|
Excavation Year |
2020 |
|
Epoch |
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
|
|
Periods |
Medieval Age
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Monastery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Timiş |
|
Locality |
Igriş |
|
Commune |
Sânpetru Mare |
|
Site |
Mănăstirea Egres |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Türk |
Attila |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Apostol |
Virgil |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Balazs |
Major |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Birta |
Dominika |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Craiovan |
Bogdan |
|
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Czigány |
Bertalan Zágorhidi |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Langó |
Péter |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Lócki |
Róbert |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Németh |
Vera |
|
Universitatea Catolică Péter Pázmány - Budapesta, Ungaria |
| Popa |
Ștefan |
|
Muzeul Banatului, Timişoara |
| Tănase |
Daniela |
|
Muzeul Banatului, Timişoara |
|
|
National Arch. Record Site Code |
158751.04
|
|
Report |
În vara anului 2020, au continuat cercetările arheologice sistematice la abaţia cisterciană de la Igriş, com. Sânpetru Mare, jud. Timiş, ctitorită de către regele Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196). Săpăturile arheologice sistematice desfăşurate între anii 2016-2017 au avut drept principal rezultat descoperirea bisericii mănăstirii-nota 1 , iar în anul 2019 a fost evidenţiată o biserică mai veche suprapusă de cea cisterciană şi construită cel mai probabil pe la jumătatea secolului al XI-lea-nota 2 . Tot în anul 2019, ne-am edificat cu privire la locul de înmormântare al regelui Andrei al II-lea (decedat în 1235) şi a reginei Yolanda de Courtenay (decedată în 1233) şi au fost aduse contribuţii notabile cu privire la planimetria bisericii abaţiale-nota 3 şi a unor încăperi adiacente spre sud, probabil sacristia şi capitlul.
Obiectivele noastre principale în această campanie au fost cercetarea bisericii abaţiale în partea sa de răsărit, în zona absidei, precum şi continuarea cercetării bisericii mai timpurii.
Pentru dezvelirea absidei săpăturile s-au concentrat în strada situată la est de terenul denumit „La Ofer”, unde s-au cercetat cinci secţiuni în întregime (B98/2020, C97/2020, D97/2020, C98/2020 şi D99/2020), cu dimensiunile de 5 x 5 m, şi patru parţial (A98/2020 A97/2020, B97/2020, D98/2020).
În secţiunile B98/2020, C97, D97/2020, C98/2020, deja la o adâncime de 0,15 m sub actualul nivel de călcare reprezentat de un drum pietruit şi spaţii verzi au apărut dărâmături, ziduri prăbuşite, dar şi ziduri in situ (Fig.1-3, Fig. 6). O bucată mare de zid prăbuşit a fost găsită în secţiunea D97/2020, iar în secţiunile C 97/2020 şi D97/2020 au apărut urme de locuire din epoca medievală târzie când mănăstirea a devenit fortăreaţă, respectiv amprenta unei sobe şi ziduri: un zid situat oblic spre contrafortul din colţul sud-estic al absidei mari, apărut la adâncimea de 0,90 m faţă de nivelul actual de călcare şi un zid din cărămidă, la profilul de est al secţiunii D97/2020. Acest zid a fost găsit la adâncimea de 0,45 m faţă de nivelul actual de călcare (Fig. 2-3).
Zidurile găsite in situ s-au dovedit a fi absida principală a bisericii cisterciene, care avea o formă pătrată şi contraforturi pătrate la colţul de nord-est şi la cel de sud-est. Absida are fundaţia construită din cărămidă şi piatră, ranforsată cu tiranţi din lemn. Au fost găsite lăcaşurile a doi tiranţi, unul pe latura de sud (cu lungimea de 6,80 m) şi unul pe latura de est (cu lungimea de 6,60 m), păstrat parţial. Fundaţia a fost construită la exterior din blocuri de piatră fasonată şi are un decroş, iar elevaţia absidei este din cărămidă. În straturile de dărâmătură de deasupra şi din jurul absidei s-au găsit numeroase fragmente de sticlă decorată în relief, indiciu al faptului că au existat vitralii.
Pentru dezvelirea în întregime a absidei principale, săpătura s-a extins spre nord, est şi sud, prilej cu care au fost descoperite sub straturi de moloz două absidiole de formă semicirculară, care flancau absida mare, de formă pătrată (Fig. 4-5). Absidiola nordică a apărut în secţiunea A98/2020 la o adâncime de 1,10 m faţă de nivelul actual de călcare, iar cea sudică în secţiunea D98/2020 la -0,85 m faţă de nivelul actual de călcare. Acestea au fundaţia la exterior din blocuri de piatră fasonată şi un decroş, la fel ca în cazul absidei pătrate. La absidiola sudică unele blocuri din piatră au semne de meşter.
Absida mare şi absidiolele adăposteau altarul principal şi două altare secundare. În secţiunea C98/2020 s-a găsit altarul principal spre care se ajungea pe trepte placate cu marmură roşie. În partea de nord a altarului, la o adâncime de 0,85 m faţă de nivelul actual de călcare s-a găsit un strat gros de mortar compact, care reprezintă nivelul de construire al absidei pătrate.
Faptul că în secţiunea D98/2020 a apărut absidiola sudică a determinat extinderea spre vest a săpăturii, fiind trasată secţiunea D99/2020, cu dimensiunile de 5x5 m, în care s-a găsit zidul de est al bisericii şi al sacristiei, care se continuă spre sud. De asemenea, s-a dezvelit o porţiune de altar din absidiola sudică, spre care se urca pe trepte din cărămidă, podeaua fiind tot din cărămidă (Fig. 7-8).
În partea dinspre vest a absidei mari, în secţiunea B98/2020, unde erau treptele care duceau spre altar, la o adâncime de 1,10 m faţă de nivelul actual de călcare, s-a observat un zid de formă semicirculară, construit din cărămidă şi piatră, cu talpa fundaţiei la -3,10 m faţă de nivelul actual de călcare, şi care s-a dovedit a fi absida principală a bisericii mănăstirii într-o primă fază constructivă. Se pare aşadar că au existat două etape constructive în zona absidei mari, aceasta fiind iniţial de formă semicirculară, flancată de cele două absidiole, iar ulterior a fost construită o absidă mult mai mare, de formă pătrată (Fig. 9-10). În stadiul actual al cercetării încă nu se poate spune dacă a doua etapă constructivă datează în ultima treime a secolul al XII-lea sau la începutul secolului al XIII-lea. Cert este că la 1241 absida centrală pătrată exista, deoarece în lăcaşul tirantului de pe latura sudică s-a găsit multă cenuşă de culoare neagră amestecată cu diverse materiale arheologice, unele cu urme de ardere, similare celor găsite în anii anteriori în stratul de distrugere din timpul invaziei tătare şi în groapa cu numeroase fragmente de schelete umane-nota 4 .
În secţiunea D4/2020, cu dimensiunile de 5x5m, s-a continuat cercetarea bisericii din secolul al XI-lea şi s-a găsit o porţiune din zidul său nordic, care apare la adâncimea de -0,85 m faţă de nivelul actual de călcare. Zidul sudic al navei bisericii cisterciene, depistat în secţiunile cercetate în 2016, 2017 şi 2019, apare în această secţiune de la adâncimea de 1,20 m faţă de nivelul actual de călcare. Amprenta fundaţiei de lut galben a bisericii timpurii a fost observată la adâncimea de -2,10 m faţă de nivelul actual de călcare, aceasta fiind paralelă zidului bisericii abaţiale, la o distanţă foarte apropiată de acesta (circa 5-7 cm). Înspre profilul de vest al secţiunii fundaţia de lut galben are o nişă dreptunghiulară, la fel cu cea observată în D3/2019-nota 5 . Între cele două fundaţii există o fundaţie dreptunghiulară din cărămidă, care pare să fie ţesută cu zidul cistercian, dar încastrată parţial în zidul bisericii mai timpurii, posibil fundaţia unei coloane angajate (Fig.11). Între cele două ziduri, dar şi la nord de zidul bisericii timpurii au fost găsite schelete databile în secolele XIV-XV, care ajung până la adâncimea de 2,10 m faţă de nivelul actual de călcare.
În această campanie arheologică s-a finalizat şi cercetarea a două secţiuni începute în anul 2019, A1 şi B1, în care a rămas de săpat stratul de înmormântări din secolele XIV-XV. Remarcăm aici unul dintre primele morminte din biserica mănăstirii, foarte probabil de la sfârşit de secol XII - început de secol XIII, situat mai la vest de stratul compact de înmormântări şi la o adâncime mai mare. Acest mormânt, notat 243, a apărut la o adâncime de 2,45 m faţă de nivelul actual de călcare fiind săpat în stratul de pământ negru-cenuşiu cu artefacte din epoca bronzului. După piesele de inventar din os şi metal pare să fi fost un prelat înmormântat într-un sicriu cu armături din fier (Fig.12). Stratul de înmormântări este documentat în aceste secţiuni până la adâncimea de 2,40-2,50 m faţă de nivelul actual de călcare.
Se cuvine să menţionăm aici şi faptul că numeroase morminte databile în secolul XV-prima jumătate a secolului XVI au fost descoperite şi de jur-împrejurul absidei şi a absidiolelor (Fig. 13). Unele dintre acestea au în inventar monede şi piese de port şi de podoabă din argint şi bronz: diademe, inele digitale, aplice vestimentare, aplice de centură. Scheletele sunt de adulţi (femei şi bărbaţi), de copii şi de nou-născuţi, acestea din urmă fiind îngropate mai ales în partea de est şi de nord a absidei la mică adâncime faţă de nivelul de călcare medieval.
În concluzie, campania anului 2019 a avut rezultate excepţionale, prin descoperirea absidei principale şi a celor două absidiole, precum şi prin contribuţia adusă la planimetria bisericii cisterciene şi a celei din secolul al XI-lea (Fig. 14). Ca în fiecare an, a fost găsită o cantitate însemnată de obiecte din metal, ceramică, sticlă, os şi fragmente arhitecturale din piatră care ne dezvăluie aspecte ale vieţii spirituale şi culturii materiale a călugărilor cistercieni şi a laicilor care au locuit în regiunea văii Mureşului Inferior.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
1.Tănase et alii 2017a, 66-68, Pl. 1-5; Tănase, Végh, Rétfalvi 2018, 48, 313-316.
2. Tănase et alli 2020, 167, 169, Fig. 4; Tănase, Major 2020, 448-450.
3. Tănase, Major 2020, 442-446, 450-451. 4.Tănase, Major 2020, 446-448.
5. Tănase, Major 2020, 448, Fig. 12.
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
