Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bordeşti | Judeţ: Vrancea | Punct: Biserica "Adormirea Maicii Domnului" | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Monumente - Restaurare
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Bordeşti
Comuna   Bordeşti
Punct
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Nicodei Aurel responsabil Muzeul Vrancei, Focşani
Cod RAN    175448.03
Raport Ansamblul monastic se găseşte într-o zonă afectată de alunecări de teren la începutul secolului al XX-lea. Mănăstirea este construită la sfârşitul sec. al XVII-lea (1699) de căpitanul Manaila, dregător al lui Constantin Brâncoveanu. Hramul bisericii "Adormirea Maicii Domnului" este evidenţiat în pictura murală, realizată de Pârvu Mutu, ajutat de Radu Zugravu. Pictura este terminată în 1722.
Cutremurele din sec. al XIX-lea afectează grav ansamblul monahal care este părăsit de călugări după secularizarea averilor mănăstireşti făcută de Al. I. Cuza. În anul 1915 biserica este declarată monument istoric.
Cercetarea arheologică este iniţiată în anul 1991, ca urmare a realizării proiectului de consolidare şi restaurare a bisericii. Lucrările de restaurare ale bisericii încep în anul 1994. În anul 1995 se realizează un sondaj arheologic în interiorul bisericii. Începând cu anul 1998 se realizează trei campanii de cercetare arheologică în incinta fostei mănăstiri, care au avut ca obiective stabilirea planimetriei construcţiilor ce au alcătuit ansamblul monahal şi descărcarea de sarcină istorică a incintei mănăstirii în vederea realizării proiectului de sistematizare a acesteia.
Cercetările arheologice din anii 1999 - 2000 au relevat următoarele rezultate:
A. Pe jumătatea sudică a laturii vestice a incintei s-a descoperit o construcţie unitară cu zidul vestic. Aceasta este de plan dreptunghiular, fiind compartimentată în trei încăperi. Lungimea construcţiei este de 15 m, lăţimea de 5,4 m, compartimentarea fiind de la S spre N de 4,8 m, 4,5 m şi 2,8 m. Din această construcţie s-a păstrat fundaţia şi câteva asize din elevaţie. Lăţimea fundaţiei este de 0,7 - 0,8 m, iar adâncimea de -1,2 / - 1,4 m.
Construcţia este unitară cu zidul de incintă prezentând aceleaşi caracteristici constructive:
- fundaţie turnată din cărămidă spartă înecată în mortar de nisip cu var;
- fundaţie zidită (2 - 3 asize) şi elevaţie alcătuită din cărămidă bine arsă de dimensiuni cuprinse între 25 x 27 cm x 14 x 15 cm x 4,5 - 5 cm. Mortarul de nisip cu var este destul de consistent;
- în exteriorul acestei construcţii în partea sudică la cca. 1 m sub nivelul actual de calcare am relevat un pavaj de cărămidă.
B. În aceeaşi zonă sub nivelul de construcţie al clădirii de mai sus am evidenţiat două fundaţii orientate de la V la E alcătuite din cărămidă spartă, înecată în mortar de nisip cu var. Faţa superioară a acestor fundaţii se afla la cca. 1,05 - 1,1 m sub nivelul actual de călcare.
C. În jumătatea vestică a laturii sudice a incintei s-a delimitat o construcţie de plan dreptunghiular cu lungimea de aprox. 21,5 m şi lăţimea de 11,4 m. Este de fapt - stăreţia - clădire construită pe o pivniţă din cărămidă, boltită, compartimentată, care se întindea probabil pe toată suprafaţa parterului. Aceasta construcţie avea pe latura nordică un pridvor cu stâlpi de piatră, iar pe latura sudică s-au evidenţiat două umblători şi fundaţiile a 2 contraforţi. Fundaţia sudică a clădirii cu o adâncime de -4 / -4,5 m joacă rolul şi de perete al pivniţei. Este alcătuit dintr-o fundaţie turnată din cărămidă spartă cu mortar de nisip cu var având lăţimea de 0,7 - 0,8 m şi o adâncime de -0,8 m, care continuă cu zidărie de cărămidă pe o adâncime de 3 - 3,5 m. Aceeaşi fundaţie se continua şi pe latura estică. Ea prezintă fisuri pronunţate şi demolări masive. Latura nordică a clădirii nu a fost delimitată decât pe colţul de NE (C. 2 / 2000 şi S. I) şi zona mediană (S. V şi S. VII). Caracteristicile constructive ale acestei laturi sunt deocamdată la stadiul de ipoteze. Pe latura vestică (C. 7 / 2000) am reperat o parte din bolta semicilindrică a pivniţei care are o înălţime de 1,9 m faţă de nivelul pardoselii de cărămidă. Această pardoseală de cărămidă prezintă urmele unei instalaţii de foc - probabil cuptor. Zidul pivniţei a fost relevat până la adâncimea de -3,2 m fără a se putea atinge baza sa.
II. Materialul arheologic recoltat constă în ceramică fragmentară din secolele XVIII - XIX, fragmente de sticlă, piese metalice (cuie, pinten de fier, fragmente de obiecte de cult). De remarcat fragmentele de fusuri de coloană, care provin fie de la pridvorul bisericii, fie de la cel al clădirii stăreţiei.
Ca elemente de datare am descoperit 2 monede otomane din secolul al XVIII-lea, una dintre ele de la Mustafa al II-lea, din 1703. Mormintele de inhumaţie cercetate în S. I, S. IV şi C. 4 au fost datate de monedele emise între anii 1906 - 1924.
Concluzii:
1. Existenţa unei prime etape de construire (probabil sfârşitul secolului al XVII-lea) relevată în colţul de SV al incintei la nivel de fundaţii turnate. Aceasta este suprapusă de zidul de incintă şi de construcţia din zona vestică a acestuia.
2. Construcţia centrală a incintei - cu rol de stăreţie, se află pe latura sudică. Este o clădire masivă, cu pivniţa boltită compartimentată, care a cunoscut mai multe etape de refacere. Ea a funcţionat pe toată durata existenţei schitului.
3. Construcţia de pe latura vestică ceva mai târzie - probabil începutul secolului al XIX-lea. A funcţionat şi după părăsirea schitului până către începutul secolului al XX-lea.
4. Stabilirea definitivă a planimetriei zonei şi a cronologiei etapelor de construcţie impun continuarea cercetării arheologice.
Planşa 9
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2000/026/P10.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2000/026/P6.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2000/026/P7.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2000/026/P8.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2000/026/P9.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2000/026/plan-biserica-bordesti-copy.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000. Raportul nr. 26, Bordeşti, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu