Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Şoimeşti | Commune: Ceptura | County: Prahova | Site: La Merez | Excavation Year: 2018

Excavation Year   2018
Epoch
Bronze Age
Periods
Bronze Age;
Early Bronze Age;
Middle Bronze Age
Site Category
Domestic
Site Types
Open settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Prahova
Locality   Şoimeşti
Commune   Ceptura
Site  La Merez
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Frînculeasa Alin Site director Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Garvăn Daniel Muzeul Judeţean Buzău
Negrea Octav Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Preda Bianca Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
National Arch. Record Site Code 132565.01
Report Situl analizat se află în marginea de sud-vest a Dealurilor Istriţa, la capătul nordic al văii Semanului, una din multele văi ce străbat această culme în zona Ceptura – Urlaţi (jud. Prahova), pe teritoriul satului Şoimeşti, la circa 500 m vest de acesta, pe dealul La Merez sau Merez. Din punct de vedere administrativ, punctul se află pe raza comunei Ceptura, la limita dintre oraşul Urlaţi şi comuna Ceptura.
Dealul are o altitudine maximă de 446 m, iar platoul un diametru de circa 90 m. Dacă marginile de nord şi vest sunt foarte abrupte, spre sud şi est terenul prezintă spaţii ceva mai orizontalizate propice locuirii. Accesul mai lin spre platou se face dinspre sud. Din punct de vedere geomorfologic, zona în care este situat acest obiectiv arheologic corespunde dealurilor subcarpatice.
Reperele geografice sunt: latitudine 450203.13N, longitudine: 261757.80E, altitudinea absolută este de 446 m.
Situl apare în literatura de specialitate la începutul secolului XX, când C. Moisil ce a publicat câteva materiale arheologice izolate descoperite de un învăţător din localitate. De-a lungul timpului situl de pe Dealul Merez a fost amintit sporadic de mai mulţi arheologi români printre care amintim pe M. Petrescu-Dîmboviţa, V. Teodorescu, V. Leahu, A. Frînculeasa.
În anul 2003, în timpul unor cercetări de suprafaţă au fost identificate mai multe fragmente ceramice, din care remarcăm un vas întregibil ce reprezintă o ceaşcă recuperat dintr-o zonă cu multă cenuşă aflată la suprafaţă. În anul 2010, în zona cea mai înaltă a sitului, a fost montată o antenă de telefonie mobilă ce a afectat obiectivul arheologic pe o suprafaţă de aproximativ 200 mp, la care se adaugă un şanţ orientat nord-sud realizat pentru introducerea unor cabluri de alimentare cu energie electrică a antenei respective. Demersurile realizate de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au generat un proces, dar rezultatul final a fost cel intuit, respectiv antena a rămas în acelaşi loc.
În urma unor cercetări de suprafaţă realizate anterior pe Dealul Merez au fost descoperite materiale arheologice din epoca bronzului, culturile Glina, Monteoru şi Tei, dar şi din a doua epocă a fierului. Descoperirile arătau existenţa unei stratigrafii complexe şi prezenţa unui sit foarte important pentru cronologia şi evoluţia epocii bronzului la Dunărea de Jos. Având în vedere această situaţie, dar şi în contextul derulării şi dezvoltării unui proiect privind evoluţia în nordul Munteniei a mormintelor tumulare cu ocru (Jamnaja şi Katakombnaja) şi interacţiunea acestora cu comunităţile locale/autohtone, acest sit oferea o oportunitatea importantă.
Începând anul 2014 au fost realizate primele cercetări arheologice intruzive, având ca scop verificarea în special a stratigrafiei sitului. Cum colectivul de cercetare nu a fost unul numeros, iar obiectivul în prima fază a fost unul limitat, pe latura de est a dealului Merez au fost realizare trei sondaje arheologice. Deoarece în prima campanie nu a fost finalizat acest demers, în anii 2015 şi 2016, cu un colectiv extins, s-a continuat sondarea dealului, fiind realizate mai multe sondaje. Având în vedere dimensiunile sitului, acesta a fost împărţit în mai multe areale (A, B, C) ce au fost abordate punctual pentru extragerea unor informaţii prin care să ne atingem ţintele cercetării: date stratigrafice, contexte culturale, artefacte pentru studii pluridisciplinare. Au fost realizate mai multe sondaje prin care au fost sondate cele trei areale.
În anul 2017 a fost realizată o primă campanie de cercetare sistematică pe platoul Merez, fiind identificată o locuinţă incendiată, în care au apărut fragmente ceramice Cucuteni asociate cu materal şnurat specific culturii Cernavoda I. În campania din anul 2018 a fost identificată şi cercetată parţial o nouă locuinţă eneolitică, dar şi un nivel de locuire atribuit grupului Odaia Turcului. Acest ultim nivel de locuire a fost confirmat şi de date C14.
Obiective campania 2019
- continuarea cercetărilor complexelor arheologice identificate în campaniile aterioare;
- sondarea arealului A în apropierea M.1 cercetat în anul 2016, în vederea verificării posibilităţii existenţei altor morminte;
- cercetarea arealului C aflat pe patoul din apropierea antenei de telefonie mobilă, în vederea identificării unor situaţii stratigrafice clare, descoperirea unor complexe arheologice datând din culturile Odai Turcului, Glina şi Cucuteni B - Cernavoda I;
- finalizarea locuinţelor de suprafaţă denumite L1 şi L2. identificate în anii 2017-2018 în suprafeţele A şi B;
- cercetarea posibilei locuinţe de suprafaţă atribuită nivelului de locuire Odaia Turcului, surprinăs parţial în suprafaţa B în campania 2018;
- sondarea unui posibil sistem de fortificaţie identificat în urma investigaţiilor geofizice realizate în anul 2018;
- sondarea altor areale în vederea înţelegerii evoluţiei acestui sit pe orizontală;
- prelevarea materialului arheozoologic pentru realizarea unor analize pluridisciplinare;
- scanarea geofizică a unor zone aflate în apropierea sitului arheologic în vederea identificării cimitirului sitului, dar şi a altor aşezări;
- sondarea zonei din jurul platoului Merez în vederea identificării posibilelor cimitirule preistorice;
- activitate formativă pentru studenţii ce vor participa la cercetări.
Tehnicile de săpătură:
Săpătura arheologică derulată în acest sit, va urma punctual criteriul cronostratigrafic, deşi vor exista inerente adaptări condiţionate de personalul calificat implicat, logistica, situaţia din teren, bugetul. Prin sistemul de săpătură adoptat se va urmări dezvelirea integrală a complexelor de locuire, atât pentru observaţii ce privesc organizarea internă a aşezării, cât şi pentru obţinerea unor informaţii detaliate asupra modului de construcţie a locuinţelor, distribuţia inventarului acestora etc. În dorinţa de a înţelege cât mai bine evoluţia internă a aşezării în plan vertical, dar şi relaţiile stratigrafice pe orizontală între complexele de locuire, importantă va fi şi cercetarea zonelor aflate în exteriorul locuinţelor. În acest sens, printre altele, ne-am propus să nu izolăm locuinţele de restul contextului arheologic.
Pentru a obţine aceste informaţii, săpătura se va desfăşura în suprafaţă, prin deschiderea concomitentă a unor zone largi de 8 x 5 m. Vor fi abordate unitar perimetre bine determinate ale aşezării în funcţie de factori topografici, dispunerea complexelor, dar şi cei subiectivi, ce ţin de regimul de proprietate al terenului. De asemenea, vom continua sondarea şi definirea unor areale distincte din cadrul sitului, în vederea formării unei imagini de ansamblu a evoluţiei acestui sit arheologic.
Toate descoperirile vor fi raportate unui punct zero absolut, pe şantier vor fi utilizate atât o nivelă topografică SOKIA cât şi staţia totală NIKON, şantierul arheologic beneficiind de o logistică modernă (camere foto şi video, trepiede, laptopuri, nivelă topografică, staţie totală, dronă, etc).
Vof fi realizate şi fotografii de ansamblu cu drona instituţiei.
Înregistrarea şi prelevarea materialului arheologic
- vor fi realizate fişe de complexe (locuinţe, cuptoare, vetre, gropi, zone menajere, morminte etc) ce vor acoperi toate informaţiile necesare unei înregistrări detaliate şi care vor putea fi descărcate într-o bază de date EXCEL şi ACCES.
- straturile depuse arheologic (antropice sau naturale) vor primi numere de cod de unitate stratigrafică, informaţii necesare pentru realizarea matricei de complex, etape/secvenţe de locuire şi evoluţiei sitului arheologic, în vederea corelaţiilor stratigrafice atât în plan vertical cât şi orizontal.
- prelevările descoperirilor arheologice se vor face conform normelor şi standardelor specifice fiecărui tip de artefact, material.
Regimul bunurilor descoperite
Bunurile descoperite se vor depozita la instituţia organizatoare, respectiv Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, pentru prelucrarea ştiinţifică, fotografierea şi desenarea acestora. Ele vor fi inventariate şi apoi vor intra în patrimoniul respectivei instituţii ca bunuri culturale.
Valorificarea ştiinţifică
- În anul 2019 la sediul Muzeului Judeţean De Istorie şi Arheologie Prahova va fi organizată expoziţia temporară „Descoperiri preistorice în cercetări recenteʺ, în care vor fi expuse şi piese din mormântul 1 (M.1), dar şi altele descoperite în acest sit.
- Descoperirile rezultate din cercetările anterioare din acest sit vor fi publicate parţial în studii şi rapoarte arheologice. În acest an vom publica raportul arheologic 2018 în Cronica Cercetările Arheologice 2019. Un studiu privind inventarului M.1 se află în curs de publicare într-o revistă cotată internaţională din spaţiul vest- european (Journal of Archaeological Science).
- Până în prezent cercetările de la Şoimeşti au fost valorificate publicistic astfel:
Studii şi articole:
- Frînculeasa Alin, Garvăn Daniel (2017) Un raport pierdut: săpăturile de la Şoimeşti – Dealul Merez /La Merez, com. Ceptura, jud. Prahova, campania 2016, Mousaios. Buletinul Muzeului Judeţean Buzău, XXI, p. 57-67.
- Frînculeasa Alin, Soficaru Andrei-Dorian, Măgureanu Andrei, Preda Bianca, Ciupercă Bogdan, Garvăn Daniel, Anton Alin, Constantinescu Cătălin (2015) Un complex funerar preistoric descoperit la Târgşoru Vechi (jud. Prahova), Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman, Seria Arheologie, 7, p. 133-156.
- Frînculeasa Alin, Garvăn Daniel, Frînculeasa Mădălina, Voicu Bogdan, Adamescu Ion, 2008, Descoperiri arheologice în bazinul râului Cricovul Sărat, judeţul Prahova, Anuarul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova, S.N., III-IV (11- 12) (2007-2008), p. 47-100.

Rapoarte arheologice:
- Frînculeasa, A., Preda, B., Garvăn, D., 2016, Şoimeşti, comuna Ceptura, jud. Prahova, Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2015, A L-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Târgu-Jiu, 26-28 mai 2016, p. 229-230.
- Frînculeasa A., Garvăn D., 2015, Şoimeşti, comuna Ceptura, jud. Prahova, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania 2014, A XLIX-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Piteşti, 28 - 30 mai 2015, p. 243-244, Muzeul Judeţean Argeş.

Păstrarea documentaţiei
Pe durata cercetărilor în teren, arhiva constituită din fişe de complexe, planuri, relevee, informaţie grafică, fotografică şi scrisă referitoare la lucrările întreprinse va fi disponibilă nemijlocit membrilor colectivului de cercetare. După încheierea săpăturii şi prelucrarea ştiinţifică a materialului, arhiva de sit, în variante scrisă/printată şi digitală, va fi depusă în arhiva instituţiei organizatoare – Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

Evaluarea post-săpătură
În vederea atingerii scopului general al cercetării în etapa post săpătură se vor realiza:
- prelucrarea primară a materialului arheologic colectat (spălare, marcare, conservare);
- trierea materialului arheologic pe criterii tehnice şi cronologice;
- restaurarea materialului ceramic şi osteologic (IMDA);
- desenarea inventarului mobil identificat;
- prelucrarea ştiinţifică a datelor obţinute;
- analize arheozoologice;
- inventarierea materialului arheologic descoperit;
- depozitarea şi conservarea materialului arheologic descoperit.
La sfârşitul campaniei de cercetare se vor lua măsuri primare de protecţie şi conservare a săpăturii arheologice prin acoperirea acesteia cu folie de plastic sau netex şi pământ. Vom urmări ca în fiecare campanie suprafeţele deschise pentru cercetare să fie epuizate.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu