Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Alba Iulia | Site: Castrul roman Apulum | Excavation Year: 1994

Excavation Year   1994
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.)
Periods
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Urban settlement;
Camp
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Alba Iulia
Commune   mun. Alba Iulia
Site  Castrul roman Apulum
Site Sector
Site name   Apulum (Colonia Aurelia Apulensis)
Persons involved and Institutions
National Arch. Record Site Code 1026.01 1026.02 1026.10
Report A. Oraşul roman Apulum (Colonia Aurelia Apulensis).
Campania arheologică din anul 1994, în zona intramurană estică a Coloniei Aurelia Apulensis, şi-a propus să aducă la lumină noi elemente ale tramei stradale a acestui important centru urban situat în partea sudică a castrului legiunii a XIII-a Gemina.
În acest scop, secţiunea arheologică, trasată pe direcţia est-vest, a intersectat într-unul din capetele sale, cardo maximus, pus deja în evidenţă prin săpăturile din anii 1989-1990. În campania arheologică din anul trecut s-a intrat într-o zonă în bună parte răvăşită de căutătorii de piatră din perioada modernă. astfel încât, edificiile antice existente aici au fost parţial afectate. Din zidurile acestora, executate în opus incertum, reperate în cursul săpăturilor, se mai păstrau în elevaţie numai câteva asize, sau amprenta acestora, observabilă în stratigrafie. La aproximativ 35,5 m. de cardo maximus a fost surprins, spre est, traseul unui cardines care se adaugă altor trei, identificaţi în anii precedenţi, în intervalul cuprins între incinta de pe această latură a oraşului şi cardo maximus.
Sunt de semnalat şi în acest an vestigiile aparţinând primei etape de locuire în această zonă, alături de un inventar bogat, în care alături de ceramică de uz comun au fost identificate şi numeroase fragmente de terra sigillata, fibule, interesante piese din bronz şi plumb, opaiţe întregi sau întregibile, obiecte utilizate în practica medicală antică, precum şi o monedă din bronz aparţinând epocii lui Traian, piesă numismatică ce reprezintă un important reper cronologic pentru datarea nivelurilor romane de locuire de la Partoş.

B. Castrul roman Apulum. Vasile Moga, Muzeul Naţional al Unirii Alba-Iulia

În vederea întocmirii documentaţiei privind restaurarea, conservarea şi redarea în circuit ştiinţific şi turistic a porţii de sud a castrului legiunii XIII Gemina de la Apulum (porta principalia dextra), Muzeul din Alba-Iulia în colaborare cu Univeristatea "1 Decembrie" (reprezentată prin topograful Valerian Bărbuţă) a reluat, printr-un sondaj de verificare, cercetările în acest punct.
S-a avut în vedere turnul de vest al porţii, unde au apărut stratigrafic, un pavaj din cărămidă (păstrat pe o suprafaţă de 3,50/2,50 m.) plasat în interiorul fostului turn roman, pavaj datând eventual de la sfârşitul veacului XIX, s-a pus în evidenţă nivelul monetăriei feudale a oraşului şi s-a reuşit degajarea laturii vestice a turnului propriu-zis, având în alcătuire blocuri ecarisate în opus quadratum, legate cu mortar. Având grosimea de 1,50 m., latura degajată a turnului se păstrează pe o lungime de 6,70 m.
Urmează ca în campaniile viitoare să se degajeze întregul turn şi să se pregătească terenul pentru restaurare.

D. "Crăicuţa". Mihai Blăjan, O.J.P.C.N. Alba-Iulia

Lucrările de decopertare a unei suprafeţe de 20 ari la sud de oraş, lângă "Izvorul Împăratului" ("Crăicuţa") au distrus partea superioară a unor complexe de locuire din perioada prefeudală.
Cercetările de suprafaţă din iulie 1994 au identificat conturul a zece gropi săpate la adâncimi diferite în stratul de argilă aluvionară maroniu-gălbuie, depus pe marginea terasei. După evacuarea pământului din interiorul porţiunilor de gropi rămase intacte s-a constatat că acestea aveau forma cilindrică, ovoidală şi bitronconică şi îndepliniseră funcţia de depozite de cereale. Pământul de umplutură conţinea multă cenuşă, bucăţi de cărbune, cărămizi fragmentare şi bolovani de râu, fragmente ceramice răzleţe lucrate cu mâna sau la roată rapidă. Se remarcă marginile de chiup, un fragment de opaiţ, două greutăţi tronconice de la războiul de ţesut, cîteva fusaiole din lut ars şi obiecte atipice din bronz şi fier, bucăţi din pietre de râşniţă, rare oase de animale, cochilii de gasteropode etc.
Studiul inventarului arheologic contribuie la datarea depozitelor de cereale în secolul al VI-lea e.n. Ele sunt anexe gospodăreşti şi aparţin unor locuinţe situate la sud de aşezarea prefeudală, în vecinătatea izvoarelor potabile ivite pe marginea şi la piciorul versantului terasei a doua a Mureşului.

E. B-dul "1 Decembrie 1918". Mihai Blăjan, O.J.P.C.N. Alba

Cu prilejul excavării gropii de fundaţie a unui edificiu situat în colţul sud-vestic al intersecţiei str. Vasile Goldiş cu B-dul "1 Decembrie 1918", în noiembrie 1993, au fost distruse numeroase complexe arheologice.
S-au identificat stratul de cultură roman, de culoare cenuşiu-negricioasă sau brun-roşcat, aşezat direct peste humusul antic lipsit de urme de locuire preistorică şi trei fundaţii de clădiri de suprafaţă, construite din bolovani de râu şi bucăţi de cărămizi înecaţi în mortar de var. Grosimea zidului măsoară 0,60 m. şi baza substrucţiilor este aşezată pe un strat de balast. În colţul de est al gropii s-au conturat gura de alimentare a unui cuptor de ars tegulae umplută cu bolovani de râu, lespezi din gresie şi cărămizi fragmentare. Pe latura estică s-au dezvelit 3 gropi menajere, din care una aparţine unei fântâni.
Depunerile postromane şi prefeudale lipsesc în acest sector al oraşului, situat la circa 400 m. spre vest de castrul antic, dar feudalismului timpuriu îi aparţin stratul de cultură cenuşiu-negricios (0,20 m.) şi 4 locuinţe identificate în colţurile de sud-vest şi nord-est şi pe latura de nord a gropii. Construcţiile sunt bordeie cu o singură încăpere şi gârlici de acces în interior, încălzite de o vatră simplă sau cuptor cu bolta din lut ars. Una din locuinţe prezintă sub nivelul podelei o groapă tronconică, cu gâtul cilindric, utilizată odinioară ca depozit de cereale, care conţine oase de animale şi fragmente ceramice din secolul al X-lea.
Nivelul medieval târziu cuprinde un strat de locuire brun-roşcat şi două locuinţe semiîngropate din secolul al XVIII-lea şi marchează continuarea vieţii în vatra aşezării medievale târzii, situată pe "Platoul Romanilor", la vest de "Cetate".
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu