Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Capul Dolojman | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Fortificaţii;
Templu
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Capul Dolojman
Sector   Bazilica II
Toponim   Argamum, Orgame
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Topoleanu Florin George
Vizauer Iulian
Cod RAN    160653.02
Raport Campania anului 2000 de la Argamum a avut în vedere 3 monumente situate în partea de N a cetăţii: Bazilica principală a oraşului (Bazilica II), Bazilica uninavată (Bazilica I) şi Poarta principală.
Partea arheologică a proiectului de restaurare care priveşte Bazilica II şi-a propus în acest an rezolvarea modului de acces dinspre stradă spre bazilică.
În cazul celorlalte două monumente obiectivul principal este recuperarea unor informaţii legate de stratigrafie.
Necesitatea acestui demers rezultă din faptul că Bazilica I şi Poarta mare au mai fost cercetate în trecut - P. Nicorescu, 1926 - 1932; A. Opaiţ, în anii 70 - în primul caz fără nici un fel de observaţii stratigrafice (avem doar planul general al cetăţii şi plan şi releveu pentru bazilica mică), iar în al doilea caz, fără publicarea rezultatelor. S-a considerat că este importantă verificarea stării actuale a relaţiei între Bazilica I şi zidul de incintă, aşa cum apare ea în planul publicat de Nicorescu în 1944; în cazul Porţii mari s-a urmărit epuizarea startului arheologic şi cu scopul identificării unei eventuale faze anteriore a acesteia.
Bazilica II. Au fost trasate 3 casete (5 x 5 m) - C. 1, C. 2, C. 3, orientate E - V, de la uşa de acces dinspre SV în bazilică şi limita vestică a anexelor spre strada principală. În C. 1 au fost descoperite substructura, realizată din sfărâmătură de piatră de calcar, a unei străzi contemporane cu bazilica, un strat arheologic anterior (sfârşitul sec. V - începutul sec. VI p. Chr.) şi un depozit (groapă menajeră) de material ceramic fragmentar de epocă elenistică afectat de zidurile romano-bizantine construite deasupra. În C. 2 (la aprox. -0,4 m de suprafaţa actuală) a fost descoperit un posibil nivel al străzii corespunzătoare substructurii din C. 1, realizat din piatră măruntă nefasonată. În C. 3 a fost descoperită continuarea spre S a unui edificiu de epocă romano-bizantină cercetat în anii anteriori.
Bazilica I. Cercetarea s-a făcut în două secţiuni (S. I, S. II de 18 x 2 m fiecare) practicate la S de edificiu şi orientate V - E, spre lac. Acestea au permis descoperirea nivelului dezafectării edificiului (o cameră a anexelor cu acoperişul prăbuşit înăuntru) şi câteva observaţii care vor permite corectarea planului publicat de P. Nicolescu. Cel mai important rezultat al cercetărilor de aici se leagă de relaţia bazilicii cu zidul de incintă. Suplinind, în oarecare măsură, lipsa observaţiilor stratigrafice1 s-a constatat că bazilica este anterioară incintei, deoarece aceasta din urmă îşi modifică traseul în funcţie de edificiu "îmbrăcând" absida bazilicii. Incinta a fost construită aici după acelaşi sistem constatat la circa 100 m S, la celălalt fragment de zid cercetat în anii anteriori.
Poarta mare. S-a trasat o secţiune prin mijlocul porţii (16 x 2 m), orientată aprox. E - V. S-a observat prezenţa a două straturi arheologice nedepartajate cronologic din cauza cvasiabsenţei materialului ceramic; nu au fost constatate urme ale unei faze anterioare a porţii. Spre V, în afara cetăţii, a fost surprins, pe o lungime de cca. 4 m, un nivel ferm de stradă, continuarea celui din interior, realizată în piatră măruntă şi fragmente de calcar.
În anii următori se intenţionează continuarea şirului de casete trasat lângă Bazilica II, până la atingerea străzii şi lămurirea raportului dintre bazilică, reţeaua stradală şi edificiul roman târziu amplasat între acestea. La Bazilica I cercetările vor continua în zona de N a edificiului, şi acolo unde este posibil şi în interiorul acestuia, cu scopul de a surprinde legătura dintre edificiu şi zidul de incintă în acest punct şi de a obţine noi observaţii stratigrafice despre monument. Obiectivele principale pentru cercetarea Porţii mari sunt legate de cronologia acesteia şi de modul de acces în cetate
Planşa 30
Rezumat
English Abstract The 2000 archaeological campaign at Argamum was concentrated on three monuments: Basilica no. 2, Basilica no. 1 and the main gate. Basilica no. 2. Outside the basilica, towards southwest, we discovered a Late Roman street level, a fragment of a Late Roman building previously investigated and a Hellenistic waste pit. Basilica no. 1. In S. I, S. II trenches fragments of the precinct wall were discovered; the way in which the wall links to the basilica absis proves that the basilica was built earlier. The main gate. Outside the main gate of the city we found the street which continues the one from the intramurals part of the city.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu