Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Bucureşti | Site: Ciurel, Băneasa | Excavation Year: 1994

Excavation Year   1994
Epoch
Bronze Age;
Late Medieval
Periods
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Bucureşti
Locality   Bucureşti
Commune   mun. Bucureşti
Site  Ciurel, Băneasa
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
National Arch. Record Site Code 179132.30 179132.28 179132.13
Report A. Ciurel.
Pe malul sudic al lacului Dâmboviţa, la aproximativ 100 m vest de stăvilar a fost trasată o casetă (4,00 x 4,00 m) pentru delimitarea şi cercetarea unei locuinţe datate în epoca bronzului şi atribuite culturii Glina, identificată în timpul lucrărilor pentru amenajarea unui debarcader al Regiei Autonomme Apele Române - Filiala Bucureşti.
În suprafaţa investigată, din punct de vedere stratigrafic, a fost observat un singur nivel arheologic, gros de 0,25 m - 0,40 m., care a fost datat în epoca bronzului. În partea superioară a acestuia, au fost descoperite câteva fragmente de la buze de vase care pot fi datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea.
Locuinţa descoperită avea o formă rectangulară cu colţurile rotunjite fiind parţial distrusă de lucrările amintite. În interiorul ei au fost depistate două gropi: una de formă aproximativ rotundă în colţul de nord (-2,50 m) şi alta de formă ovală în partea centrală (-2,40 m). Ultima a fost folosită ca "vatră" de foc. În profilul locuinţei au fost constatate trei refaceri ale podelei, realizate cu ajutorul unor lentile de lut galben steril din punct de vedere arheologic. Merită reţinut faptul că în toate cele patru faze de folosire a locuinţei, focul a fost utilizat în groapa din zona centrală unde există o alveolară a podelelor.
Inventarul arheologic descoperit este foarte bogat şi cuprinde: ceramică, obiecte din lut ars, oase de animale, unelte din piatră şi os.
Locuinţa a fost datată în epoca bronzului şi atribuită culturii Glina, pe baza decorului cu şiruri de pastile realizate prin împunsături în pasta crudă de la interior spre exterior şi într-un singur caz în sens invers.

B. Băneasa

Pe strada Ion Ionescu de la Brad nr. 14, în imediata vecinătate a aeroportului Băneasa, s-a preconizat construirea Centrului Naţional de Dirijare a Zborurilor. Din cercetările arheologice anterioare se cunoşteau în această zonă o aşezare din epoca bronzului (cultura Tei - faza "La Stejar") şi una din perioada feudalismului timpuriu (o vatră sătească din secolele X-XI), fapt ce a necesitat efectuarea unei săpături arheologice de salvare pe locul ce urma să fie afectat de viitoarea construcţie.
Suprafaţa a fost investigată prin două secţiuni de 60 m (S1-S2) şi două de 25 m (S3-S4): sub stratul vegetal au fost găsite câteva fragmente ceramice medievale târzii (secolele XVIII-XIX) şi un cuptor din lut, folosit pentru prepararea şi încălzirea hranei, ce poate fi atribuit tot acestui moment cronologic.
Cea mai veche etapă de locuire este reprezentată de o aşezare din epoca bronzului, cultura Tei, din care a fost depistat un singur complex - respectiv o groapă de provizii. Restul materialului este dispersat într-un strat de cultură afectat de construirea unor clădiri în perioada anilor 1960-1970.
Ceramica
Tot materialul s-a găsit în stare fragmentală şi poate fi împărţit în două mari categorii.
1. Ceramica grosolană
Majoritatea vaselor se încadrează în această categorie: ele sunt lucrate dintr-o pastă de factură grosolană, cu multe pietricele, nisip, neagră în spărtură, arsă inegal şi neîngrijit. Cu excepţia unui vas de dimensiuni mai mari, decorat cu impresiuni pe buză, întâlnim forme de dimensiuni mici şi mijlocii. Vasele au marginea îngustă, trasă şi subţiată, uneori teşită. Decorul este format din brâie alveolare, aplicate imediat sub buză sau de câte un şir de împunsături rotunde. Acesta este asociat cu un motiv executat cu măturica, ce apare mai ales în partea inferioară a vasului, sub forma unor dungi verticale; mai rar întâlnim butoni izolaţi de formă tronconică sau teşiţi.
2. Ceramica fină
Vasele din această categorie reprezintă circa 10-15 % din totalul descoperirilor: sunt lucrate dintr-o pastă fină, fără pietricele, netede şi fine la pipăit; formele aparţin unor vase de capacitate mică: cupe, ceşti, castroane. Dintre acestea trebuie evidenţiată apariţia unui vas cu toartă orizontală, ce este caracteristic culturilor din sudul Bulgariei şi Macedoniei. Decorul este reprezentat de baghete în relief trase vertical din buză, dar şi cercuri cu un buton în mijloc. Caracteristice sunt triunghiurile, liniile ondulate din împunsături executate destul de neglijent.
Materialul litic
S-au descoperit 33 de silexuri, majoritatea fiind aşchii produse în urma decorticării nucleelor de silex. Putem menţiona totuşi existenţa unui gratoar ogival atipic şi a unei aşchii retuşate dorsal.
Pe baza materialului ceramic se poate aprecia că la Băneasa există o aşezare din epoca bronzului, cultura Tei III-IV, fazele "La Stejar" sau "Fundeni".C. Militari-Canalul Roşu. Mircea Negru, Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti

C. Militari-Canalul Roşu.

În această zonă, pe malul sudic al lacului Dâmboviţa, la aproximativ 300 m vest de punctul în care au fost executate cercetări arheologice în cadrul staţiunii de la Militari - Câmpul lui Boja şi la circa 80 m este de canalul Roşu, lucrările de instalare a unei conducte de apă potabilă au scos la lumină vestigii arheologice, fapt care a condus la executarea unui sondaj.
A fost trasată o secţiune S1 cu dimensiunile de 8,00 x 1,50 m şi adâncimea de 1,05 - 1,15 m. Din punct de vedere stratigrafic a fost identificat un singur nivel arheologic, cu o grosime de 0,30 - 0,35 m, care conţinea fragmente ceramice din epoca bronzului. Apariţia sporadică a unor fragmente de vase lucrate la roată din pastă cenuşie fină sau zgrunţuroasă, datată în secolele III-IV, precum şi prezenţa sub solul vegetal a unui strat compact de lut galben provenit dintr-o depunere recentă, sunt indicii că lucrările de amenajare a lacului Dâmboviţa au afectat situl arheologic.
În cadrul materialului ceramic datat în epoca bronzului există şi un fragment cu o pastilă realizată de la exterior spre interior, fapt care ne determină să credem că nivelul arheologic din epoca bronzului cuprinde vestigii ce pot fi atribuite culturii Glina.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu