Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Capul Dolojman | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Capul Dolojman
Sector   Extra muros
Toponim   Argamum, Orgame
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Topoleanu Florin George
Vizauer Iulian
Cod RAN    160653.02
Raport Săpăturile efectuate în zona extramurană a cetăţii Argamum în campania 2000 s-au concentrat asupra cercetării unei clădiri romano-bizantine.
La aproximativ 50 m de al doilea val al cetăţii romano-bizantine, la N de calea de acces dinspre necropolă către cetate, este situată o zonă cu pietre de mari dimensiuni şi lespezi ce păreau să sugereze existenţa unui tumul aplatizat. Săpătura s-a efectuat prin trasarea a patru casete (C. 1, C. 2, C. 3, C. 4) cu dimensiunile de 5,5 × 10 m, cu martori de 0,5 m între ele. După eliminarea vegetalului actual au apărut trasee de zid ce sugerau clar că este vorba de o zonă de locuire. Am continuat cercetarea în suprafaţa trasată degajând integral clădirea până la nivelul de călcare antic corespunzător funcţionării acesteia; în C. 1 (în interiorul clădirii, la N de martorul E - V) şi C. 3 (în interiorul încăperii) am coborât până la nivelul stâncii pentru a verifica stratigrafia. La epuizarea cercetării situaţia se prezintă astfel: o clădire orientată NE - SV cu trei încăperi: I. 1 cu dimensiunile de 12,5 × 6 m, căreia i se adosează spre S I. 2 şi I. 3, încăperi de mici dimensiuni, respectiv de 5,25 × 3,5 m şi 5,25 × 5,5 m. Pereţii sunt construiţi din blochete mari şi mijlocii de calcar legate cu pământ. Datorită lucrărilor agricole care s-au desfăşurat în această zonă, din pereţii clădirii s-au păstrat două - cel mult cinci asize, corespunzând fundaţiilor; mai mult, colţul de NE al I. 1 a fost integral demantelat din aceleaşi motive. Interiorul clădirii a fost pavat cu lespezi, unele de mari dimensiuni (0,5 × 0,4 m; 0,35 × 0,2 m; 0,55 × 0,25 m), urme ale pavajului conservându-se, la -0,3 / -0,38 m adâncime, în C. 3 şi C. 4 - colţurile de SE şi SV ale I. 1 şi în I. 3 spre peretele de V. Clădirea a funcţionat în a doua parte a sec. IV şi prima jumătate a secolului următor, cronologia acesteia fiind asigurată de un tezaur de peste 200 de piese de bronz (descoperit împrăştiat în C. 1 şi C. 4, de o parte şi de alta a martorului corespunzător E - V, tezaur încheiat cu monede din prima parte a sec. V p. Chr. şi de fragmentele ceramice, destul de puţin numeroase, descoperite în săpătură.
Sondajele care au coborât sub nivelul de călcare al clădirii au surprins stânca la adâncimea de -0,6 / -0,9 m şi faptul că fundaţiile clădirii nu totdeauna au fost aşezate pe stâncă.
Un rest de zid păstrat în C. 2 pe o singură asiză, "călcat" de peretele de E al lui I. 1 ne sugerează că zona a fost locuită anterior. În plus, prin construirea clădirii a fost distrus un mormânt tumular, ale cărui urme au fost surprinse, parţial, în C. 1, în exteriorul clădirii - pietre de mari dimensiuni provenind probabil de la ring şi altele mai mici, acestea din urmă aşezate uşor oblic, pe un traseu cvasiarcuit, tăiat perpendicular de zidul de vest al lui I. 1.
Săpăturile efectuate în acest sector au evidenţiat faptul că zona de locuire a cetăţii Argamum a fost mult mai extinsă la începutul epocii romano-bizantine faţă de perioada lui Iustinian, când aceasta se retrage la adăpostul valurilor şi al zidurilor de apărare. Cercetările viitoare din sectorul "Extramuros" vor încerca să lămurească problemele legate de suprafaţa locuită, de momentul încetării locuirii şi al afectării zonei de S a platoului argamens necropolei romano-bizantine.
Rezumat Les fouilles archéologiques ont suivi dans le secteur "Extra muros" par la recherche d’un édifice romano-byzantin situé aux 50 m du systeme défensif de la cité. L’édifice a trois chambre (I. 1, I. 2, I. 3) avec les dimensions de 12,5 × 6 m (I. 1), 5,25 × 3,5 m (I. 2) et 5,25 × 5,5 m (I. 3), a parois bâtis en blocs de pierre de moyennes dimensions et l’intérieur des chambres avec pavage en pierre plate (partiellement conservé).C’est le trésor découvert en I. 1- plus de 200 de monnaies en bronze qui assure la chronologie du bâtiment: la deuxieme moitié du IVe siecle - la moitié du Ve siecle. Quelques vestiges mal conservés démontrent que cette zone a été habitée antérieurement.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu