Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Vânători-Neamţ | Site: Vechiul Schit Nifon al Mănăstirii Secu | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Late Medieval Period
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Urban settlement;
Cult/religious structure;
Monastery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Neamţ
Locality   Vânători-Neamţ
Commune   Vânători-Neamţ
Site  Vechiul Schit Nifon al Mănăstirii Secu
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Asăvoaie Costică
Josanu Vitalie Institutul de Arheologie Iaşi
Minea Bogdan Institutul de Arheologie Iaşi
Niță Cosmin Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Stratulat Lăcrămioara
National Arch. Record Site Code 125025.04
Report Vechiul Schit Nifon este situat la cca. 300 m SV de noul Schit Nifon şi la cca. 2 km NV de Mănăstirea Secu, fiind amplasat pe un promontoriu la altitudinea de 620 m, în zonă împădurită. Cercetările arheologice sistematice au debutat în anul 2011, descoperindu-se un ansamblu monahal compus din: biserică, corp de chilii, fântână, depozit de nisip şi cuptoare ce erau folosite pentru fabricarea de cărămizi.
Pe parcusul campaniilor de cercetare arhelogică sistematică s-au reuşit următoarele :
- Vechiul Schit Nifon, cu hramul „Buna Vestire”, a funcţionat în perioada secolelor XV – a doua jumătate a secolului XIX, fiind subordonat Mănăstirii Secu;
- Fântâna aflată în poiana aflată în zona de nord a complexului a fost curăţată integral şi conservată;
- În biserică s-au trasat S1 (29 x 1,5 m) şi mai multe casete (C. 1-7), cu dimensiuni diferite, din care s-a observat că adâncimea fundaţiei de la decroş este de 2,30 m şi că aceasta a suferit mai multe refaceri în cursul timpului (Fig. 1);
- La sud de biserică a fost trasată S. 2 (10 x 6 m), orientată N-S, prin care s-a verificat dacă în zonă a existat un cimitir, ceea nu s-a confirmat (Fig. 1);
- În zona depozitului de nisip, situată la N de corpul de chilii, s-a trasat S. 3, prin care s-a cercetat consistenţa acestuia, din care a rezultat că este adus din zona situată la est de râul Siret şi este foarte bun în fabricarea cărămizilor şi eventual, a ceramicii;
- În extremitatea de sud a corpului de chilii au fost decopertate parţial trei chilii şi s-a constatat că fiecare chilie era construită cu fundaţie de piatră iar restul construcţiei era ridicată din lemn şi fiecare chilie era compusă din două încăperi (Fig. 2);
- La sfârşitul campaniilor s-au luat măsuri de conservare a sitului, prin aplicarea de capace confecţionate din cherestea, acoperirea ruinelor cu material textil impermeabil şi pe unele ziduri s-a aplicat un strat de mortar pe zonele periclitate de schimbările meteorologice şi de săpătura arheologică. Tot în cadrul măsurilor de conservare-restaurare s-a reuşit ca fântâna să fie redată funcţionalităţii iniţiale.
- Din anul 2012 a început desfăşurarea Simpozionului Naţional Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei, ce se desfăşoară anual, în luna septembrie, şi are ca scop promovarea şi lămurirea mai multor aspecte privind istoria Mănăstirii Secu şi a aşezămintelor din subordinea ei. În ultimii ani s-a reuşit editarea Buletinului Informativ al Simpozionului Naţional Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei, ajuns în 2017 la numărul III.
Campania de cercetări arheologice sistematice 2017 a debutat cu igienizarea sitului apoi s-au asigurat condiţii optime pentru găzduirea mai multor echipe de voluntari, alcătuit din elevi de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Târgu Neamţ şi de la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” Roman.
În sector Biserică s-a curătaţ integral pridvorul iar peste zidul decopertat s-a aplicat un strat de mortar de coeziune slabă, uşor decapabil, cu grosimea de cca. 1 cm, pentru ca acesta să fie protejat contra eroziunilor ce pot interveni în urma schimbărilor climatice (Fig. 3).
La nord de biserică, la o distanţă de 7,60 m de colţul de N-V al pridvorului şi la o distanţă de 15,10 m de colţul profilul nordic al S.1 ce se intersectează cu zidul bisericii, a fost trasată S. 4, cu dimensiunea de 26 x 2 m. Trasarea S. 4 a fost necesară pentru a verifica existenţa vreunei construcţii în imediata apropiere a bisericii, iar singurul element ce confirmă această ipoteză este dovedită de un zid ce traversează S. 4 pe direcţia N-S, în extremitatea de V a secţiunii, cu grosimea de 0,60 m (Fig. 1). Zidul este păstrat doar pe o asiză şi a fost aşezat pe un strat de argilă, ce este adăugat în momentul construcţiei. După cum este construit zidul, posibila construcţie este dispusă în zona dintre S.1 şi corpul de chilii, dar această ipoteză urmează a fi verificată în campaniile următoare de cercetare arheologică.
În sector Chilii s-a procedat la igienizarea perimetrului situat în zona de vest şi sud-vest (Fig. 2) iar după acest proces s-a trasat S. 5 (16,5 x 1,5 m), perpendiculară pe contrafortul de sud-vest al chiliei nr. 1, la distanţa de 14 m, pe marginea râpii. Acestă secţiune a fost efectuată deoarece în zonă existau indicii că ar putea exista chilii mai vechi, anterioare celor cu fundaţii din piatră, fapt ce a fost dovedit parţial de prezenţa unor denivelări antropice, a stratului de lut ce există sub stratul de litieră, care are o grosime de 10-20 cm (Fig. 4) şi prezenţa fragmentelor de vase ceramice de uz casnic (Fig. 5).
La nord de S. 5 a fost deschisă caseta C. 4, ce este situată între 3,80 m şi 10,00 m faţa de axul S. 5 (măsurătoarea s-a făcut de la nord spre sud) iar distanţa între S.1 şi C. 4 este de 0,60 m cu dimensiunile de 6,20 x 3 m. Aici situaţia este similară cu cea din S. 5 (Fig. 6), deocamdată nu a fost reperat planul vreunei construcţii precise dar se intenţionează cercetarea zonei şi în campaniile următoare pentru a lămuri condiţiile în care vieţuiau monahii în trecut.
În campania 2018 se întenţionează a se continua conservarea bisericii (în naos), a chiliior nr. 1, 2 şi 3 precum şi continuarea cercetării arheologice în zona de S-V a chiliilor, decopertarea cuptorului şi trasarea S. 6 perpendiculară pe latura de nord a bisericii. Se preconizează în continuare desfăşurarea Simpozionului Naţional Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei, ediţia VII, cu editarea Buletinului Informativ, nr. 4 şi organizarea de tabere arheologice pentru elevi.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1) A se vedea Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2011, p. 252-254; Campania 2012, p. 115-117; Campania 2013, p. 125-126; Campania 2014, p. 239-241.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu