Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Saschiz | County: Mureş | Site: Cetatea ţărănească | Excavation Year: 1999

Excavation Year   1999
Epoch
Late Medieval
Periods
Middle Medieval Period
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Mureş
Locality   Saschiz
Commune   Saschiz
Site  Cetatea ţărănească
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Marcu-Istrate Daniela Veronica
National Arch. Record Site Code 119215.03
Report Sondajele arheologice la turnul de NE al cetăţii din Saschiz au fost efectuate în perioada 1 –15 iunie 1999, la solicitarea proiectantului general (SC Atelier’90 SRL Braşov); scopul acestor sondaje a fost acela de a furniza informaţiile necesare pentru întocmirea expertizei de rezistenţă şi a proiectului de intervenţie urgentă la obiectivul sus-menţionat. Lucrările au fost finanţate de Direcţia Monumentelor Istorice.
Cetatea ţărănească din Saschiz, jud. Mureş, a fost construită în secolul al XIV-lea de comunitatea germană din localitate, pe o înălţime situată la vest de sat. Este una dintre puţinele fortificaţii amplasate în afara perimetrului locuit, ştiut fiind faptul că în general cetăţile săseşti se dezvoltau în jurul bisericilor, în interiorul localităţii. Cetatea are o formă aproximativ ovală, în zidul de incintă fiind prinse patru turnuri de colţ şi două turnuri de poartă, toate cu funcţie de supraveghere şi apărare; clădiri de locuit par să fi fost construite în lungul zidului, cel puţin pe latura de vest. În centrul incintei se afla o capelă. Pe latura de est fortificaţia era dublată de un zwinger larg, prevăzut la rândul lui cu un turn de supraveghere. În prezent acest ansamblu este în ruină, iar turnul de NE în stare de colaps – ceea ce a determinat dealtfel şi includerea lui în programul naţional de restaurare.
Turnul are un plan neregulat, determinat foarte probabil de configuraţia terenului pe care constructorii l-au avut la dispoziţie, respectiv botul unui platou foarte abrupt; din punct de vedere tehnic este o construcţie superficială, ale cărei fundaţii sunt extrem de inegale, bazându-se în general pe refolosirea unor structuri mai vechi. Faţă de nivelul de călcare contemporan construcţiei, fundaţiile acesteia s-au adâncit în medie 0,20/0,30 m, iar faţă de nivelul actual se află la – 0,90 m medie, de unde rezultă o creştere a nivelului de 0,60/0,70 m.
Sondajele arheologice indică o singură etapă de construcţie, pe care în stadiul actual al cercetărilor nu o putem data decât foarte larg, în secolele XV-XVI – ţinând cont şi de cronologia generală a acestui ansamblu. La data respectivă zidul de incintă al cetăţii era deja în funcţiune, colţul său de NE fiind demolat pentru a face loc turnului. Pereţii de N, S şi E ai celui din urmă suprapun şi refolosesc parţial fundaţiile incintei.
Iniţial peretele de sud a fost plin la nivelul parterului, accesul din exterior fiind probabil rezolvat abia la nivelul al treilea, unde se putea ajunge cu ajutorul drumului de strajă. Nu este însă exclus ca deschiderea de la primul nivel al peretelui sudic să fi avut o aceeaşi destinaţie, accesul din exterior fiind în acest caz rezolvat cu ajutorul unei scări din lemn. Fundaţia peretelui sudic este deci continuă, iar în dreptul intrării actuale zidăria a fost găsită demolată neregulat până aproape de talpă, respectiv la – 0,60/0,70 m.
Nivelul de călcare a evoluat astfel: 1. construirea turnului pare să fi fost precedată de o răzuire a suprafeţei: în exteriorul acestuia nivelul de călcare se afla în medie la – 0,50 m, iar în interior a fost coborât până la – 1,00 şi – 1,20 m, cu o pantă pe direcţia SE-NV; 2. suprafaţa astfel obţinută a fost nivelată cu un strat de pământ afânat ce conţine moloz (rezultat în mare parte din demolarea incintei) şi ceramică medievală, prin care nivelul a fost ridicat la – 0,80 m; 3. primul nivel de călcare amenajat s-a ridicat la – 0,60 m, menţinându-se la această cotă o perioadă destul de lungă; amenajarea s-a făcut iniţial cu ajutorul unui strat de lut galben amestecat cu moloz; după realizarea intrării de la nivelul parterului, pe suprafaţă s-a răspândit un nou strat de moloz rezultat din desfacerea zidăriei laturii de sud, peste care s-a operat o nouă nivelare, cu lut galben amestecat cu nisip. Nivelul de călcare s-a menţinut la aceeaşi cotă, uşor mai ridicat în dreptul pragului (-0,50 m); în această etapă nivelul interior a fost egalizat cu cel exterior; 4. cea mai recentă nivelare a suprafeţei s-a realizat tot printr-o lutuire, care a ridicat nivelul interior la – 0,30 m.
Din sondaje au fost recuperate numeroase fragmente ceramice databile în secolele XV-XVII.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu