Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Tărtăria | Commune: Săliştea | County: Alba | Site: Gura Luncii | Excavation Year: 2019

Excavation Year   2019 Epoch Neolithic; Bronze Age; Hallstatt; Late Roman period (2nd - 4th cent.); Age of migrations (4th - 6th cent.); Early Medieval Age (7th - 13th cent.) Periods Neolithic; Eneolithic; Bronze Age; Hallstatt; Late Roman Period; Migrations Period; Early Medieval Period Site Category Civil; Domestic Site Types Habitation; Tell Map it   Find it on the Romanian map County / District  Alba Locality   Tărtăria Commune   Săliştea Site  Gura Luncii Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Fântâneanu Cristinel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Florescu Cristian Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Luca Sabin Adrian Site director Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Marțiș Florentina Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Natea Gheorghe Vasile Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu Palaghie Vasile Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu Perianu Florentin Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu Rustoiu Gabriel Tiberiu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia Tudorie Anamaria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu National Arch. Record Site Code 7080.01 Report Aşezarea de la Tărtăria - Gura Luncii, este localizată lângă halta Tărtăria, pe un mic promontoriu lung de 300-350 m şi lat de 150 m, pe prima terasă neinundabilă a Mureşului. Situl a fost descoperit de către Endre Orosz în 1906. Situl aparţine de comuna Săliştea, cunoscută ca Cioara până în 1965, fiind considerat unul dintre cele mai importante situri arheologice transilvănene. Importanţa deosebită a sitului este dată de informaţiile pe care le aduce în demersul de cunoaştere şi înţelegere a neoliticului şi eneoliticului din Transilvania şi nu numai. Campania anului 2019 s-a desfăşurat în perioada 30 iunie – 20 iulie 2019. A fost abordată suprafaţa SI, cu precădere carourile 25-32 (Plan 1-2). Săpătura a început la nivelul rămas din anul 2013, adică aproximativ -0,95 m şi a presupus săparea pe nivele de 0,10 – 0,15 m. Sterilul a fost identificat la adâncimea de -1,80/-1,90 m. Din steril au mai fost identificate complexe ce s-au dus până la adâncimea finală de aproximativ -3,50 m. Pe parcursul acestei campanii am identificat şi golit (unele au fost golite parţial deoarece treceau de suprafaţa în care lucram) 7 complexe (Cx. 52-58). Tot în cadrul acestei campanii au fost prelevate probe pentru analize radiocarbon. La finalul campaniei, zona în care am lucrat a fost conservată cu folie de plastic si pământ. Descrierea complexelor identificate: Complexul 52 Complexul 52 este reprezentat de un cuptor de formă circulară, după cum se poate observa din partea golită, cu gura de alimentare orientată spre Nord. Complexul s-a conturat în suprafaţa S. I, caroul 25 (partea Sudică a acestuia), la adâncimea de -1,40 m iar fundul acestuia a fost identificat la -0,40 m de la conturare. Partea surprinsă de noi (complexul se continuă sub profilul Sudic şi Vestic) are dimensiunile de 0,40 m (latura scurtă) şi 0,70 m (latura lungă). Cuptorul este realizat din lipitură arsă (grosime perete: 0,04-0,07 m), de culoare roşiatică. Partea superioară a acestuia (plafonul) a fost identificată în interiorul lui, fiind prăbuşită. Umplutura este reprezentată de un sol negru cu conţinut ridicat de cenuşă, cărbune şi pigment roşu. Tot în umplutură au fost identificate şi 3 fragmente ceramice. Pe fundul complexului s-a observat un strat foarte subţire de arsură, semn că acesta nu a fost utilizat îndelung iar sub aceasta un sol de culoare gălbuie – steril. Complexul 53 Complexul 53 este reprezentat de o groapă de formă circulară (din câte se pot observa după partea descoperită de noi, deoarece complexul se continuă sub profilul Sudic) identificată în carourile 28-29. Complexul s-a conturat la adâncimea de -1,40 m iar fundul a fost identificat la -0,80 m de la conturare, având formă alveolată. Lungimea lui este de 1,10 m iar lăţimea este de 0,40 m. În partea de Est prezintă o cuptorire. În umplutura acestuia s-au găsit rare materiale arheologice însă mult chirpic şi arsură de culoare neagră, toate acestea într-un sol negricios, afânat. În profil se pot observa straturi succesive (sol gălbui, strat de chirpici, strat de arsură de culoare neagră amestecată cu cenuşă). Acest complex se opreşte în stratul gălbui – steril. Complexul 54 Complexul este reprezentat de o groapă de formă circulară, conturată la adâncimea de -1,40 m, în caroul 25. Fundul complexului este la -0,20 m de la conturare şi are formă alveolată. Lungimea acestuia este de 0,52 m iar lăţimea este de 0,48 m. Umplutura este reprezentată de un sol nisipos de culoare brun-închis, cu puţin pigment roşu. Nu au fost identificate materiale arheologice. Se află la aproximativ 1 m, Nord, de Complexul 52. Complexul 55 Complexul este reprezentat de o groapă ce a fost perfoartă de trasarea şi golirea secţiunii din 1989 lucru demonstrat de prezenţa materialelor contemporane în umplutură. Cu toate acestea sunt părţi ale gropii care nu au fost atinse de această secţiune. Groapa s-a conturat la -1,90 m, în carourile 28-29. Lungimea acestuia este de 3,5 m, lăţimea este de 1,20 m iar adâncimea este de 0,80 m de la nivelul de conturare. În ceea ce priveşte umplutura gropii, am putut identifica 2 straturi. Primul strat este reprezentat de un sol nisipos, brun-gălbui care are în componenţă materiale contemporane (folie plastic, sârmă). Acest strat merge până la adâncimea de -0,60 m din adâncimea totală de -0,80 m, a gropii. Al doilea strat, cuprins între -0,60 m şi -,80 m este stratul neatins de secţiunea trasată în 1989. Acest strat are un sol afânat, cu o culoare brun-închisă, cu pigment de arsură roşie şi mici lupe de culoare gălbuie. Prezintă o cuptorire pe partea Sudică. Fundul complexului este alveolat şi este realizat în stratul gălbui – steril. Complexul 56 Complexul 56 este reprezentat de o locuinţă cu formă neregulată, identificată în carourile 30-31-32, la adâncimea de -1,50 m. Lungimea acesteia este de 3,40 m, lăţimea este de 1,70 m iar adâncimea variază între -0,60 m – -1,00 m, deoarece prezintă trei trepte. Prima treaptă se află în partea de Sud-Est a complexului şi are o adâncime de -0,60 m de la nivelul conturării. A doua treaptă se află în partea Est, cu adâncmea de -0,85 m iar a treia se află în partea central-vestică şi are adâncimea de -1,00 m. Umplutura acestui complex este reprezentată de un sol foarte afânat care nu ne-a permis realizarea unui profil după criteriile necesare deoarece la o simplă atingere, începea să cadă umplutura. Revenind la umplutură, aceasta prezintă straturi succesive – strat de arsură, strat de lipitură de culoare galbenă, strat de căzătură de chirpici. În această umplutură am identificat materiale Vinča (pliseuri foarte fine), poate chiar Criş (? – materiale decorate cu ciupituri şi aplicaţii tip „floare”), dar şi materiale speciale precum: spatule şi ace din os, fragmente de greutate din lut şi un toporaş din piatră. Fundul acestui complex a fost identificat tot în stratul gălbui – steril. Acest complex este tăiat de complexul 58 în partea de Est (?). Complexul 57 Complexul 57 este reprezentat de o groapă de formă aproximativ circulară, identificată în caroul 32, la aproximativ 0,50 m Est de Complexul 56. Acesta s-a conturat la adâncimea de -1,60 m. Lungimea complexului este de 0,90 m, lăţimea este de 0,70 m iar adâncimea este de -0,50 m de la nivelul de conturare. Fundul complexului este drept. Umplutura din complex este de culoare brun-închisă cu puţin pigment roşiatic. În ceea ce priveşte materialul arheologic, acesta se regăseşte în cantităţi foarte mici (jumătate de pungă). La conturare, complexul era căpăcuit de un strat subţire de arsură roşie sub care se afla puţină cenuşă şi arsură de culoare neagră. Complexul 58 Complexul 58 este reprezentat de o groapă circulară (după câte am putut noi observa, deoarece aceasta se continuă în profilul de Est şi Nord), identificată în caroul 32, la adâncimea de -1,60/-170 m. Lungimea gropii este de 1,30 m, lăţimea este de 0,80 m iar adâncimea este de -1,50 m de la nivelul de conturare. În privinţa umpluturii, precizăm faptul că aceasta este reprezentată de un pământ brun-negricios cu pigment roşu şi mult cărbune. Tot în umplutură am identificat material ceramic şi osteologic însă nu în cantităţi foarte mari. Posibil ca acest complex să taie Complexul 56. În urma acestor săpături a rezultat o mare cantitate de artefacte arheologice (ceramică, fragmente de figurine, unelte şi arme din silex, obsidian şi piatră) care confirmă şi pe acestă zonă locuirea intensă. Materialele recoltate se găsesc în stadiu de prelucrare primară; au fost curăţate iar acolo unde este cazul se efectuează operaţiuni de restaurare şi reconstituire în laboratoarele Muzeului Naţional Brukenthal. Abstract other lang. Abstract    Bibliography Horedt K., Săpături privitoare la epoca neo şi eneolitică, în Apulum, III, 1949, pp. 44-69. Lazarovici Gh., Lazarovici M., Arhitectura Neoliticului şi Epoca Cuprului din România, I, Neoliticul, Iaşi, 2006 Lazarovici Gh., Maxim Kalmar Z., Tărtăria, Cluj-Napoca,1991. Luca S. A, New discoveres of the Neolithic and Aeneolithic fine arts at Tărtăria and Lumea Nouă, Alba County, and matters concerning their typology and chronology, în Acta terrae Septemcastrensis, II, Sibiu, 2003, pp. 18-42. Luca S. A., Tărtăria Rediviva, Alba Iulia, 2016, Premiul Academiei Române „A. D. Xenopol”, 2018. Paul I., Enigma tăbliţelor de la Tărtăria – Schiţă preliminară, Ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa a Universităţii de Vest Timişoara, 23 mai 2007. Suciu C.I., Cultura Vinča în Transilvania, în Biblioteca Brukenthal, XLIV, Sibiu, 2009. Vlassa N., Chronology of the Neolithic în Transylvania in the light of the Tărtăria Settlement’s Stratigraphy, în Dacia Nouvelle Serie, VII, 1963, pp 485-484. Vlassa N., Unele probleme ale Neoliticului Transilvaniei, în Acta Mvsei Napocensis, IV, 1967, pp. 403-424. Vlassa N, Neoliticul Transilvaniei – Studii, articole şi note, Cluj-Napoca, 1976. Zanotti D. G., The Position of the Tărtăria Tablets within the Southeast European Copper Age, American Journal of Archaeology, Vol. 87, No. 2 (Apr., 1983), pp. 209-213. XXX, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, în Bibliotheca Mvsei Apvlense I, Alba Iulia 1995. Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO