Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Adamclisi | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2013

Excavation Year   2013
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Adamclisi
Commune   Adamclisi
Site  Cetate
Site Sector SectorC
Site name   Tropeum Traiani
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandru Nicolae Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Alexiu Alexandru Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Barnea Alexandru Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Căpiţă Carol Universitatea Bucureşti
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
National Arch. Record Site Code 60892.08
Report Sector C: Obiectivul cercetării: identificarea modalităţilor de alimentare cu apa a cisternei oraşului Tropaeum Traiani Evaluări şi cercetări anterioare: În anul 1893 Grigore Tocilescu descoperă în apropierea cismelelor satului un traseu de apeduct din zid legat cu mortar –nota 1 . În a XI-a campanie de săpături din anul 1908 Tocilescu identifica la sud de cisterna un traseu de apeduct realizat din tuburi ceramice- nota 2 . Cu această ocazie a fost descoperit în data de 9 iunie 1908 un tezaur aflat într-o oală ceramică. În anul 1910 G. Murnu, cu ocazia cercetărilor pe Via Principalis, descoperă canalul de scurgere cu un apeduct încorporat – nota 3 . Valorifi când rezultatele nepublicate de Tocilescu, V. Pârvan publica un studio –nota 4- asupra oraşului antic. În anul 1971 Al. S. Ştefan a examinat cinci trasee de aducţiune gravitaţională provenite de la izvoarele din Valea Cetăţii şi Şipote-nota 5 . Trei trasee de apeducte cu o orientare est-vest au fost identifi cate în zona porţii de est- nota 6 . Campania 2013 Pentru identifi carea escavaţiilor arheologice mai vechi a fost necesară o toaletare minuţioasă a unei suprafeţe (cca 300 mp) situate la S-E de cisternă şi care benefi cia de o vegetaţie luxuriantă. În vederea completării planului urbanistic antic a fost realizat un releveu cu edifi ciile aflate între Basilica Forensis şi Basilica C şi situate la sud de Via Principalis (Fig. 1). Descrierea celor şase edificii – numerotate C1-C67 se bazează pe rezultatele cercetărilor efectuate până în anul 1975 (C5-C6 cercetate şi de Gr. Tocilescu). Releveul din 2013 surprinde situaţia actuală cu ziduri restaurate între anii 1975-1977. Pe baza schitelor arhitectului H. Brotz realizate au fost cartate descoperirile din anul 1908, respectiv traseul apeductului care se presupune că aducea apa de la izvoarele din Zorile precum şi mormântul cu boltă săpat în argilă. Pentru verifi carea traseului ipotetic de alimentare – Canal Via Principalis - C4 – sud C6 au fost efectuate următoarele sondaje: S11- orientată N-S cu dimensiunile de 10 x 2 m şi situată la sud de C6 şi marginită la est şi vest de săpături anterioare efectuate, probabil, de Gr. Tocilescu (Fig. 2). În caroul 1 a fost la -0.40 - -0.60 m cercetată secvenţa unei compartimentări delimitată de ziduri cu grosimea de 0.60 m realizate din piatră legată cu pământ. Nivelul de călcare este surprins la o adâncime de -0.50 m identifi cat sub un strat de dărâmătură constituit din fragmente de tegulae, olane şi fragmente litice cu urme de prelucrare. Cercetarea s-a oprit în carourile 2-5 la o adâncime de -0.90 m într-un strat de pământ galben cu rare fragmente litice. După curăţarea unei suprafeţe de cca 60 mp a fost trasat un sondaj S12 de 4 x 2 m orientat N-S (Fig. 3) şi situat la sud de C4.
Sondajul este delimitat la vest de zidul estic al edif. C5d cu o lăţime de 0.80 m – realizat din piatră legată cu pământ. La nord sondajul S12 este delimitat de zidul sudic al edif. C4 . La cca 1 m sud la -0.50 m a fost surprins un traseu E-V de zidărie legată cu pământ cu o lăţime de cca. 0.50 m. Cercetarea a continuat până la o cota de -0.90 m într-un strat de pământ galben tasat cu fragmente ceramice datate în sec. II-III p.CHr. La cca. 5 m sud-est de S12 au fost identifi cate în vegetaţia abundentă fragmente din piese de calcar a unei/unor instalaţii hidraulice (Fig. 4-5). În interiorul lui C4 a fost trasată S13 orientată N-S (Fig. 6) cu dimensiunile de 3x2 m şi delimitată la vest de zidul estic al compartimentării C5a. În zidul nordic care delimitează S13 este păstrat în zidărie un spaţiu liber de 0.33 m lăţime care sugera un posibil traseu N-S de aducţiune/ deversare. La -0.60 m sub actualul nivel de călcare a fost identifi cat nivelul de călcare pe Via Principalis, artera care a fost restrânsă prin apariţia unor edifi cii ca C1-5 în axul străzii. Sondajul a continuat până la o adâncime de -1.60 m, cercetarea oprindu-se într-un strat de pământ galben tasat. La -1.30 m au fost observate urme de arsură sub formă de pigmentată în lut precum ţi fragmente de ceramică timpurie şi zgură de fi er. Concluzii preliminarii Observaţiile anterioare au generat un traseu ipotetic care lega apeductul din canalul străzii principale prin C4 spre sud la cisterna orasului. În afara de piesele litice fragmentare despre care nu putem spune ca sunt in situ, prin sondajele efectuate, nu am găsit elemente care să susţină o astfel de ipoteză. Cercetările realizate în zona construcţiilor 5 şi 6 din sectorul C au conturat cronologic etapele constructive astfel încât edifi ciile C6 si C5a si C5b au închis strada V4 de la est de cisternă. În faţa lui C6 a fost construit un pavaj realizat din dale mari de calcar „refolosite de la alte construcţii” care s-a constituit într-o curte interioara-nota 8 . A fost reluată cercetarea în C5c studiindu-se cu atenţie pavimentul curăţat. În faţa pragului din C6 cu dimensiunile de 1.48x0.35 m au fost identifi cate şi măsurate mai multe dale din calcar după cum urmează: 1. Dală din calcar cu lungimea de 1.69 m, lăţimea de 0.75 m şi grosimea de 0.31 m. Dala prezintă două orifi cii circulare cu diametrul de 0.23 m respectiv 0.27 m (Fig. 7a) 2. Dală de calcar cu lungimea de 1.92 m, lăţimea max.1,20 m, lăţimea min. 0.78 m şi grosimea de 0.32 m prezintă un orifi ciu dreptunghiular cu colţurile rotunjite cu dimensiunile de 0.27 x 0.20 (Fig. 7b) 3. Dală de calcar cu dimensiunile L = 1.65 m, l = 0.77 m, G = 0.32 m. Prezintă un orifi ciu rotund cu diametrul de 0.14 m precum şi unul rectangular cu colţurile rotunjite de 0.32 x 0.21 m (Fig. 7c) 4. Dală de calcar cu dimensiunile de 0.94 x 0.50 m şi care prezintă un orifi ciu circular cu diametrul de 0.08 m (Fig. 7d) 5. Dală de calcar cu dimensiunile de 0.67 x 0,48 m; orifi ciu circular de 0.24 m (Fig. 7e) Dacă C5c reprezintă o curte interioară (atrium), atunci C5a,C5b si C5d prin panta acoperişurilor spre interior formează un compluvium. După cum s-a descoperit şi în alte părţi ale Imperiului impluviumul putea alimenta cisternele oraşelor prin conducte ceramice sau de plumb-aquaria fi stula (Fig. 8-9). Ţinând cont de conformaţia terenului sprijinit la vest de un zid cu contraforţi există posibilitatea ca în acest punct să fi existat un castellum divisorium astfel încât se justifi că existenţa unor astfel de piese litice, în acest caz cisterna devenind punctul terminus pentru apa captată prin orice mijoace (apeducte, pluvială etc.).
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1 ) P. Polonic – msI, 8, f
2 ) Tropaeum Traiani, p. 22, fi g. 2
3 ) G. Murnu, BCMI, III, 1910, p. 140
4 ) V. Pârvan, Tropaeum,1911
5 ) Al. S. Ştefan, Apeductele cetăţii Tropaeum Traiani, BMI, 41, 1972, nr. 3, p. 43-53
6 ) Tropaeum Traiani, 1979, p. 58, fi g. 38
7 ) Tropaeum Traiani, p. 91-93
8 ) Tropaeum Traiani, p. 92, fi g. 74, 2
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu