Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Constanţa | Site: Aşezarea romană de la Constanţa - zona Km 5 / Viile Noi | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Constanţa
Commune   Constanţa
Site  Aşezarea romană de la Constanţa - zona Km 5 / Viile Noi
Site Sector Punct: Str. Cimbrului, nr. 15 (proprietatea Luca Costel)
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Lascu Marius Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Petcu Radu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Vasilescu Dan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
National Arch. Record Site Code 60428.39
Report Conform contractului de cercetare încheiat între MINAC şi beneficiarul Luca Costel, s-a efectuat cercetarea arheologică preventivă pe terenul situat în Constanţa, str. Cimbrului, nr. 15. Conform proiectului investiţiei, se propune realizarea unei locuinţe individuale cu regim de înălţime P+M pe un amplasament localizat în zona de extindere a cartierelor Km 5 şi Viile Noi, într-un perimetru cuprins între Cimitirul Viile Noi la NV şi strada Comarnic la SE. Terenul este situat într-o zonă cu patrimoniu arheologic reperat, mai exact în perimtrul aşezării romane de la Constanţa - cartierele Km 5 şi Viile Noi. Perieghezele efectuate în anii 2015-2016 indică o concentrare importantă a locuirii în perimetrul situat între străzile Comarnic şi Democraţiei şi limita de SE a cimitirului Viile Noi. De altfel, nucleul de locuire din această zonă este foarte clar evidenţiat de anomaliile prezente pe fotografiile aeriene din al doilea război mondial. O serie de informaţii obţinute de arheologii MINAC în anii 1970-1980 indică foarte clar prezenţa unui nucleu puternic de locuire romană ”pe terenul fostei ferme de stat din marginea cartierului Viile Noi” (M. Bărbulescu, Viaţa rurală în Dobrogea romană, Constanţa, 2001, p. 58-59). În perimetrul acestei aşezări s-au descoperit inscripţii (M. Bărbulescu, A. Rădulescu, Pontica 27, 1994, p. 161-166), piese sculpturale (Z. Covacef, Pontica 3, 1970, p. 231-233, nr. 5) şi monede (Th. Isvoranu, SCN 3 (15), 2012, p. 19-72). Situl arheologic de la Km 5 / Viile Noi se află în
apropierea drumului roman care merge spre localitatea Cumpăna. Acesta este de asemenea vizibil pe fotografii aeriene şi imagini satelitare, fiind cercetat parţial cu prilejul construirii centurii ocolitoare a municipiului Constanţa (autostrada A4) în anul 2010. Cercetarea s-a efectuat pe întreaga suprafaţă a viitorului imobil (117 mp), prin decaparea cu mijloace mecanice şi răzuieli manuale succesive, până la o cotă la care s-au putut contura complexe arheologice. Succesiunea stratigrafică rezultată în urma cercetării este următoarea: strat vegetal (0,40-0,50 m); strat de cultură din perioada romană, surprins mai ales în apropierea locuinţei identificate în colţul de SV al suprafeţei (0,20-0,30 m); pământ brun-gălbui steril (0,30-0,40 m); pământ galben viu (loess), surprins la adâncimi cuprinse între -0,90 şi -1,00 m sub nivelul actual. Au fost identificate patru complexe arheologice. C1 - locuinţă de suprafaţă. Complexul reprezintă un segment dintr-o structură de locuire cu fundaţie firavă de piatră legată cu pământ, amplasată în colţul de SE al suprafeţei cercetate şi desfăşurată către E şi S. Aceasta a fost afectată în mare parte de lucrările agricole practicate de-a lungul timpului în zonă, majoritatea pietrelor fiind deranjate, împreună cu dărâmătura aferentă, ceea ce a îngreunat stabilirea traiectoriei zidurilor. Primele indicii ale unui complex arheologic au apărut la adâncimea de -0,40/0,50 m faţă de nivelul actual (pietre, fragmente ceramice etc.), ulterior delimitându-se o suprafaţă de 15 mp (5 x 3 m), marcată prin aglomerări de pietre, ţigle şi olane. În partea de V, la o distanţă relativ mică, se află un şanţ (complexul C2), cel mai probabil aflat în asociere cu structura, având rol de delimitare a proprietăţii antice. Nivelul de călcare din interior a fost surprins doar pe câteva porţiuni (-0,60-0,70 m de la nivelul actual), sub forma unor resturi de podea, acesta fiind indicat şi de prezenţa unor vetre superficiale. Încadrarea cronologică a complexului în sec. III p. Chr. s-a realizat pe baza materialului ceramic recuperat (fragmente de amfore şi vase de uz comun) şi a patru monede, dintre care una găsită în dărâmătură (neprecizat, AE, denarius fourrée, atelier incert, sec. II-III p. Chr. – dinastia Severilor ?), două pe nivelul de călcare din interior (Marcus Aurelius, AE, denarius fourrée, atelier incert, anii 167-168; neprecizat, AE, assarion, atelier incert, sec. I-III p. Chr.) şi una pe nivelul de călcare din exterior, aflat în imediata apropiere a liniei de dărâmătură de pe latura de V (Claudius II Gothicus, AE, antoninianus, tip PAX AVG, atelier Siscia, anii 268-269). C2 – şanţ de delimitare. Decaparea generală a suprafeţei cercetate a permis conturarea unui şanţ în jumătatea de E (la -1,00 m faţă de nivelul actual), orientat aproximativ pe direcţia N-S şi realizat cel mai probabil pentru delimitarea structurii C1. Acesta a fost săpat sub forma literei „U” şi prezintă o pantă uşoară dinspre N către S (diferenţa de nivel este de cca. 10 cm). Lăţimea şanţului variază între 0,45 şi 0,65 m, având adâncimea maximă de -1,20 m. Se caracterizează printr-o umplutură de pământ brun-negricios amestecat cu galben, cu rare materiale arheologice (fragmente ceramice). Taie complexul C4 şi se datează în sec. II-III p. Chr. C3 - şanţ ? Surprins lângă complexul C1, pe o lungime mică, pare a reprezenta capătul unui şanţ paralel cu C 2. S-a conturat la -0,95 m, adâncindu-se până la -1,05 m faţă de nivelul actual. Având în vedere umplutura similară cu cea a şanţului C2 şi apropierea de structura C1, se datează în sec. II-III p. Chr. C4 - groapă de formă circulară (dm. la gură = 0,75 m; dm. maxim = 1,20 m) cu funcţionalitate incertă, surprinsă în jumătătatea de E a suprafeţei cercetate, lângă profilul de S. Conturată de la -1,00 m, se adâncea până la -1,70 m faţă de nivelul actual. Era tăiată pe mijloc de şanţul C2 şi prezenta o umplutură de pământ negricios amestecat cu galben. Materialul arheologic recuperat constă în câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna şi resturi osteologice de provenienţă animală. Se datează cel mai probabil în epoca bronzului sau în prima epocă a fierului. Cercetarea preventivă efectuată pe proprietatea Luca este prima care documentează locuirea din aşezarea romană din zona Km 5 - Viile Noi. Este foarte posibil ca structurile descoperite să fie plasate la periferia de N a acestei aşezări, ţinând cont că stratul de cultură nu este unitar şi se concentrează doar în zona locuinţei cu fundaţii din piatră. Demnă de subliniat este şi înregistrarea unui complex aparţinând de un orizont de locuire preistoric, confirmat de altfel şi printr-o groapă identificată în urma unei cercetări preventive pe un lot din apropiere (proprietatea Carazianu).
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu