Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sarmizegetusa | County: Hunedoara | Site: La Cireş - Necropola Estică | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Hunedoara
Locality   Sarmizegetusa
Commune   Sarmizegetusa
Site  La Cireş - Necropola Estică
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bârcă Vitalie Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ţentea Ovidiu Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 91063.02
Report Cercetările arheologice sistematice din necropola estică a Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (com. Sarmizegetusa, Jud. Hunedoara) au fost reluate în toamna anului 2017 graţie sprijinului financiar al Consiliului Judeţean Hunedoara după o pauză de nouă ani de la ultimile cercetărui sistematice. Investigaţiile au fost efectuate la aproximativ circa 450 m E de colţul nord-estic al incintei oraşului, în imediata vecinătate a drumului comunal Sarmizegetusa-Ostrov, locul respectiv fiind cunoscut sub denumirea “La Cireş”.
De-a lungul timpului în zonă au mai avut loc cercetări pe parcursul anului 1934, când Constantin Daicoviciu şi Octavian Floca au identificat aşa-numitul “Mausoleu” al Aureliilor -nota 1-. Alte cercetări arheologice au fost realizate în acest punct între anii 1982-1984, la o distanţa de aprox. 40 m S-V de monumentul amintit, de către un colectiv de arheologi de la Oxford. Aceştia au cercetat o mare parte dintr-o incintă o funerară fiind care cuprindea patru morminte aparţinând perioadei romane -nota 2-. Ulterior au mai fost efectuate investigaţii şi asupra drumului imperial roman care trecea prin faţa porţii nordice a oraşului, de-a lungul căruia se alinia şi necropola estică -nota 3-. Săpăturile sistematice din necropola estică a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, au mai fost efectuate în perioada 2001-2008 de un colectiv format din cercetători de la mai multe instituţii de profil din România -nota 4-.
Investigaţiile arheologice efectuate în Necropola Estică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa) în perioda 4-22 septembrie sunt o continuare a cercetărilor din perioada 2001-2008 când au fost descoperite şi cercetate peste 70 de morminte, preponderent de incineraţie.
Săpăturile arheologice din toamna anului 2017 s-au efectuat în continuarea suprafeţelor cercetate în anii 2007-2008 prin deschiderea a două noi secţiuni, conform sistemului de săpătură adoptat în anii anteriori. Au fost trasate două secţiuni, S 1 si S 2, orientate Est-Vest, având dimensiunile de 20 x 2 m. Acestea au fost trasate pe o suprafaţă încă necercatată, cuprinsă între arealul investigat între 2001-2008, zidul care mărginea spre Sud drumul imperial şi mormântul tumular, denumit Mausoleul.
În urma cercetării parţiale a celor două secţiuniau fost identificate 7 complexe arheologice (Cx 1, Cx 2, Cx 3, Cx 4, Cx 5, Cx 7, Cx 9). Acestora li se mai adaugă altele 3 identificate (Cx 6, Cx 8, Cx 10), dar care vor fi cercetate exhaustiv. Toate aceste complexele identificate şi cercetate sunt morminte şi au fost descoperite pe o suprafaţă de 80 mp. Patru dintre aceste morminte sunt de incineraţie iar trei de ininhumaţie, fapt ce confirmă încă odată că necropola este una birituală. Complexele cercetate aparţin perioadei existenţei provinciei Dacia în cadrul acestora nefiind descoperite elemente care să indice o datare a unora dintre ele după părăsirea Daciei.

Morminte de incineraţie
Complexele identificate ca morminte de incineraţie sunt: Cx 1, Cx 2, Cx 4, Cx 5.
Cx 1 - Localizare: S1 şi C1. Groapă de formă rectangulară cu pereţii evazaţi, secţiune aproximativ trapezoidală, iar fundul alveolar. Lingimea: 1,25 m; lăţimea: 0,77 m; adâncimea maximă de la nivelul de conturare: 0,40 m; orientarea gropii: NV-SE. Pe latura nordică a fost surprinsă groapa de jefuire a mormântului cu dimensiunil ede 0,56 x 0,46 m. În umplututa gropi au fost surprinse mici fragmente de cărbune de lemn şi bucăţi minuscule de oase calcinate, pietricele şi mici fragmente de cărămidă. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate, ca urmare inventarul este incomplet.
Inventarul funerar:
1. Mai multe fragmente ceramice de la câteva vase ceramice. Aceaste au fost descoperite pe toată suprafaţa gropii, cât şi în gropa de jefuire.
2. Monedă din bronz (as), puternic uzată. Diva Faustina I. A fost descoperită în groapa de jefuire a mormântului.
Cx 2 - Localizare: S1 şi C2. Mormântul de incineraţie într-o cistă de cărămidă de formă rectangulară, clădită într-o groapă arsă ritual. Cista a fost distrusă în mare parte de plug, ca urmare a lucrărilor agricole. S-a păstrat fundul cistei şi patru asize din peretele sudic al acesteia. Cărămizile sunt prinse între ele cu lut de culoare galbenă-deschisă. Lungimea: 1,12 m; lăţimea: 1,02 m; adâncimea max. de la nivelul actual de călcare: 0,40 m; dimensiunile cărămizilor de pe fundul cistei: 40 x 28 cm; grosimea cărămizilor: 5-6 cm; orientare: E-V. În timpul cercetărilor în umplututa cistei au fost surprinse mici fragmente de cărbune de lemn şi bucăţi minuscule de oase calcinate, pietre de dimensiuni mici şi medii, dar şi fragmente de cărămidă de la pereţii cistei. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate, ca urmare inventarul este incomplet.
Inventarul funerar:
1. Numeroase fragmente ceramice de la câteva vase. Acestea au fost descoperite pe toată suprafaţa mormântului.
2. Monedă din argint (denarius) ce prezintă urme de arsură, Traian. A fost găsită lângă colţul sud-vestic al cistei.
- În preajma mormântului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice modelate la roată.
Cx 4 - Localizare: S1. Mormântul de incineraţie într-o cistă de cărămidă de formă rectangulară. Aceasta a fost clădită într-o groapă arsă ritual. Pereţii cistei au fost surprinşi la adâncimea de 0,48 m de la actualul nivel de călcare. Cista are fundul realizat din două plăci de cărămidă de mari dimensiuni, pereţii din ţiglă aşezată în cant, iar colţurile din olane. Lungimea: 0,67 m; lăţimea: 0,67 m; orientare: NE-SV. În umplutura şi în jurul cistei au fost descoperite mici fragmente de cărbune de lemn şi bucăţi minuscule de oase calcinate, dar şi mici fragmente de ţiglă, cărămidă şi olane. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate, ca urmare inventarul este incomplet.
Inventarul funerar:
1. Câteva mici fragmente ceramice.
2. Monedă din argint (denarius) bine păstrată, Nero. A fost găsită lângă mormânt, la 0,15 m pe peretele vestic al cistei.
- În preajma mormântului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice modelate la roată.
Cx 5 - Localizare: S2. Mormântul de incineraţie într-o cistă de cărămidă de formă rectangulară, clădită într-o groapă arsă ritual. Aceasta a fost surprinsă în partea nordică a ei la adâncimea de 0,36 m de la nivelul actual de călcare. Lungimea păstrată: 2,05 m; lăţimea: 0,93 m; dimensiunile cărămizilor de pe fundul cistei: 40 x 30 cm; grosimea cărămizilor: 5-6 cm; orientare: N-S. Cărămizile pereţilor cistei sunt prinse între ele cu lut de culoare galbenă-deschisă. Peretele nordic, estic şi vestic mai păstrează câte 5-6 asize. Partea superioară a cistei a fost distrusă de plug, iar colţul sud-estic de gropa de jefuire. Dat fiind faptul că mormântul a fost jefuit inventarul acestuia este incomplet.
Inventarul funerar:
1. Mai multe fragmente ceramice modelate la roată.
2. Brăţară fragmentară (?) descoperită pe una dintre cărămizile peretelui vestic al cistei.
3. Pandantiv fragmentar din bronz (?) descoperit pe una dintre cărămizile peretelui vestic al cistei.
4. Un mic fragment de la buză un vas de sticlă.
- La 0,80 m de peretele vestic al cistei au fost descoperiţi doi butoni din argint, iar la 0,70 m colţul nord-estic al cistei un castron modelat la roată. Despre acestea nu putem afirma cu siguranţă că ar ţin de acest mormânt.
- În gropa de jefuire, cât şi în preajma cistei au fost descoperite mai multe fragmente ceramice.

Morminte de inhumaţie
Complexele identificate ca morminte de inhumaţie sunt: Cx 3, Cx 7, Cx 9.
Cx 3 - Localizare: S1 şi C2. Mormântul de inhumaţie într-o cistă de cărămidă de formă rectangulară, clădită într-o groapă arsă ritual. Acesta a fost descoperit la circa 0,20 m est de mormântul Cx 4. Lungimea păstrată a cistei: 1,35 m; lăţimea: 0,85 m; înălţimea exterioară: 0,40 m; înălţimea interioară: 0,34 m; orientare NV-SE. Partea superioară a cistei a fost surprinsă la 0,71 m de la nivelul actual de călcare Acesta a fost descoperit sub un start gros de pietre printre care s-au găsit şi fragmente de vase ceramice. Din păcate nu putem fi siguri dacă acestea din urmă fac parte din inventarul iniţial al mormântului. Cista are fundul realizat din două plăci de cărămidă ce au dimensiunea de 40 x 25 cm, iar grosimea de 5-6 cm. Dimensiunea cărămizilor din care sunt realizaţi pereţii au dimensiunea de 36-40 x 25 cm. Pe latura nord-vestică a cistei s-a păstrat un capac de cărămidă de formă unei jumătăţi de disc. Astfel de cărămizi au fost descoperite şi în campaniile arheologice anterioare. Peretele scurt de pe latura de sud-estică a cistei a fost distrus de groapa de jefuire a mormântului umplută cu pietre. În interiorul cistei, lângă peretele nord-vestic, erau îngrămădite resturile osteologice de la trei copii (infans 1). Resturi osteologice de la aceste schelete au mai fost descoperite în umplututa cistei. În afara celor trei schelete, umplutura era compusă dintr-un pământ negru amestecat pe alocuri cu cenuşă şi cărbune de lemn. Parte din maxilarul craniului mai bine păstrat era inverzit, fapt ce indică, cel mai probabil, că acest defunct a avut pusă în gură o moneă din bronz.
Inventarul funerar:
1. Şaşe ulcioare modelate la roată cu gura trilobată (oinochoe), două în stare fragmentară. Trei dintre ulcioare se au fost găsite alături de resturile osteologice îngrămădite lângă partea nord-vestică a cistei, iar altele trei în groapa de jefuire.
2. Opaiţ cu un singur arzător (monolychnis) descoperit în partea sud-estică a cistei.
3. Mai multe cuie din fier descoperite în pământul de umplutură al cistei.
4. Fragmente ceramice modelate cu mâna.
- În gropa de jefuire, cât şi în preajma cistei au fost descoperite mai multe fragmente ceramice.
- La circa 1,20 m de colţul sud-estic al cistei a fost descoperit un mic capac de sarcofac. Despre acestea nu putem afirma dacă ţine de acest mormânt.
Cx 7 - Localizare: S1 şi C2. Mormânt de inhumaţie descoperit la adâncimea de 0,60 m de la actualul nivel de călcare, între mormintele de incineraţie Cx 2 şi Cx 4. Groapă mormântului este de formă rectangulară, iar fundul plat. Lingimea: 1,40 m; lăţimea: 0,78 m; adâncimea de la nivelul de conturare: 0,20 m; orientarea gropii: N-S. Groapa mormântului avea dispuse pe laturile lungi pietre dar şi bucăţi de cărămidă. În umplututa gropi au fost surprinse mici fragmente de cărbune de lemn, cu precădere în partea sudică, pietricele şi mici fragmente de cărămidă. Scheletul defunctului a fost distrus în mare parte ca urmare a jefuirii mormântului, iar resturile osteologice păstrate erau împrăştiate prin toată gropa mormântului, cu precădere în jumătatea estică a gropii. Pe baza oaselor se poate conchide că defunctul a fost copil. În stratul de distrugere de deasupra mormântului se aflau multe pietre dar şi numeroase fragmente ceramice de la mai multe vase ceramice modelate la roată. Din păcate nu putem fi siguri dacă acestea fac parte din inventarul iniţial al mormântului. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate, ca urmare inventarul este incomplet.
Inventarul funerar:
1. Vas ceramic modelat la roată ce se găsea lângă peretele vestic al gropii mormântului.
2. Mai multe cuie din fier de mici dimensiuni găsite pe suprafaţa mormântului
3. O mărgea din sticlă de culoare verde-deschisă.
4. O mărgea dublă (are forma a două sfere lipite una de alta) din sticlă opacă de culoare verde-închisă.
Cx 9 - Localizare: S1. Mormânt de inhumaţie descoperit la adâncimea de 0,56 m de la actualul nivel de călcare, la 1,10 m est de mormântul de incineraţie Cx 1 şi 1,70 m vest de Cx 2. Limite de conturare ale gropii mormântului au fost surprinse clar. În umplutura gropii, ce consta dintr-un pămant lutos de culoare galbui-cenuşie, au fost surprinse mici bucăţi de cărbune de lemn. Groapă mormântului este de formă rectangulară, iar fundul plat. Lingimea: 1,97 m; lăţimea: 0,62 m; adâncimea de la nivelul de conturare: 0,20 m; orientarea gropii: NE-SV. Scheletul, aparţinând unui adult (posibil adolescent), în parte deteriorat, era întins pe spate cu capul spre SV. Din scheletul sau păstrat în poziţie anatomică craniul şi oasele picioarelor, inclusiv oasele labei piciorului stâng. Judecând după poziţia oaselor se poate conchide că înălţimea defunctului a fost cu circa 0,20 m mai mică decât cea a gropii funerare.
Inventarul funerar:
1. Ulcior modelat la roată cu gura trilobată (oinochoe) ce se găsea depus în partea de mijloc a gropii, lângă peretele vestic.

***

Patru din cele şapte morminte cercetate exhaustiv (Cx 2, Cx 3, Cx 4 Cx 5) sunt înmormântări în cistă de cărămidă. Dintre acestea se remarcă Cx 4 care a fost realizat din plăci de cărămidă (pe fund), ţiglă (pereţii) şi olane (în cele patru colţuri). Trei din cele patru morminte realizate din cărămidă sunt morminte de incineraţie, iar unul de inhumaţie (Cx 3). În acesta din urmă fiind descoperite resturile osteologice de la trei copii cu o vârstă de până la un an (infans 1). Cel de-al patrulea mormânt de incineraţie (Cx 1) este unul cu groapă simplă. În cazul unor morminte (Cx 1, Cx 3, Cx 5) au fost surprise şi gropile de jefuire ale acestora. Acestor morminte li se mai adaugă altele două de inhumaţie (Cx 7, Cx 9) ambele fiind înmormâtări în gropi simple de formă dreptunghiulară. În cazul Cx 7 se poate remarca groapa de mici dimensiuni şi utilizarea pietrei la amenajarea interioară a acestuia. După fragmentele osteologice descoperite într-o stare precară şi dimensiunea gropii se poate conchide că este vorba de un mormânt de copil. Cel de-al doilea mormânt de inhumaţie (Cx 9) avea defunctul adult (posibil adolescent) depus cu capul spre SV.
Deşi mormintele cercetate au fost jefuite încă din antichitate în toate au fost descoperite piese ce au făcut parte din cadrul inventarului funerar al acestora. În cazul Cx 1 se remarcă prezenţa unei monede din bronz, în cazul Cx 2 a unei monede din argint găsită lângă colţul sud-vestic al cistei, iar în Cx 5 a unui pandantiv din bronz şi a unei brăţări fragmentare. Analiza brăţării indică faptul că aceasta a fost realizată dintr-un aliaj de metale în care ponderea cea mai mare o are cuprul (Cu), urmat de staniul (Sn) şi plumb (Pb), la care s-au adaugat cantităţi mult mai mici aluminiu (Al), zinc (Zn) şi fier (Fe) -nota 5-. O monedă din argint a fost găsită la 15 cm de peretele vestic al Cx 4. Din cadrul inventarului Cx 3 se remarcă un opaiţ, 6 ulcioare modelate la roată cu gura trilobată (oinochoe), două în stare fragmentară, şi mai multe cuie din fier. În cadrul Cx 7 a fost găsit un vas ceramic şi câteva mărgele din sticlă, iar în Cx 9 un ulcior cu gura trilobată. În suprafaţa S 1 a fost descoperită o cantitate semnificativă de fragmente ceramice de la mai multe vase, dar şi o monedă din bronz (as), Diva Faustina I -nota 6-, iar din S 2 un castron şi doi butoni din argint descoperiţi în apropierea mormântului în cistă Cx 5.
De asemenea pe o suprafaţă de circa 4700 m2 au fost efectuate prospecţiuni geofizice prin măsurarea variaţiilor mărimilor magnetice (magnetometrie). În acest sens iniţial s-a stabilit cu exactitate coordonatele zonei de interes arheologic ce urmează să fie scanată; a fost carioată zona în două sectoare (primul sector cu o suparfaţăde 80 x 44,5 m, iar cel de-al doilea de 25 x 45 m).
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes C. Daicoviciu, O. Floca, Mausoleul Aureliilor de la Sarmizegetusa. Raport preliminar / Das Mausoleum der Aurelier von Sarmizegetusa. Kurze Beschreibung, Sargetia 1, 1937, p. 1-23.
T.Allen, Interim report on two seasons of excavations of a burial enclosure in the east cemetery of Ulpia Traiana Sarmizegetusa, 1982-1984, Acta Musei Napocensis 26-30, 1/2, 1989-1993, p. 397-400.
D. Ursuţ, A. Mitulescu, P. Petrică, Drumul roman Sarmizegetusa - Ostrov. Aspecte geo-topometrice, Sargetia 16-17, 1982-1983, p. 201-207.
Cf. I. Piso, F. Marcu, O. Ţentea, V. Rădean, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2001 (2002), p. 274–276; F. Marcu, O. Ţentea, V. Rădeanu, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2002 (2003), p. 267–269; F. Marcu, V. Rădeanu, O. Ţentea, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2003 (2004), p. 289–290; F. Marcu, V. Rădeanu, O. Ţentea, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2004 (2005), p. 324–326; I. Piso, F. Marcu, G. Băeştean, C. Delinescu, O. Ţentea, C. Plăiaş, R. Varga, G. Cupcea, Vl. Popovici, P. Ureche, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2005 (2006), p. 311; G. Băeştean, F. Marcu, O. Ţentea, I. Petiş, C. Plăiaş, R. Varga, P. Ureche, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2006 (2007), p. 307–308; F. Marcu,O. Ţentea, I. Petiş, G. Cupcea, P. Ureche, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, CCA 2007 (2008), p. 270; G. Băieştean; F. Marcu, O. Ţentea, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]. Punct: La Cireş – Necropola estică, Valachica XXI-XXII, CCA 2008 (2009), p. 192.
Mulţumim şi pe această cale domnului lect. univ. dr. Lucian Barbu-Tudoran de la departamentul de Biologie Moleculară şi Biotehnologie al Universităţii Babeş-Bolyai şi cercetător la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare din Cluj-Napoca, pentru analiza EDX (Energy Dispersive X-Ray spectroscopy) efectuată piesei.
Mulţimim şi pe această cale colegului dr. habil. Cristian Găzdac de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca pentru determinarea monedelor.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu