Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Castrul roman Apulum (Porta Principalis dextra) | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Castrul roman Apulum (Porta Principalis dextra)
Sector   Porta Principalis dextra
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Drîmbărean Matei Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Moga Vasile Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cod RAN    1026.01
Raport Cea de-a şaptea campanie de cercetări arheologice întreprinse în castrul Legiunii XIII Gemina, mai 2000, în sectorul ocupat de Porta principalis dextra, plasată pe zidul sudic de incintă al fortificaţiei antice (devenită primă cetate medievală a oraşului Alba Iulia în intervalul sec. XII - XVII), a avut ca obiectiv, pe de o parte pregătirea sitului în vederea demarării lucrărilor de consolidare şi conservare a acestei descoperiri arheologice de excepţie, iar pe de altă parte lucrări de verificare stratigrafică. În aceste condiţii, după prealabila curăţire a interiorului porţii, a fost extinsă suprafaţa ocupată de vestigiile antice. Pentru o mai bună consolidare a peretelui de N s-a procedat la terasarea profilelor. Investigaţia arheologică a pătruns în nivelul feudal, respectiv cel al monetăriei principilor Transilvaniei, din care au fost scoase la lumină (vezi campaniile arheologice precedente, n. n.) fragmente ceramice grafitate şi glazurate, fragmente de cahle cu decor vegetal şi, nu în ultimul rând, vase întregibile, bitronconice, cu pereţii groşi, utilizate în activitatea marelui atelier monetar princiar.
În poziţie secundară, în cadrul inventarului arheologic, au apărut materiale tegulare romane (fără ştampilă), elemente de paviment şi doua fragmente provenind de la inscripţii funerare romane; materiale ce se adaugă altor epigrafe antice (şi monumente sculpturale sepulcrale) cu care, în Evul Mediu timpuriu, s-a închis fosta poartă antică.
Prelungirea spre E a suprafeţei (dincolo de latura de E a celui de-al doilea turn de flancare a porţii) a avut darul de a pune în evidenţă un fragment dintr-un zid de cărămidă legat, probabil, de faza de activitate a monetăriei din sec. XVIII - XIX. Acesta ar putea fi utilizat, ca şi zidul din piatră de râu, surprins în continuarea laturii vestice a turnului de flancare, pentru consolidarea şi punerea în valoare a porţii castrului.
Menţionăm faptul că nu am putut executa cel puţin un sondaj de verificare stratigrafică dincolo de latura de S a porţii şi a turnurilor de flancare, deoarece terenul în cauză aparţine unităţii militare amplasate în acest spaţiu al actualei cetăţi.
Cercetările viitoare se vor orienta spre degajarea în totalitate a sectorului arheologic vizat şi urmărirea elementelor defensive ale castrului roman situate în faţa porţii principalis dextra.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu