Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Suceava | Site: Biserica Mirăuţi | Excavation Year: 1994

Excavation Year   1994
Epoch
Late Medieval
Periods
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Church
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Suceava
Locality   Suceava
Commune   mun. Suceava
Site  Biserica Mirăuţi
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
National Arch. Record Site Code 146272.04
Report Lucrările de consolidare la biserica "Mirăuţi" din Suceava fiind în plină desfăşurare, în anul 1994 nu s-au putut relua cercetările în interiorul bisericii. În consecinţă, săpăturile arheologice din acest an s-au limitat la completarea datelor referitoare la perimetrul din jurul bisericii şi, concomitent, la obţinerea unor noi informaţii privind sistemul de fundare a absidei laterale de nord a bisericii, a cărui cercetare fusese doar parţială în anul precedent.
Cercetarea din jurul bisericii s-a impus ca o necesitate de prim ordin, datorită faptului că atât săpăturile efectuate de colectivul Adrian Bătrâna - Lia Bătrâna (1975), cât şi de noi au semnalat - pe laturile de sud şi de nord ale bisericii - numai existenţa unei necropole medievale, fără să se fi consemnat şi urme ale unor construcţii, care să poată fi legate de perioada în care biserica "Mirăuţi" a fost sediul Mitropoliei Moldovei. Pentru descoperirea unor astfel de urme, s-a impus efectuarea unei cercetări pe latura de est a bisericii, în spaţiul dintre absida altarului şi casa parohială actuală. În acest scop, s-a deschis o secţiune (S I A), cu lungimea de 31,50 m şi lăţimea de 1,50 m, în cuprinsul căreia s-au descoperit numai morminte de înhumaţie, aflate în stări diferite de conservare, dar nu s-au identificat resturi ale unor construcţii.
În total, s-au descoperit şi cercetat 17 schelete (numerotate M 8-M 25, în continuarea numerotării mormintelor descoperite în anii 1992-1993), cea mai mare parte a acestora conservându-se în condiţii relativ bune. Datorită pantei şi erodării terenului din jurul bisericii (vizibile mai ales în zona dintre absida altarului şi casa parohială). Scheletele se aflau la adâncimi variind între 0,30-1,05 m., cele mai mici adâncimi aflându-se în apropierea casei parohiale.
Cea mai mare parte din morminte a fost lipsită de inventar, iar în cele patru morminte în care s-au aflat unele piese, acestea din urmă erau reprezentate de nasturi metalici globulari (uneori numai fragmente), singura piesă importantă fiind descoperită în M 17 (un inel de bronz, care poartă pe chaton semne greu descifrabile).
Cea de-a doua săpătură s-a efectuat prin deschiderea casetei J, care cuprinde jumătate din absida laterală de nord a bisericii (în continuarea cas. I, din anul 1993) şi o parte din contrafortul de la est de absidă (caseta J are dimensiunile 3,85 x 1,25 m). Principalul rezultat obţinut în această casetă a constat în observaţia că elevaţia absidei altarului (în jumătatea de est a acesteia) depăşeşte (în exterior) conturul fundaţiei, în colţul de nord-est al arcului absidei diferenţa între fundaţie şi elevaţie ajungând la circa 0,25 m. Situaţia semnalată este inversă raportului dintre fundaţia şi elevaţia absidei în colţul opus, unde elevaţia era retrasă faţă de fundaţie cu circa 0,30 m., ceea ce evidenţiază dificultăţile pe care le-au întâmpinat constructorii bisericii din secolul al XVII-lea, în suprapunerea planimetrică a acesteia peste construcţia din secolul al XIV-lea. În plus, săpătura din cas. J a permis să se constate că, la est de absida laterală cercetată, biserica din sec. XVII avea o fundaţie proprie destul de solidă, situaţie impusă de faptul că, la est de absidele laterale, construcţia nouă nu a mai putut folosi fundaţiile celei precedente, lungimea bisericii din sec. XVII fiind mai mare decât cea a bisericii din sec. XIV.
În completare, facem precizarea că, adâncită până sub talpa fundaţiei bisericii actuale (s-a atins cota de -1,80 m faţă de pavimentul de lespezi actual din jurul bisericii), săpătura a prilejuit descoperirea a nu mai puţin de 8 fragmente de cranii, aparţinând unor morminte deranjate de şanţul de fundaţie, morminte din care proveneau şi alte fragmente de oase, toate în stare fragmentară.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu