Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jurilovca | County: Tulcea | Site: Capul Dolojman | Excavation Year: 1999

Excavation Year   1999
Epoch
Bronze Age;
Hallstatt;
Greek and Hellenistic;
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Bronze Age;
Hallstatt;
Greek Age;
Byzantine Period;
Middle Medieval Period
Site Category
Defence;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Jurilovca
Commune   Jurilovca
Site  Capul Dolojman
Site Sector Sectorul SIG (Incintă greacă)
Site name   Argamum, Orgame
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandrescu Cristina-Georgeta
Anghel Sorin
Brustur Titus
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica
Malagean Marian
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Oţa Liana Loredana
Sarvaş Gabriela
Sarvaş Teofil
Topoleanu Florin George
Tudorache Vera
Vizauer Iulian
Welsford Thomas
National Arch. Record Site Code 160653.02
Report Conform proiectului, scopul cercetărilor din acest sector este verificarea traseului incintei greceşti (sec. IV – III a., potrivit observaţiilor Mariei Coja, care a investigat un tronson al acesteia, situat de-a lungul falezei şi având orientarea NE-SE, în anii 1975-1976. Cu acelaşi prilej au fost observate indicii privind schimbarea direcţiei incintei spre vest, însă chiar în punctul respectiv monumentul este aproape complet demolat din cauza implantării ulterioare a unui cuptor de ars cărămizi/ţigle din epoca romano-bizantină).
Cercetarea a fost iniţiată în anul 1998 printr-o secţiune (SIG = 37x2 m) orientată perpendicular pe incinta romano-bizantină şi tăind panta destul de accentuată dinafara laturii de sud a fortificaţiei de epocă romană târzie, fiind situată la cca 30 m vest de tronsonul pus în evidenţă de Maria Coja. SIG se află în relaţie de contiguitate organică sectorul F.E., unde cercetarea condusă de subsemanta între anii 1981 –1997, este continuată, în prezent, în colaborare cu lect. univ. Lucreţiu Mihăilescu Bîrliba (Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi).
Întrucât în 1998 nu a fost posibilă epuizarea stratigrafiei secţiunii SIG/98, am reluat cercetarea sa în 1999 (SIG/99), prelungind-o spre sud şi ataşându-i spre est două casete. Astfel, în 1999 lungimea totală a SIG a fost de 46 m (lat. = 2 m), cele două casete de pe latura de est având, fiecare, dimensiunile de 7x4 m (Cas 1 E; Cas 2 E).
Datorită îngustimii tranşeei şi apariţiei unor structuri construite, stratigrafia nu a putut fi epuizată pe toată lungimea sa nici în anul 1999, cu excepţia a 22 m. Aceştia au putut fi cercetaţi (până la roca subiacentă) în extremitatea de nord a secţiunii, al cărei capăt se sprijină pe paramentul exterior al incintei romano-bizantine. Aici au putut fi identificate straturi aparţinând epocii finale a bronzului, primei epoci a fierului, epocii greceşti arhaice şi clasice precum şi epocii romano-bizantine; în extremitatea sudică a SIG/99, în imediat sub vegetalul actual, au fost găsite câteva fragmente de vase datând din intervalul de la sfârşitul secolului X – începutul secolului XI, iar din stratul vegetal din Cas 2 E au fost recuperate monede otomane târzii. Grosimea straturilor este inegală, cu integritatea alterată (excavaţii, gropi, umpluturi, tronsoane de zidărie, morminte etc.), ca urmare a ocupării zonei, sub forme diverse, de-a lungul mai multor epoci istorice. Faţă de nivelul actual de călcare, stânca nativă se află la o adâncime variind între (3,20 m – 0,70 m), ca urmare, pe de o parte, a schimbărilor recente ale reliefului (pământ adăugat în urma săpăturilor lui P. Nicorescu), pe de alta datorită pantei naturale, uşor orizontalizată prin excavări antice în vederea implantării unor construcţii.
La sud de m. 22 panta cunoaşte o cădere accentuată, consecinţă a amenajării, în antichitate, a cel puţin două terase succesive prin excavarea rocii naturale (până la 2 m diferenţă de nivel). În această parte a SIG/99 nu s-a atins solul viu (sau roca), deşi s-a săpat până la o adâncime de 2,70 m, fără a se identifica structuri construite, cu excepţia temeliei de piatră legată cu pământ a unui edificiu de mari dimensiuni aparţinând, după toate probabilităţile, secolului VI p. Inventarul mobil recoltat în această parte a SIG/99 este în mod clar dominat de ceramica greacă (sec. V – IV a.), cu precădere din repertoriul formelor uzuale.
Caseta Cas 1 E a oferit prilejul observării modului de amenajare a stâncii în vederea realizării teraselor de către greci. Nu este imposibil - însă ipoteza are nevoie de verificări – ca excavaţia antică degajată în caseta Cas 1 E să reprezinte amplasamentul în negativ (amprenta) incintei greceşti, întrucât traseul său corespunde direcţiei sugerate de vestigiile cercetate anterior de Maria Coja. Latura nordică a Cas 1 E este ocupată, în întregime, de continuarea fundaţiei laturii septentrionale (?) a edificiului romano-bizantin identificat în SIG/98 – SIG/99.
În caseta Cas 2 E săpătura s-a oprit la adâncimea medie de 0,80 m. Au fost identificate resturile unei pardoseli cu cărămidă romană (sec. VI ? p.), lipsită de orice relaţie directă cu alte elemente de structuri construite (ziduri).
În partea de nord a Cas 1 E, au apărut două morminte de inhumaţie, orientate VE, protejate prin casete construite din plăci de piatră sumar fasonate. Amplasamentul lor în vecinătatea relativă a incintei romano-bizantine şi la mică adâncime (0,60 m) este surprinzătoare şi ridică mai multe semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât ele sunt total lipsite de inventar, iar unul din ele, prin dispunerea osemintelor, trădează o posibilă reînhumare, deci reutilizarea mormântului şi, prin extensie, o durată mai lungă de utilizare a zonei în scop funerar. Asupra acestui aspect sperăm să obţinem date mai clare în cercetările viitoare din sector.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu