podoabe, Accesorii: ace de păr de os, vertebră perforată; plăcuţă decorată de corn de cerb; baghetă decorată de os; cui de os; piese de joc – jeton, arşice; IV Elemente receptoare: mânere de os şi de corn de cerb, decorate şi nedecorate; V Diverse: Materii prime – defensă de mistreţ; Deşeuri: rază de corn de cerb.
Tipurile identificate sunt în număr de 15; ordinea din listă nu respectă strict structura unei liste tipologice: Nicovală /suport pentru dinţarea secerilor de os; Mâner nedecorat de corn de cerb; Mâner decorat de os; Mâner decorat de corn de cerb; Plăcuţă – Eboşă de rondelă de os; Plăcuţă decorată de corn de cerb; Pixidă de os; Baghetă decorată de os; Ac de păr de os; Cui de os; Astragal modificat prin abraziune; Astragal nemodificat tehnic; Vertebră perforată de peşte; Defensă de mistreţ – Materie primă; Deşeu – Rază de corn de cerb (tabel 3; grafic 2). Ele se încadrează în seriile curente ale repertoriului tipologic al epocilor reprezentate în sit.
Sub raportul frecvenţei tipologice domină: a) mânerele de os şi de corn de cerb, N piese = 7, folosite pentru cuţite şi unelte diverse (perforatoare, pile etc.) şi b) astragalele (tali) – piese de joc, N piese = 6. Restul tipurilor este reprezentat prin 1-2 piese – cf. tabel 3 şi Repertoriul.
Reţine atenţia plăcuţa de corn de cerb decorată cu motive colorate HIS-ACS_15 (fig. 16); a fost folosită, probabil, ca aplică pentru piese de lemn sau, mai probabil, metalice (fier); în afara sintaxei decorului, facem o menţiune specială legată de conservarea colorantului de culoare neagră, pe bază de oxid de plumb, folosit pentru evidenţierea decorului adâncit; de regulă, colorantul, utilizat frecvent în acest scop, nu se conservă pe artefacte; piesa oferă o notabilă şi valoroasă excepţie, care a permis obţinerea indiciilor privind reţeta de preparare prin diagnoza spectrometrică. Analiza compoziţională non-distructivă (nota 1) a feţelor artefactului HIS-ACS_15 a fost efectuată cu ajutorul unui spectrometru portabil cu fluorescenţă de raze X (XRF) tip Innov-X Systems Alpha Series, cu tub anticatodic W, diodă SiPIN şi efect de răcire Peltier. Spectrometrul a fost setat pentru o primă analiză în modul Soil; parametrii de lucru au fost următorii: tensiune 40 kV, intensitate 30 μA (pentru elemente grele) şi tensiune 15 kV, intensitate 6 μA (pentru elemente uşoare), timp de achiziţie 60”. Analiza în modul Soil a fost efectuată pe faţa exterioară (faţa superioară) a artefactului. Valorile înalte ale Ca şi P rezultate (445385 ppm Ca; 8392 ppm P) (tabel 6, grafic 5) erau de aşteptat în condiţiile în care suprafaţa aparţine unei materii organice de tipul cornului de cerb. Mult mai interesante sunt, însă, valorile înalte detectate pentru fier (1377 ppm Fe) şi, mai ales, pentru plumb (2687 ppm Pb). A doua analiză a fost realizată în modul Analytical, cu următorii parametri de lucru: tensiune 40 kV, intensitate 35 μA, timp de achiziţie 120”. Au fost analizate ambele feţe ale artefactului pentru determinarea diferenţelor compoziţionale cu semnificaţie legată de eventuala reţetă a materiei colorante de culoare neagră (tabel 7, grafic 5). Analiza feţei inferioare indică o prezenţă puternică a fierului (73.36%), ca şi prezenţa zincului (5,13%) şi a plumbului (5,34%). Analiza feţei superioare indică prezenţa celor două elemente menţionate, dar cu un procent foarte mare pentru plumb (70,51% Pb). Asocierea celor două elemente (fier şi plumb) pe faţa superioară poate fi, eventual, explicată prin utilizarea a doi pigmenţi cu origini diferite, unul bazat pe oxid de fier (ocru?) şi celălalt pe bază de plumb (probabil miniu). Amestecul celor doi coloranţi minerali s-a putut face în scopul obţinerii nuanţei închise. O altǎ explicaţie ar fi că materia colorantă a fost obţinută din miniu de plumb, iar fierul indică un contact al artefactului cu un obiect de fier, poate suportul pe care aplica de corn de cerb respectivă a fost montată; în acest sens pledează şi procentul mare de fier detectat pe faţa inferioară a artefactului HIS-ACS_15.
Materiile prime atestate sunt în număr de trei: osul provenind de la erbivore nedeterminabile, ovicaprine, vite, N = 18 artefacte; cornul de cerb – segmente şi fragmente de ax şi de raze, N = 12 artefacte; defensa de mistreţ (materie primă) este singurul artefact care ilustrează utilizarea dinţilor, N = 1 (tabel 5; grafic 3).
Sub aspect tehnologic, trebuie subliniată prezenţa a trei categorii: piese finite, eboşe şi materii prime brute. Acestea ilustrează: a) contexte de fabricare – existenţa şi activitatea unor structuri de producţie cu personal specializat (ateliere sau sectoare ale unor ateliere, cum sunt cele de prelucrare a metalului, a lemnului etc.) care aveau ca scop (şi) procesarea materiilor dure animale comune, de provenienţă locală, rezultate din sacrificarea şi consumul speciilor curente precum ovicaprinele şi vitele; b) contexte de stocare şi utilizare; c) contexte de abandon. În cazul artefactelor din materii dure animale, situaţiile enumerate au fost documentate şi în alte sectoare, cum sunt Sectorul Basilica extra muros şi Sectorul Basilica cu criptă („Florescu”).
Modalităţile de procesare a materiilor prime includ procedee simple, precum fracturarea, cioplirea, despicarea, raclajul axial, abraziunea, tăierea transversală cu cuţitul sau cu ferăstrăul, dar şi soluţii tehnologice pretenţioase, precum perforarea, gravarea (realizarea decorului), fasonarea şi finisarea integrale etc. Ca unelte folosite menţionăm toporul sau securea, cuţitul, raşpelul, ferăstrăul.
Procesarea materiilor prime recurge la procedee şi operaţii curente în mediul roman şi romano-bizantin al secolelor II-VI AD şi care nu pot oferi indicii pentru eventuale datări mai precise; definirea aplicării acestor soluţii tehnologice s-a făcut prin examinare microscopică sistematică. Debitajul se face în mod curent prin tăiere cu ferăstrăul sau prin cioplire cu securea, mai rar prin percuţie directă şi fracturare (cum este cazul extragerii din mandibulă a defensei de mistreţ HIS-ACS_31, fig. 32). Fasonarea este aplicată, de regulă, integral şi recurge la operaţii simple şi eficiente, adaptate producţiei de serie practicate în epocă, precum abraziunea cu raşpelul şi raclajul cu lama cuţitului, dar şi la operaţii mai pretenţioase, precum strunjirea şi finisarea prin polizarea cu piele sau material textil. Urmele de utilizare se conservă precar pe artefactele examinate datorită gradului avansat de coroziune a suprafeţelor; aceste urme sunt prezente pe unele fragmente de mânere şi pe unele astragale.
Fabricarea artefactelor se referă, foarte probabil, la mediul specializat, respectiv la existenţa unor ateliere în cadrul sitului. În acest sens pledează prezenţa unor piese ilustrative, precum materiile prime brute, materiile prime în diverse stadii de transformare, eboşele, deşeurile şi piesele nefinisate – vezi Repertoriul. Această concluzie, provizorie, va putea fi confirmată prin noi descoperiri în Sectorul Acropolă Centru-Sud şi prin extinderea studiului asupra artefactelor din alte sectoare ale sitului, inclusiv asupra materialului arheozoologic.

Datarea
Cum era de aşteptat, datarea artefactelor nu beneficiază de elemente consistente. Standardizarea tipologică şi tehnologică a producţiei elimină multe dintre reperele cronologice primare, intrinseci, iar atunci când avem de-a face cu artefacte având grad mare de fragmentare şi provenind din contexte bulversate, situaţia este „ideală” în privinţa stabilirii unor încadrări cronologice. În acest sens, reperele stratigrafice coroborate cu datarea pieselor lotului numismatic descoperit în Sectorul Acropolă Centru-Sud şi publicat recent sunt relevante.
Cadrul general al datării în sec. al II-lea – al VI-lea AD pentru efectivul analizat, acceptat în stadiul actual al cercetărilor, va putea fi, probabil, nuanţat prin investigarea adâncită a literaturii şi identificarea unor analogii cu încadrare cronologică precisă şi restrânsă.
Pe baza identificării unor analogii tipologice viabile pot fi definite unele repere care restrâng datarea unora dintre piese în mai multe secvenţe: sec. al II-lea – al III-lea AD, sec. al IV-lea – al VI-lea AD şi sec. al V-lea – al VI-lea AD Aceste date se vor nuanţa în viitor, fiind necesare explorări extinse ale bibliografiei disponibile (niciodată epuizate...), aflate în curs.
Un caz ilustrativ în acest sens îl oferă plăcuţa decorată de corn de cerb HIS-ACS_15, pentru care s-au identificat analogii ale decorului şi aplicării colorantului de culoare neagră care o datează în a doua jumătate a sec. al VI-lea A:D.

Aspecte ale activităţilor paleoeconomice
Dispersia pieselor în diverse casete ale sectorului conturează un context care nu permite, cu acest prilej, extragerea unor concluzii detaliate legate de existenţa unor structuri de fabricare, stocare, utilizare, abandon din care au făcut parte şi artefacte din materii dure animale. Funcţionarea în epoca romană şi romano-bizantină (sec. al II-lea – al VI-lea AD) a unor ateliere în care se prelucrau (şi) materii dure animale (os, corn de cerb, defense de mistreţ), care se utilizau la realizarea diverselor artefacte, inclusiv compozite (unelte, arme, obiecte de lemn şi de metal, accesorii pentru mobilier etc.) este de avut în vedere; în acest sens avem ca dovezi materiile prime brute şi aflate în diverse stadii de procesare, eboşele etc.
Activităţile/domeniile ilustrate de prezenţa artefactelor din materii dure animale descoperite în Sectorul Acropolă Centru-Sud se referă la: procesarea materiilor dure animale – materii prime brute, eboşe, deşeuri; fabricarea secerilor de fier cu lama dinţată – folosirea nicovalelor/suporturilor de os pentru dinţare cu dăltiţa; activitate specializată în ateliere de fierărit; utilizarea cutiilor sau a pieselor de mobilier metalice sau de lemn decorate cu elemente de os – baghete, plăcuţe gravate; activităţi ludice – piese de joc, arşice şi jetoane/rondele; folosirea uneltelor şi ustensilelor cu mânere de os şi corn de cerb; piese de port şi toaletă curente – ace de păr de os; utilizarea vertebrelor de peşte perforate – ca piese de podoabă? sau de joc?

Concluzii
Analiza lotului de artefacte din materii dure animale provenind din Sectorul Acropolă Centru-Sud se înscrie pe linia eforturilor derulate pe durata a circa un deceniu în direcţia valorificării extensive a acestui gen de materiale provenind din situri antice dobrogene şi extradobrogene de la Dunărea de Jos. El ilustrează rezultatul aplicării unei metodologii de săpătură care permite recuperarea integrală şi salutară a materialului de mici dimensiuni. Se ilustrează, astfel, prezenţa comună şi semnificativă – ca efective, tipuri, date furnizate etc. – a pieselor de acest gen în inventarul structurilor de epocă romană şi romano-bizantină de la Histria. Recuperarea şi studiul lor sistematic vor constitui, în continuare, preocupări constante în cadrul colectivului de cercetare al acestui sector, ca parte a obiectivelor proiectului ştiinţific aflat în derulare.
Articolul de faţă materializează intenţia de a introduce rapid în circuitul ştiinţific datele primare, în formă extensivă, relative la lotul aferent campaniilor 2013-2016, cuprinzând 31 de piese. Categoriile tipologice sunt relativ variate, de la unelte, podoabe, accesorii la elemente receptoare, materii prime şi deşeuri.
Se iau în considerare indiciile legate de procesarea locală probabilă a materiilor dure animale (os, corn de cerb, defense de mistreţ) în ateliere mixte, în care se produceau (şi) artefacte de acest gen, în general accesorii diverse. Au fost definite modalităţile de procesare a materiilor prime pe baza analizei microscopice a urmelor specifice.
Încadrarea cronologică provizorie se referă la epoca romană şi romano-bizantină (sec. al II-lea – al VI-lea AD), contextul descoperirii şi parametrii standardizaţi ai pieselor nepermiţând, în general, formularea altor precizări. Ca excepţie notorie se menţionează piesa HIS-ACS_15, preţioasă prin decor şi atestarea utilizării colorantului, a cărui reţetă se bazează pe utilizarea oxidului de plumb (diagnoză spectrometrică).
Piesele din materii dure animale studiate furnizează necesare repere tipologice şi tehnologice pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor de la Histria în epoca romană şi romano-bizantină.

Repertoriu
Fişele artefactelor sunt ordonate pe criterii tipologice. Cu ocazia prezentă datele puse la dispoziţie sunt minime (nota 2). În cuprinsul Repertoriului s-au utilizat abrevieri standard (nota 3).

HIS-ACS_1 (fig. 2)
Nicovală de os / suport de os pentru dinţarea lamei secerii
Nr. inv. 457 Context: 2016 Caseta C032 Complex 32004
Materia primă: metapod de vită. Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L 133,82.

HIS-ACS_2 (fig. 3)
Mâner de corn de cerb
Nr. inv. 780 Context: 2016 Caseta C015/C020 Complex 15002/20002
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): L tot 114,92.

HIS-ACS_3 (fig. 4)
Mâner de corn de cerb decorat – fragment
Nr. inv. 353a Context: 2016 Caseta C029 Complex 29005
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment distal. Dimensiuni (mm): L 46,14.

HIS-ACS_4 (fig. 5)
Mâner de corn de cerb decorat – fragment
Nr. inv. 353b Context: 2016 Caseta C029 Complex 29005
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment distal. Dimensiuni (mm): L 26,40.

HIS-ACS_5 (fig. 6)
Mâner de corn de cerb decorat – fragment
Nr. inv. 721 Context: 2015 Caseta C026 Complex 26001
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment proximal. Dimensiuni (mm): L 27,25.

HIS-ACS_6 (fig. 7)
Mâner de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 284 Context: 2016 Caseta C029 Complex 29005
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment distal. Dimensiuni (mm): L 31,40.

HIS-ACS_7 (fig. 8)
Mâner de corn de cerb – segment
Nr. inv. 746a Context: 2016 Caseta C026 Complex 26004
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L 75,04.

HIS-ACS_8 (fig. 9)
Mâner de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 782 Context: 2015 Caseta C026 Profil
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment proximal. Dimensiuni (mm): L 28,98.

HIS-ACS_9 (fig. 10)
Rază de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 485 Context: 2016 Caseta C028 Complex 28002 Interior vas
Materia primă: corn de cerb, probabil rază de coroană. Stare de conservare: fragment mezial. Dimensiuni (mm): L 50,59.

HIS-ACS_10 (fig. 11)
Rază de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 454b Context: 2016 Caseta C028 Complex 28002 Interior vas
Materia primă: corn de cerb, rază de coroană. Stare de conservare: fragment proximal. Dimensiuni (mm): L 41,75.

HIS-ACS_11 (fig. 12)
Rază de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 454a Context: 2016 Caseta C028 Complex 28002 Interior vas
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment mezial. Dimensiuni (mm): L 60,55.

HIS-ACS_12 (fig. 13)
Rază de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 454c Context: 2016 Caseta C028 Complex 28002 Interior vas
Materia primă: corn de cerb, rază nedeterminabilă. Stare de conservare: fragment mezial. Dimensiuni (mm): L 37,59.

HIS-ACS_13 (fig. 14)
Corn de cerb – fragment
Nr. inv. 413 Context: 2016 Caseta C032 B4 +0,45 Complex 32001 Interior vas
Materie primă: rază de corn de cerb nedeterminabilă, fragment distal. Stare de conservare: fragment fracturat transversal şi axial din vechime. Dimensiuni (mm): L 33,22.

HIS-ACS_14 (fig. 15)
Mâner de os? Element decorativ de os? – segment
Nr. inv. 863b Context: 2015 Caseta C019 Complex 19005 -0,80-1,01
Materie primă: diafiză de os lung de erbivor mic (probabil femur, humerus), specie nedeterminabilă (ovicaprine, iepure etc.). Stare de conservare: segment fracturat în vechime. Dimensiuni (mm): L 28,26.

HIS-ACS_15 (fig. 16)
Placă de corn de cerb – fragment
Nr. inv. 863a Context: 2015 Caseta C019 Complex 19005 -0,80-1,01
Materie primă: corn de cerb, fragment de ax. Stare de conservare: piesă fragmentară, fracturată în vechime. Dimensiuni (mm): L 40,42; Ltot cca 46,75.

HIS-ACS_16 (fig. 17)
Pixidă? de os – Corp
Nr. inv. 337-1a Context: 2013 Caseta C007 B1 Complex 7001
Materie primă: segment diafizar de os lung (humerus, femur) cu compacta groasă; provine din acelaşi os (de erbivor de talie medie nedeterminabil – vită?; os uman?) din care s-au confecţionat fundul şi capacul. Stare de conservare: piesă întreagă sau în curs de fasonare. Dimensiuni (mm): diam ext ED 26,10; înălţ 17,10.

HIS-ACS_17 (fig. 18)
Pixidă? de os – Fund
Nr. inv. 337-1b Context: 2013 Caseta C007 B1 Complex 7001
Materie primă: segment diafizar de os lung (humerus, femur) cu compacta groasă; provine din acelaşi os (de erbivor de talie medie nedeterminabil – vită?; os uman?) din care s-au confecţionat corpul şi capacul.Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): diam fund 15,22/12,63; gros max 5,36; gros min 3,36.

HIS-ACS_18 (fig. 19)
Pixidă? de os – Capac
Nr. inv. 337-1c Context: 2013 Caseta C007 B1 Complex 7001
Materie primă: segment diafizar de os lung (humerus, femur) cu compacta groasă; provine din acelaşi os (de erbivor de talie medie nedeterminabil – vită?; os uman?) din care s-au confecţionat corpul şi fundul. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): diam capac 14,34/11,21; gros max 8,65; gros min 8,38.

HIS-ACS_19 (fig. 20)
Baghetă de os decorată – segment
Nr. inv. 316 Context: 2016 Caseta C029 A1 +0,02 Complex 29005
Materia primă: fragment diafizar (compacta) de os lung de erbivor de talie mare (vită). Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L 41,47.

HIS-ACS_20 (fig. 21)
Ac de păr de os – segment
Nr. inv. 930 Context: 2015 Caseta C022 A3 +0,11 Complex 22001
Materie primă: os lung de vită, fragment diafizar, compacta. Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L 62,55.

HIS-ACS_21 (fig. 22)
Ac de păr de os – segment
Nr. inv. 612 Context: 2016 Caseta C031 B2 +0,43 Complex 31001
Materie primă: os lung de vită, fragment diafizar, compacta. Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L 50,09.

HIS-ACS_22 (fig. 23)
Cui de os
Nr. inv. 550 Context: 2016 Caseta C028/C030 B1 +0,55 Complex 28002/30002
Materie primă: os lung de vită, fragment diafizar, compacta. Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L 35,83; Ltot cca 46,90.

HIS-ACS_23 (fig. 24)
Plăcuţă de os – Eboşă
Nr. inv. 15 Context: 2015? Caseta C008 A1-4/D1-4 MTM Complex 80001
Materie primă: fragment de corp costal de erbivor de talie mare (probabil vită). Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 26,06.

HIS-ACS_24 (fig. 25)
Astragal / Piesă de joc
Nr. inv. 458 Context: 2016 Caseta C033 Complex 33000
Materie primă: astragal de ovicaprine. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 27,13.

HIS-ACS_25 (fig. 26)
Astragal / Piesă de joc
Fără Nr. inv. pe ambalaj Context: 2014 Caseta C005 A1-2/D1-2 -0,27/-0,38 Complex 5002
Materie primă: astragal de ovicaprine. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 31,45.

HIS-ACS_26 (fig. 27)
Astragal / piesă de joc
Nr. inv. 156a Context: 2016 Caseta C032 Complex 32000
Materie primă: astragal de ovicaprine. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 30,40.

HIS-ACS_27 (fig. 28)
Astragal / piesă de joc
Nr. inv. 156b Context: 2016 Caseta C032 Complex 32000
Materie primă: astragal de ovicaprine. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 29,52.

HIS-ACS_28 (fig. 29)
Astragal / piesă de joc
Nr. inv. 63 Context: 2016 Caseta C028 Complex 28000
Materie primă: astragal de ovicaprine. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 31,20.

HIS-ACS_29 (fig. 30)
Astragal / piesă de joc
Nr. inv. 177 Context: 2016 Caseta C028 Complex 28001
Materie primă: astragal de ovicaprine. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): Ltot 30,34.

HIS-ACS_30 (fig. 31)
Vertebră perforată
Nr. inv. 259 Context: 2016 Caseta C029 Complex 29005
Materie primă: vertebră de peşte de talie mare, somn sau sturion. Stare de conservare: piesă întreagă. Dimensiuni (mm): diam 48,54/30,98.

HIS-ACS_31 (fig. 32)
Defensă de mistreţ
Nr. inv. 746b Context: 2016 Caseta C026 Complex 26004
Materie primă: defensă de mistreţ. Stare de conservare: piesă fragmentară. Dimensiuni (mm): L pe curbura ext 95.

Abstract
Histria – Acropolis Centre-South Sector. Data about the artefacts from osseous raw materials (I). The analysis of this assemblage is integrated in the series of extensive scientific valorisation of the artefacts from osseous raw materials recovered from archaeological sites located in region of Dobrudja – see the bibliography. Consequently, it is documented the common and significant presence of this kind of artefacts in terms of quantities, types and achieved data from the inventory of the archaeological structures dated from Roman and Roman-Byzantine period from Histria- Acropolis Centre-South Sector. Their systematic recovery and study will continue to be a goal for the research team of this sector as part of the broader scientific objectives of on-going project. The article offers the extensive primary research data of the assemblage coming from 2013-2016 archaeological campaigns, comprising 31 pieces. The typological categories are quite various: tools, adornments, accessories, hafts, raw materials and debris. The local procurement of osseous materials (bone, deer antler, wild boar tusks) is taken into account. The artefacts have been made probably within mixt workshops (metal, wood, bone etc.) where various tools, accessories from different raw materials etc. have been produced. The technical solutions of manufacture have been defined using microscopic analysis. Artefacts are dated from Roman and Roman-Byzantine period (the 2nd – the 6th century AD). Further chronological data cannot be formulated due to the disturbed context of last occupational levels and standardised parameters of the artefacts. The piece HIS-ACS_15 (dated from the 6th century AD, fig. 16) is a remarkable exception due to its ornamentation which attests the use of dye which was exceptionally well preserved. Given the fact that the decoration of the bone item still preserves traces of black pigment, the team decided to conduct a compositional non-destructive analysis using a portable X-Ray Fluorescence spectrometer Innov-X Systems Alpha Series, with W anticathode tube, SiPIN diode, Peltier cooling effect. The analysis on Analytical mode, was conducted on both the interior side (less finished, undecorated) and the exterior side (finely worked, decorated) in order to determine possible differences in the composition (Tables 6-7, Graph 5). The analysis conducted on the superior (decorated) side indicates again the presence of iron and lead, but this time the latter in a very high amount (70.51% Pb). The presence of both lead and iron on the surface of the decorated object could be possibly explained in terms of the original use of two pigments of different origin, one based on iron (an iron oxide – ochre?) and another on lead. These would have been either mixed to obtain a final desired colour or combined to obtain two different hues or nuances on the surface (for example, ground in one hue of red and the concentric circles in another). Another possible explanation is that the surface of the object was coloured in black using only a lead oxide, while the presence of iron indicates the prolonged contact of the bone object with an iron object. The fact that the amount of iron is much higher on the interior of the object, in combination with the presence of zinc and a small amount of lead, could serve as an argument in favour of the original use of the red deer item as a convex plaque for an iron object. Artefacts made of osseous raw materials which were studied on this occasion offer important typological and technological benchmarks for complex and extensive approach of civilisation and culture of the Histrian communities during Roman and Roman-Byzantine epoch.

Lista tabelelor

Tabel 1. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Date generale (indicativ, tip, nr. inv., materie primă, context) / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. General data (code, type, inventory number, raw material, archaeological context).
Tabel 2. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Distribuţia pe casete / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. Spatial distribution on excavation surfaces.
Tabel 3. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Distribuţia pe casete (efective ≥3). Tipuri, materii prime, indicativ / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. Spatial distribution on excavation surfaces (number ≥3). Types, raw materials, codes.
Tabel 4. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Starea de conservare / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. State of conservation.
Tabel 5. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Structura tipologică şi frecvenţa materiilor prime / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. Typology and frequency of raw materials.
Tabel 6. HIS-ACS_15. Analiza compoziţională non-distructivă a feţelor – elemente chimice identificate în modul Soil / HIS-ACS_15. XRF elemental composition analysis, chemical elements identified in the Soil Mode.
Tabel 7. HIS-ACS_15. Analiza compoziţională non-distructivă a feţelor – elemente chimice identificate în modul Analytical (%). Prezenţa semnificativă a fierului şi a plumbului / HIS-ACS_15. XRF elemental composition analysis, chemical elements identified in the Analytical Mode (%). Significant presence of iron and lead.

Lista graficelor

Grafic 1. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Distribuţia efectivului pe casete / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. Spatial distribution on excavation surfaces.
Grafic 2. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Structura tipologică – artefacte (24) şi fragmente (31) / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. Typology – artefacts (24) and fragments (31).
Grafic 3. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Distribuţia materiilor prime / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. Distribution of raw materials.
Grafic 4. HIS-ACS 2013-2016. Artefacte din materii dure animale. Starea de conservare / HIS-ACS 2013-2016. Artefacts from osseous raw materials. State of conservation.
Grafic 5. HIS-ACS_15. Analiza compoziţională non-distructivă a feţelor – elemente chimice identificate în modul Analytical (%). Prezenţa semnificativă a fierului şi a plumbului / HIS-ACS_15. XRF elemental composition analysis, chemical elements identified in the Analytical Mode (%). Significant presence of iron and lead.
Abstract other lang.
Abstract   Histria – Acropolis Centre-South Sector. Data about the artefacts from osseous raw materials (I). The analysis of this assemblage is integrated in the series of extensive scientific valorisation of the artefacts from osseous raw materials recovered from archaeological sites located in region of Dobrudja – see the bibliography. Consequently, it is documented the common and significant presence of this kind of artefacts in terms of quantities, types and achieved data from the inventory of the archaeological structures dated from Roman and Roman-Byzantine period from Histria- Acropolis Centre-South Sector. Their systematic recovery and study will continue to be a goal for the research team of this sector as part of the broader scientific objectives of on-going project. The article offers the extensive primary research data of the assemblage coming from 2013-2016 archaeological campaigns, comprising 31 pieces. The typological categories are quite various: tools, adornments, accessories, hafts, raw materials and debris. The local procurement of osseous materials (bone, deer antler, wild boar tusks) is taken into account. The artefacts have been made probably within mixt workshops (metal, wood, bone etc.) where various tools, accessories from different raw materials etc. have been produced. The technical solutions of manufacture have been defined using microscopic analysis. Artefacts are dated from Roman and Roman-Byzantine period (the 2nd – the 6th century AD). Further chronological data cannot be formulated due to the disturbed context of last occupational levels and standardised parameters of the artefacts. The piece HIS-ACS_15 (dated from the 6th century AD, fig. 16) is a remarkable exception due to its ornamentation which attests the use of dye which was exceptionally well preserved. Given the fact that the decoration of the bone item still preserves traces of black pigment, the team decided to conduct a compositional non-destructive analysis using a portable X-Ray Fluorescence spectrometer Innov-X Systems Alpha Series, with W anticathode tube, SiPIN diode, Peltier cooling effect. The analysis on Analytical mode, was conducted on both the interior side (less finished, undecorated) and the exterior side (finely worked, decorated) in order to determine possible differences in the composition (Tables 6-7, Graph 5). The analysis conducted on the superior (decorated) side indicates again the presence of iron and lead, but this time the latter in a very high amount (70.51% Pb). The presence of both lead and iron on the surface of the decorated object could be possibly explained in terms of the original use of two pigments of different origin, one based on iron (an iron oxide – ochre?) and another on lead. These would have been either mixed to obtain a final desired colour or combined to obtain two different hues or nuances on the surface (for example, ground in one hue of red and the concentric circles in another). Another possible explanation is that the surface of the object was coloured in black using only a lead oxide, while the presence of iron indicates the prolonged contact of the bone object with an iron object. The fact that the amount of iron is much higher on the interior of the object, in combination with the presence of zinc and a small amount of lead, could serve as an argument in favour of the original use of the red deer item as a convex plaque for an iron object. Artefacts made of osseous raw materials which were studied on this occasion offer important typological and technological benchmarks for complex and extensive approach of civilisation and culture of the Histrian communities during Roman and Roman-Byzantine epoch.
Bibliography
Bibliographic notes 1)Analiză efectuată în primăvara anului 2017 în Laboratorul Muzeului Naţional de Istorie a României de către dr. Migdonia Georgescu; îi adresăm mulţumiri şi cu această ocazie.
2)Pentru detalii a se vedea: C. Beldiman, V. Bottez, A. Ţârlea, D.-M. Beldiman, Histria – Acropola Centru-Sud. Date asupra artefactelor din materii dure animale (I), Materiale şi cercetări arheologice, 14, 2018 (sub tipar).
3)Ad – Adâncimea; B – Bandă (decor); BU – Bandă unghiulară (decor); C – Caseta, Cercul cu alveole (vezi contextul); Diam – Diametrul; Dist – Distanţa; DR – Dreaptă; ED – Extremitatea distală; EP – Extremitatea proximală; Ext – Exterior; F – Faţetă artefact (mâner); FI – Faţa inferioară; Fig – Figura; FS – Faţa superioară; Gros – Grosime; HIS-ACS – Histria-Acropolă Centru-Sud; Int – Interior; Înălţ – Înălţime; L – Lungime; Lăţ – Lăţime; Ltot – Lungime totală; Max – Maxim; MD – Marginea dreaptă; Min – Minim; MS – Marginea stângă; N – Nervură (decor); Nr. inv. – Număr inventar; PD – Partea distală; Perf – Perforaţia; PM – Partea mezială; PP – Partea proximală;– R – Registru (decor); S – Şanţ; ST – Stângă; Sector triunghiular (decor), vezi contextul; Supraf – Suprafaţă.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu